Practica a aratat ca daca se ajunge in insolventa, se pune in miscare un mecanism atat de complex si de imprevizibil incat risti ca la final sa constati ca de fapt garantiile tale sunt fara valoare sau au fost utilizate pentru alte plati. Pentru a salva afacerile de la faliment, poate este bine sa avem... asa.. un mic semn de intrebare fata de onestitatea celor pe care ii finantam., a declarat joi vicepresedintele CEC Bank, Mirela Iovu, la o conferinta legata de cum ar trebui sa arate banca viitorului. "Nu stiu cati dintre dumneavoastra cunoasteti cum erau tratati falitii in Roma Antica. Falitii, in functie de numarul creditorilor, erau ucisi si taiati in atatea bucati cati creditori aveau. In Evul Mediu se folosea stalpul infamiei si mai era obiceiul legarii de un catarg in piata publica sau purtarea datornicului pe strazi. Exista si inchisoarea datornicilor, unde capul familiei era incarcerat. Si noi, in Codul Civil de la 1864 aveam inchisoarea datornicilor. Dar, in decursul anilor s-a ajuns de la uciderea debitorului, pana la acordarea unei a doua sanse, in 2014", mai spune Iovu.
"Nu se mai vorbeste despre debitorul de rea credinta. Azi vorbim de debitori onesti carora trebuie sa li se acorde a doua sansa. Personal nu sunt pe o panta optimista- legea insolventei nu este perfecta si nu ar putea fi vreodata perfecta", crede vicepresedintele CEC Bank.
"Prin modul deficitar de aplicare a legii insolventei ne vom confrunta ca bancheri cu o distinctie clara intre faliment onest si faliment fraudulos. Nu as vrea sa generalizez si sa spun ca toti cei care intra in insolventa o fac in mod fraudulos. Mi-ar fi placut sa vad, ca urmare a intrarii in vigoare a Legii Insolventei, cat mai multe preventii sau masuri de preventie. Statistica mi-a aratat ca s-au incheiat prea putine contracte de concordat preventiv care sa duca la prevenirea insolventei", a conchis Mirela Iovu.
- Background: in primul trimestru al anului 2015 au fost deschise 2.740 de insolvente noi, in scadere cu aproximativ 58% fata de aceeasi perioada a anului anterior
Potrivit unei analize Coface, realizata pe baza datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului rezulta ca, in primul trimestru al anului 2015 au fost deschise 2.740 de insolvente noi, in scadere cu aproximativ 58% fata de aceeasi perioada a anului anterior, cand s-au inregistrat 6.512 insolvente. Cu toate acestea, raportat la 1.000 de firme active, incidenta insolventelor este de patru ori mai mare decat media inregistrata pe plan regional, Romania fiind pe prima pozitie din acest punct de vedere.
Scaderea record a numarului de insolvente in primul trimestru al anului 2015 se datoreaza scaderii firmelor insolvente cu cifra de afaceri sub 100 K EUR. In acelasi timp, contractia este datorata si unui efect de baza semnificativ (prin comparatie cu un record istoric inregistrat in anul anterior). Mai mult decat atat, numarul insolventelor deschise in primele trei luni ale anului curent in randul companiilor cu cifra de afaceri peste 1 MIL EUR este de 170 de firme, in crestere cu aproximativ 13% fata de aceeasi perioda a anului anterior. Astfel, socul social - numarul locurilor de munca care ar putea fi pierdute - este mai mare cu 24%.
Distributia sectoriala si teritoriala a firmelor insolvente
Din punctul de vedere al distributiei sectoriale, fabricarea produselor textile, asanarea si indepartarea gunoaielor, constructiile, HORECA si industria alimentara sunt in top 5 sectoare cu cel mai ridicat nivel al insolventelor raportat la 1.000 de firme active.
Distributia teritoriala a cazurilor de insolventa din primul trimestru al anului 2015 a suferit modificari importante fata de situatia existenta in aceeasi perioada a anului anterior. Astfel, daca numarul insolventelor nou deschise a inregistrat contractii similare comparativ cu anul anterior pentru toate regiunile, zona de Sud si S-V se remarca printr-o scadere majora (-70%).
Evolutia in timp a firmelor insolvente
Pentru o cercetare mai aprofundata a cauzelor care au determinat intrarea in insolventa a companiilor in primul trimestru al anului curent, Coface a analizat declaratiile financiare ale acestor companii pentru perioada 2008 - 2013. Astfel, se observa ca:
- Una dintre principalele cauze care au accelerat riscul intrarii in insolventa a fost dezechilibrarea graduala a structurii bilantului. Astfel, companiile respective au atras resurse financiare suplimentare (gradul de indatorare ajungand la aproape 95% in 2013), care au fost orientate cu precadere catre investitii pe termen lung;
- Acestea din urma nu au generat venituri suplimentare sau o crestere a productivitatii prin imbunatatirea marginii operationale. Din contra, veniturile medii au scazut, dinamica nefiind cuplata cu o ajustare corespunzatoare a cheltuielilor;
- Companiile care au intrat in insolventa in primul trimestru al anului 2015 au inregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creantelor, crescand gradual de la 82 de zile (2008) pana la 155 de zile (2013). Acest lucru a determinat plata din ce in ce mai lenta a facturilor catre furnizori, durata medie de plata aproape triplandu-se in aceeasi perioada, ajungand de la 85 de zile (2008) la 239 de zile (2013)
Aspectele observate in randul companiilor insolvente nu raman izolate de situatia generala a economiei romanesti, ci se incadreaza in contextul general al structurii de finantare al companiilor private. Astfel, nivelul creantelor raportate in bilant de catre companiile private aproape ca s-a dublat in ultimii opt ani, crescand de la 167 MLD RON (anul 2007) la peste 310 MLD RON (anul 2014). In acest conditii, nivelul cumulat al creantelor comerciale inregistrate la nivel national pentru anul 2014 depaseste de aproape trei ori soldul creditelor bancare acordate companiilor non-financiare.
In cazul modului de finantare al companiilor, analistii Coface aproximeaza ca cererea de credite inregistrata in anul 2014 este de aproximativ 10 ori mai mica decat cea din 2008. Restrictiile de finantare care au persistat in perioada 2009-2012 si care au avut un caracter mai pronuntat pentru IMM-uri, au determinat companiile mari si foarte mari sa joace un rol din ce in ce mai semnificativ de ￢banci comerciale￢ pentru clientii acestora, preferand sa accepte termene de incasare extinse. Pe fondul acestor modificari structurale din economie, efectul de contagiune si propagare a unor socuri negative este mult mai rapid in prezent, cu atat mai mult cu cat fenomenul de intrare in insolventa a unui numar in crestere a firmelor mari si foarte mari s-a accelerat in primul trimestru al anului curent.
"Scaderea insolventelor este explicata mai degraba pe fondul unui efect de baza si al comparatiei cu un volum record al insolventelor nou deschise in aceeasi perioada a anului anterior. Astfel, 98% din scaderea insolventelor se regaseste in randul companiilor mici, in timp ce numarul companiilor insolvente care inregistreaza o cifra de afaceri peste 1 MIL EUR este in crestere cu 13%. Raportul dintre numarul companiilor care si-au intrerupt activitatea (toate formele) relativ la numarul companiilor nou inregistrate (SRL) a crescut de aproape cinci ori in perioada analizata, de la nivelul inregistrat in anul 2008, respectiv 0,48, la aproape 2,32, nivelul inregistrat in anul 2014. Astfel, efectul de regenerare al sistemului economic privat ramane greoi, in conditiile in care Romania inca sufera semnificativ la capitolul antreprenoriat si inregistrarea de companii noi, profitabile", a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.
.
3
10
