Vestea unei apropiate reduceri a TVA de la 24% la 19% isi are partile ei bune dar si pe cele nefericite. Din punct de vedere politic ar fi sinucigas sa te opuni reducerii taxarii consumului, asa cum, de cealalta parte, e discutabil sa iti cresti competitivitatea la export prin asemenea masuri. Economistii consultati de HotNews.ro sunt si ei impartiti in doua tabere: unii sustin reducerea TVA in vreme ce altii atrag atentia ca nu e ok sa iei acum o asemenea decizie. FMI si Comisia Europeana nu sunt de acord cu masura, spunand ca daca se ia decizia de a reduce TVA, golul de venituri astfel creat va duce la un deficit bugetar de 3.5%, peste normele convenite cu finantatorii straini. De cealalta parte, cei care sunt in favoarea deciziei spun ca atat FMI cat si Comisia calculeaza "aritmetic", in timp ce economia functioneaza putin diferit, Scaderea TVA poate avea un impact de antrenare in economie, iar scaderea incasarilor din TVA poate fi contrabalansata de incasari mai mari din impozit pe profit, dar si din cresterea volumelor de vanzari.

Calculul privind efectul reducerii TVA e dificil de facutFoto: sxc.hu
  • Daniel Daianu: Cu investitii publice si private diminuate si cu un ritm de crestere de 4% este nesustenabil. Deci, atentie mare!

"Ar fi rau pentru Romania sa piarda ce a realizat cu atatea eforturi si suferinte in domeniul fiscal.

Si sa nu

Daniel Daianu

Daniel Daianu

Foto: Hotnews

subestimam faptul ca aceasta consolidare foscala s-a facut prin reducerea masiva de investitii chiar daca parte din ele sunt compensate rin finduri europene.

In plus, ar fi rau sa nu folosim aceasta crestere mai rapida a PIB-ului si posibile venituri fiscale superioare pentru a face rezerve pentru vremuri mai putin bune. Drept este ca aceasta crestere mai rapida este impulsionata de un consum crscut si de reducerea TVA la alimente.. Dar sa nu intindem coarda prea tare.

Cu investitii publice si private diminuate si cu un ritm de crestere de 4% este nesustenabil. Deci, atentie mare!", atrage atentia profesorul de economie Daniel Daianu, membru in boardul Bancii Nationale.

  • Florian Libocor, economist sef BRD:Este recomandat ca o astfel de modificare sa fie argumentata si sustinuta de un studiu de impact

Majorarea TVA la 24% a avut loc intr-un context deja stiut, asupra caruia nu revin.

Stim cu certitudine ca Romania nu a colectat venituri bugetare mai mari de un nivel echivalent a 33% din PIB,

indiferent de situatia in care s-a aflat: inainte sau dupa integrarea in UE, cu Guvern de stanga, de dreapta sau de coalitie, cu impozitare progresiva sau cu cota unica, cu diferite nivele de accize sau TVA, cu toata forta de munca in tara sau cu o parte din din forta de munca angajata in alte economii. Astfel, un punct de pornire este calculul anumitor coeficienti de elasticitate deja cunoscuti (a cererii, a ofertei, a substitutiei capital/munca etc).

Florian Libocor, BRD-GSG

Florian Libocor, BRD-GSG

Foto: Agerpres

Mai stim si faptul ca o modificare a taxarii poate fi decisa la un anumit moment, dar se recomanda/trebuie a fi implementata odata cu inceputul unui nou exercitiu/an fiscal.

Totodata, este recomandat ca o astfel de modificare sa fie argumentata si sustinuta de un studiu de impact pentru a fundamenta necesitatea modificarii taxei ca fiind optima si oportuna concomitent.

Un al treilea lucru esential este realizarea unei proiectii a veniturilor bugetare. Obiectivul scaderii taxarii poate/trebuie sa fie un plus de competitivitate economica care este de asteptat sa genereze venituri in crestere. Exista si o perioada de pasaj a deciziei in piata cand vom avea venituri mai mici si sunt necesare a fi identificate surse suplimentare de venituri pentru a respecta performanta bugetara programata anterior.

In ceea ce priveste caracteristicile de optim si oportun, necesar a fi intrunite in mod concomitent, acestea trebuie sa indice ca modificarea este ”cea mai buna” masura, adoptata in ”cel mai bun” moment.

Astfel, pot sa fiu de acord cu faptul ca masura (de reducere a TVA) ar putea fi buna, insa caracteristica de optim al acesteia este discutabila in contextul unei politici monetare permisive (relaxare monetara). Pe de alta parte, reducerea TVA poate veni intr-un moment necesar, insa caracteristica de oportun este greu de argumentat cata vreme avem un grad redus si relativ constant de colectare a veniturilor bugetare, o tinta mai exigenta de deficit bugetar in 2016 (1% din PIB) si nu sunt identificate surse alternative de venituri pentru a acoperi, cel putin in prima faza, deficitul de venituri creat de reducerea cotei TVA.

Asa cum o majorare a taxelor este o masura care erodeaza popularitatea unei echipe de guvernare, o reducere a taxelor va aduce intotdeauna popularitate.

Acest rationament este perfect si se verifica aproape fara marja de eroare atunci cand sunt respectate simultan doua conditii: 1) notiunea de ” valoare nominala” se confunda pana la substituire cu cea de ” valoare reala” la nivelul majoritatii votantilor si 2) viziunea nu este de perspectiva ci de conjunctura la nivelul majoritatii guvernantilor.

  • Camil Apostol, economist sef Piraeus Bank: Riscam sa avem de-a face cu o masura buna a carei aplicare nu pare a fi suficient pregatita

In opinia mea riscam sa avem de-a face cu o masura buna a carei aplicare nu pare a fi suficient pregatita.

Camil Apostol, economist sef Piraeus Bank

Camil Apostol, economist sef Piraeus Bank

Foto: Hotnews

Reducerea poverii fiscale duce evident la o crestere a competitivitatii pe plan extern (care va sustine exporturile) si la o crestere a consumului pe plan intern.

Din pacate ca surse de compensare a impactului acestor masuri asupra bugetului (cresterea veniturilor ca urmare a avansului economic rezultat si o mai eficienta colectare a taxelor de catre ANAF) par a fi supraestimate.

Cel putin ultima sursa pare a fi problematica, toate guvernele de pana acum fiind destul de retinute cand a fost vorba de imbunatatirea colectarii, reducerile deficitului bugetar fiind obtinute in general prin frana pusa cheltuielilor.

Poate ordinea fireasca ar fi cea inversa: intai eficientizarea operatiunilor de colectare apoi relaxarea fiscala. Din pacate stabilitatea macroeconomica atat de greu obtinuta poate fi pierduta foarte usor.

  • Andrei Radulescu, ec.sef Banca Transilvania: Masurile propuse de reducere a TVA pot avea impact pozitiv in economie si la nivel de finante publice pe termen mediu si lung

Dupa ajustarea macro-financiara severa din ultimii 6-7 ani economia interna pare la inceputul unui nou ciclu economic. Din perspectiva politicii economice, pe parcursul ultimilor ani mix-ul a constat in relaxare monetara si consolidare fiscal-bugetara. In prezent, economia este echilibrata, dar are nevoie de investiii (in 2014 volumul investitiilor productive se situa cu 43% sub cel din 2008). Economia Zonei Euro se redreseaza, iar ritmul de evolutie va accelera in scenariul in care Grecia ajunge la un nou acord cu Troika. Peste ocean, investitiile in economia reala au revenit inca din 2014 la nivelul de dinainte de criza. Institutiile financiare internationale mentioneaza in Rapoartele din ultimele trimestre importanta relansarii investitiilor in economie. In ace

Andrei Radulescu, BT

Andrei Radulescu, BT

Foto: LinkedIn

st context, Romania nu trebuie sa piarda trenul dezvoltarii prin investitii sustenabile!

Date fiind cele mentionate anterior, consideram ca masurile propuse de reducere a TVA pot avea impact pozitiv in economie si la nivel de finante publice pe termen mediu si lung daca vor contribui la majorarea cererii de bunuri realizate in ROMANIA (si, implicit, la redinamizarea investitiilor productive pe plan intern – deja sunt semnale concrete in aceasta directie). Trebuie insa continuat procesul de reducere a economiei informale si, lansate (in mediul privat) campanii de promovare a produselor romanesti.In caz contrar, exista riscul generarii unor noi dezechilibre de natura contului curent, dar si la nivel fiscal-bugetar.

In prezent nivelul TVA din Romania este al treilea cel mai ridicat din UE (dupa Ungaria (27%), Suedia (25%), Danemarca (25%), Croatia (25%)), la egalitate cu cel din Finlanda. Cotele de taxare indirecta au fost utilizate in UE in ultimii ani pentru consolidare bugetara. Odata ce procesul de consolidare a fost realizat spatiul de manevra fiscal-bugetara s-a marit. Din aceasta privinta, reducerea TVA poate fi privita ca o masura care contribui la accelerarea convergentei economice catre media UE. Scaderea TVA va avea, in mod normal, impact de antrenare in economie: astfel, scaderea incasarilor din TVA poate fi contrabalansata de incasari mai mari din impozit pe profit, dar si din cresterea volumelor de vanzari.

  • Laurian Lungu, economist:  O cota TVA standard de 19% va fi printre cele mai mici din tarile UE

Reducerea cotei standard a TVA este necesara pentru consolidarea cat mai rapida a cresterii economice. Ca si timing ar fi trebuit implementata cu cateva trimestre in urma, in momentul relansarii consumului. Revenirea la cota standard de 19% este importanta atat din motive psihologice - pentru consumatori - cat si din ratiuni competitive - pentru producatori. O cota TVA standard de 19% va fi printre cele mai mici din tarile UE. In contextul aplicarii acestei masuri as vedea relevante doua aspecte. Primul vizeaza incadrarea masurii de reducere a cotei TVA in strategia fiscala curenta a autoritatilor. Profitand de beneficiile unei executii bugetare favorabile la inceputul acestui an, in ultimele saptamani Parlamentul a avizat o serie de masuri populiste, disjuncte, cum ar fi cresterea pensiilor speciale pentru parlamentari.

Laurian Lungu

Laurian Lungu

Foto: Hotnews

Acestea vor pune o presiune concertata, permanenta, pe partea de cheltuieli. Trebuie neaparat sa existe o logica secventiala pentru aplicarea acestor masuri altminteri presiunile pe buget vor creste din nou in anii ce vin. In acest moment trebuiesc adoptate masuri de relaxare fiscala cu un raport mic cost bugetar/beneficiu asupra cresterii economice.

De aici deriva al doilea aspect, si anume sustenabilitatea fiscala a reducerii TVA. Contabil, impactul negativ asupra bugetului a reducerii TVA cu 5 puncte procentuale ar fi undeva in echivalentul a 1,5% din PIB, aproximatv 10 miliarde RON. In practica insa, el ar fi mult mai mic si ar putea deveni chiar pozitiv in timp. Intr-o tara ca Romania, unde taxa implicita pe valoarea adaugata este la jumatate, putin peste 12% (i.e. daca autoritatile ar reduce TVA la 12% si ar reusi sa colecteze 100% ar aduna la buget aceleasi venituri din TVA ca si in prezent) exista un potential imens pentru a o creste. In plus, in ultimul an veniturile bugetare din TVA au scazut cu 1,8% in contextul in care consumul intern privat a crescut cu 4,5%! Implicit, economia acuza fiscalitatea ridicata.

Si nu in ultimul rand si istoria este un ghid potrivit. Veniturile la buget au crescut ulterior atat in episodul introducerii cotei unice in 2005 cat si in episodul cresterii TVA in 1996-1998 (cand, veniturile bugetare din TVA au crescut, in loc sa scada, ca urmare a cresterii cotei TVA de la 18% la 22%). Justificarea economica a reducerii TVA exista, este data de contextul curent. Insa trebuie scoasa de sub influenta calculelor politice pentru alegerile din 2016 si adusa sub umbrela unei responsabilitati comune pentru cresterea economica.