Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
- Primul faliment de dupa 1800. Independenta aduce si falimentul
- Al doilea faliment: 1843
În 1827, primul guvernator al deja independentei Grecii, Ioannis Kapodistrias, a cerut aliaților europeni un nou împrumut, astfel încât să poata rambursarea macar in parte împrumuturile anterioare, dar si sa redreseze economia Greciei. Cererea sa a fost insa refuzata. Imprumutatorii nu mai dadeau doi bani pe promisiunile grecilor.
In 1843 vine urmatorul faliment. Grecii imprumutasera 60 de milioane de drahme in urma in 1832 de la Franta, Rusia si Marea Britanie pentru a-si reface economia in urma Razboiului de Independenta. In 1843 Otto, printul Bavarian instalat Rege al Greciei de catre britanici, declara ca nu mai poate sa isi achite datoriile. Omul era un inovator (a infiintat Parlamentul bicameral, a impus o noua Constitutie, dar cam degeaba). Automat, banii necesari economiei au fost furnizati de catre Banca Centrala.
- 1860. Al treilea faliment
Cel de-al treilea faliment vine in 1860. Britanicii au început să avertizeze Atena in 1845 si 1846 ca isi vor ratele imprumuturilor date grecilor. Dupa lungi asteptari si negocieri, francezii și britanicii blocheaza in 1854 pur si simplu portul Pireu, în apropiere de Atena. Ocupația franco-britanică dureaza 3 ani, până 1857. Dupa inca 3 ani, Grecii declara falimentul.
- Falimentul de la 1893. Al patrulea.
Unii greci se imbogatisera (comerciantii si armatorii), dar majoritatea populatiei o ducea prost. Veniturile la buget erau compromise inca din 1890, dar falimentul oficial a fost declarat abia in 1893. Satui de promisiuni si de bani ne-returnati, finantatorii straini au impus un consiliu strain care sa administreze veniturile si cheltuielile Greciei. La 10 decembrie 1893, prim-ministrul Trikoupis, in fata parlamentului, a rostit una dintre expresiile cele mai memorabile din cariera sa politica "Din pacate, dragii mei domni, am dat faliment! Regret". Pentru a-si finanta programul initial, Trikoupis a luat 6 credite in valoare nominala de 630 de milioane de franci. Cu toate acestea, construirea infrastructurii nu a revigorat economia elena. Trikoupis pariase pe realizarea dezvoltarii economice prin atragerea investitorilor straini si pe constructia infrastructurii. Dobanzile ridicate oferite i-au convins pe investitori sa imprumute statul grec. Prin 1893, circa 67% din veniturile la buget erau destinate platii ratelor de imprumut. Economia greaca a fost, astfel, prins intr-un cerc vicios al indatorarii excesive .
In acest timp, incetinirea cresterii economice din Europa de Vest si America de Nord au dus la contractia comertului mondial. Preturile cu ridicata pentru bunurile importate, cum ar fi textilele, grau si coacaze s-au prabusit. Statele au recurs la masuri protectionistedar cu toate acestea, exporturile grecesti au fost afectate negativ . Rezervele Greciei s-au dus pe apa sambetei, iar drahma s-a depreciat masiv. O sa radeti, dar un important rol l-au avut coacazele, unde Grecia exporta puternic. Preturile au scazut in 1890 cu 70%. Prabusirea exporturilor de coacaze a avut grave consecinte sociale si economice si a contribuit la falimentul Greciei. Trikoupis a pierdut alegerile din 1895 si a murit un an mai tarziu in Paris.
- 1932. Alt default, cu referendumul inainte!
La inceputul anilor 1930, multe tari din lume se confruntau cu grave probleme economice. Economia mondiala cunostea ceea ce urma sa se cheme Marea Depresiune. Grecia nu a stat pe ganduri: a facut un referendum privind plata datoriei sale externe in 1932. Ghiciti ce au votat grecii.
- 2015. Al saselea default.
Ma intreb acum ce i-ar determina pe grecii de rand sa isi plateasca (la timp !?) facturile, impozitele, ratele la imprumut/leasing.
Mesajele toxice ale "marilor conducatori" nihilisti de la Atena nu au cum sa duca la ceva constructiv.
Ce facem daca Tsipras decide sa paraseasca aceasta Uniune "imperialista si nedreapta", iese din UE/NATO si ne trezim cu o Cuba in sufletul Europei, eventual si cu niste baze rusesti eliberatoare ?
Statele care Germania si Franta vor sa ramana in EU doar pentru ca li se stirbeste imaginea, facand parte din UE.
Italia, Spania si altii mai mici nu vor Grexit ca nu cumva sa ajunga si ei in aceeasi situatie, avand in vedere avalansa provocata de un Grexit.
Cel mai sanatos, si pentru UE si pentru greci cred ca ar fi sa taie raul de la radacina, iesind din UE si renuntand la euro.
Cine spunea ca nu vor fi probleme cu turismul in Grecia are probleme mari cu capul .
Fara bani nu circula nici marfurile, asa ca hotelurile si magazinele nu vor avea stocuri de mincare pt turisti.
La 260 mil euro/zi retrasi din bancomate in cca 4 zile se va face troc cu masline si portocale.
Nasol moment .
Sac fara fund.
Acum sa terminat, nu mai baga nici dreaq bani acolo fara sa ia ceva. Se va vinde pe bucati (insule) si tot datori vor fi.
O supoziţie.
S-ar putea să fie vorba nu numai de criza Greciei, ci a capitalismului, în ansamblu. Partidele comuniste au apărut întotdeauna pe fondul crizei capitalismului. N-ar fi prima oară când Grecia dă tonul.
Dar prin Planul Marshall, incepand cu 1948, Grecia a beneficiat in total de 376 mil $.
Plus ca a fost prima tara ce a primit banii si pentru ca pe fondul saraciei de dupa razboi si a penuriei de acolo, miscarile de stanga erau f active si tineau Grecia in razboi civil (insurgentii comunisti contra guvernului Greciei - intre 1944-1949).