Ziua de luni, 20 iulie, este pe cale de a deveni momentul decisiv in privinta apartenentei Greciei la zona euro dupa ce votantii eleni au respins cu o importanta majoritate conditiile pachetului de salvare oferit de creditorii sai.
In acea zi, Grecia trebuie sa plateasca 3,5 miliarde de euro Bancii Centrale Europene. BCE mentine acum bancile grecesti intr-o stare in care abia supravietuiesc, dar nu pot sa sa faca rost de fonduri suplimentare de urgenta in plus fata de plafonul de 89 de miliarde de euro, bani pe care deja i-au utilizat.
Dar, daca Grecia rateaza plata de pe 20 iulie, parerea generala este ca Banca Centrala Europeana le va taia de tot linia de supravietuire a fondutilor de urgenta, scrie Wall Street Journal.
Daca se va intampla acest lucru, institutiile financiare elene vor intra in colaps iar guvernul va trebui sa tipareasca o noua moneda pentru a reporni sistemul bancar.
Intr-o interventie la o televiziune greaca de duminica noapte, cand era clar ca rezultatul referendumului va fi un vot predominant pentru “Nu”, Nikos Pappas, ministru de stat si cel mai apropiat adjunct al premierului Alexis Tsipras, a declarat ca Atena va ajunge la o intelegere cu creditorii sai europeni inainte de 20 iulie.
Situatia ar putea insa sa se deterioreze grav mult inainte de acest termen. Louka Katseli, presedintele celei mari mari banci locale, National Bank of Greece, declarase vineri jurnalistilor ca bancile elene au destul cash pentru a mai satisface cererile deponentilor pana luni. Pana marti s-ar putea sa nu mai aiba nimic.
Bancile au fost inchise saptamana trecuta, deponentii au putut retrage 60 de euro pe zi de la bancomate iar pensionarii fara carduri bancare au avut voie sa faca o retragere de 120 de euro.
Este aproape imposibil de anticipat ce se va intampla daca - sau cand - bancile vor inceta complet sa dea bani.
Deponentii scot bani din sistem de luni bune, iar datele bancii centrale de la Atena arata ca Bank of Greece a cedat un stoc de circa 45 de miliarde de euro in bancnote. Acestea vor continua sa circule, dar probabil ca grecii le vor strange si le vor tine cash.
Platile electronice in cadrul Greciei sunt permise, dar statutul fragil al bancilor face ca banii gheata sa aiba mai multa valoare decat un depozit bancar dificil de folosit si expus riscurilor de a fi “taxat” de un guvern intr-o criza financiara extrem de acuta.
Obligatia de pe 20 iulie este legata de obigatiunile detinute de Banca Centrala European si de bancile centrale ale tarilor din zona euro. Aceste obligatiuni au fost exceptate in falimentul masiv al Atenei in privinta datoriei in obligatiuni din 2012.
De la inceputul acestui an, deponentii greci si-au tot scos banii din banci. Din cauza ca acestea nu mai au de unde sa faca rost de cash pentru a le da in continuare si pentru ca nu are posibilitatea sa se imprumute de pe pietele financiare, s-au indreptat catre BCE pentru a primi imprumuturi de urgenta.
Acest program de asistenta financiar de urgenta al BCE prevede ca bancile sa aduca active drept colateral.
Printre activele pe care le-au folosit in acest sens sunt obligatiuni speciale garantate de stat si o cantitate, destul de mica, de datorii ale guvernului grec.
Daca executivul de la Atena va rata plata de pe 20 iulie, Bancii Centrale Europene ii va fi foarte dificil sa mai accepte acele active drept colateral.
Bancile grecesti nu au nimic altceva de oferit in schimb.
BCE poate folosi aproape la discretie programul de imprumuturi de urgenta. In fata unei posibile rupturi a zonei euro, s-ar putea sa gaseasca o solutie extraordinara de ultim moment pentru a mai amana colapsul.
In iulie 2012, Mario Draghi, seful BCE le-a spus liderilor din Comisia Europeana si din Consiliul European si ministrilor de finante din Eurogroup ca li se va cere sa garanteze bondurile grecesti si alte garantii folosite drept colateral pentru ELA, fondurile de urgenta acordate de BCE.
Daca aceste garantii nu erau acordate, asistenta ELA urma sa fie inchisa, ceea ce ar fi dus la Grexit.
La acel moment, premierul grec Antonis Samaras a cedat si a fost de acord cu termenii acordului de salvare de 172 de miliarde de euro.
Actualul premier, Alexis Tsipras, nu a dat niciun semn ca ar ceda, mai ales dupa o victorie atat de categorica a referendumului solicitat de guvernul sau.
0
2
