Guvernul si Parlamentul dau dovada, in ultima perioada, de multa generozitate, impartind in stanga si in dreapta bani din bugetul statului. Majorarea salariilor inaltilor demnitari este doar o bucatica dintr-un lung sir cu final necunoscut de privilegii din bani publici. Doar pe partea de investitii nu se arata Guvernul la fel de darnic. Practic, prefera sa reduca nivelul investitiilor publice pentru a face loc majorarii pensiilor speciale, salariilor bugetare, alocatiilor, salariului minim etc. Pe langa acestea, bugetul statului mai trebuie sa faca fata si reducerilor de taxe recente si viitoare. Care vor fi efectele reducerii veniturilor concomitent cu cresterea cheltuielilor, altele decat cele cu investitiile, este greu de prevazut, dezbaterile si analizele despre impactul bugetar fiind inexistente.
- Masuri adoptate care pun sau urmeaza sa puna presiune pe buget
La sfarsitul lunii iunie, Parlamentul a aprobat pensiile speciale pentru cei din Armata, Politie si Servicii (vreo 160.000 de persoane). Vicepremierul Gabriel Oprea si ministrul Apararii Mircea Dusa spuneau atunci ca e "o lege a reccunoasterii riscurilor, sacrificiilor pe care le fac militarii, o reparare a nedreptatilor facute militarilor". Legea va intra in vigoare la 1 ianuarie 2016. Tot la sfarsitul lui iunie, Parlamentul a votat si reintroducerea pensiei de serviciu pentru functionarii publici parlamentari, si acordarea de pensii de serviciu pentru diplomati. Si pentru a nu fi mai prejos, si parlamentarii si-au votat pensii speciale.
De la 1 ianuarie 2016, cresc pensiile si pentru 500.000 de romani care au lucrat in grupa I si a II-a de munca. Punctul de pensie creste cu 50% pentru pensionarii care au lucrat in grupa I de munca si cu 25% pentru cei din grupa a II-a.
De la 1 iunie, toti copiii beneficiaza de dublarea alocatiei, de la 42 lei la 84 lei/luna, ca urmare a unei legi aprobate de Parlament. Efortul bugetar este de circa 1,8 miliarde lei doar in 2015.
Salariile in sectorul bugetar au inceput sa fie majorate. Deocamdata, doar pentru anumite categorii. La sfarsitul lui iunie, Guvernul a decis printr-o ordonanta de urgenta majorarea de la 1 august 2015 cu 12% fata de luna iulie 2015 a salariilor de baza ale personalului nedidactic din invatamantul preuniversitar de stat. De aceasta majorare salariala vor beneficia 53.848 de persoane din invatamantul preuniversitar de stat si 7.468 de persoane din invatamantul universitar. Pe 8 iulie, Guvernul a decis sa fie majorate substantial si salariile inaltilor demnitari: presedinte, premier, vicepremier, ministri, presedintii celor doua camere din Parlament si sefii de servicii secrete. Insa, partea cea mai grea abia de acum urmeaza. Guvernul promite ca pana la sfarsitul anului va fi aprobata o noua lege care vizeaza cresterea salariilor tuturor bugetarilor. In Romania, sunt peste un milion de bugetari. Si toate aceste salarii vor fi aranjate dupa salariul minim care creste din jumatate in jumatate de an. Daca la la 1 iulie salariul minim a ajuns la 1.050 de lei, la 1 ianuarie va ajunge la 1.200 de lei. Aceste majorari inseamna multe miliarde de lei a buget. Nu se stie exact cat, ca nimeni din Guvern nu vorbeste de impact, insa cu siguranta bugetul din 2016 va fi mult impovarat.
O alta necunoscuta legata de efectul bugetar este reducerea TVA. De la 1 iunie, a fost redusa TVA la 9% pentru alimente. In lunile urmatoare, se va vedea exact care va fi influenta asupra veniturilor bugetare. De la 1 ianuarie 2016, vin si celelalte relaxari fiscale, asa cum au fost ele introduse in noul Cod Fiscal: reducerea generala a TVA de la 24% la 19%, eliminarea "taxei pe stalp" si a supraaccizei la carburanti, scaderea impozitului pe dividende etc.
Acest nou Cod Fiscal nu este, de altfel, pe placul Comisiei Europene tocmai din cauza deficitului bugetar mare pe care il va crea. La ultima vizita in Romania, in iunie, reprezentantii Comisiei Europene nu au ajuns la un acord cu autoritatile romane in privinta Codului Fiscal, dar vor decide in cadrul intalnirii ministrilor de Finante (Ecofin) din 14 iulie care este stadiul acordului cu Romania. Ministrul finantelor Eugen Teodorovici sustine ca impactul bugetar negativ in urma aplicarii noului Cod Fiscal va fi de circa 12 miliarde de lei. Teodorovici mai sustine ca deficitul bugetar de anul viitor se va duce la 2,8-2,9% din PIB, foarte aproape de pragul de 3% a carui depasire inseamna intrarea in procedura de deficit excesiv si cu mult peste tinta de 1,2% asumata. Insa, Teodorovici crede ca va fi doar o depasire temporara a tintei asumate.
Insa nu este clar daca la estimarile deficitului bugetar din 2016 au fost luate in calcul si majorarile de pensii, indemnizatii si salarii. Nu este clar nici daca bugetul din 2016 va mai fi prevazut vreun ban pentru investitii. Teodorovici spune ca de anul viitor nu se vor mai da bani pentru nimic ce ar putea atrage fonduri europene. Astfel se poate degreva bugetul si mari absorbtia, considera ministrul finantelor.
- Autostrazile mai pot astepta
Cert este ca in acest moment, investitiile publice scad tot mai mult. Cheltuielile de capital s-au redus la 2,8 miliarde de lei in primele cinci luni din an, cu 26% mai mici decat in aceeasi perioada a anului trecut. Guvernul tot sustine ca investitiile ar trebui sa se bazeze pe fonduri europene, insa nici macar acestea nu sunt folosite. Romania a obtinut, in primele 6 luni, o absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune de doar 3,01 puncte procentuale. Practic, Romania a ajuns cu mare greutate la o rata de absorbtie de doar 54,8%, in perioada 2007- iunie 2015. Cele mai importante ar fi investitiile in infrastructura, in acele autostrazi care ar trebui sa aiba si rol de magnet pentru atragerea de mari investitori privati in toate sectoarele economice. Lipsa autostrazilor, cauzata de dezinteresul Guvernului pentru astfel de investitii, poate starni reactii in lant, ca intr-un efect de domino, in toata economia. De exemplu, multi reprezentanti ai companiilor energetice se plang de inexistenta unei strategii energetice actualizate. Ministerul Energiei, cel care ar trebui sa se ocupa de asa ceva, spune ca nu poate elabora o strategie energetica in lipsa unei strategii de reindustralizare. La urma urmei, in strategie trebuie precizat pe ce consum de energie se pot baza producatorii in urmatorii 20 de ani. Insa, nici strategia de reindustrializare nu poate fi facuta atata vreme cat Guvernul nu stie ce investitori ar putea atrage in urmatorii 20 de ani. Si nici investitorii nu stiu daca este cazul sa vina in Romania, unul dintre motivele ezitarii lor fiind lipsa unei retele de autostrazi. Caz concret: nemultumirile celor de la Dacia-Renault care au cerut pe toate tonurile posibile construirea autostrazii Pitesti-Sibiu.
Toate aceste decizii legate de banul public nu au fost luate de un singur partid, ci a fost consens politic, motiv pentru care va fi greu pe viitor sa fie tras cineva la raspundere in cazul unor esecuri. Anul viitor sunt doua randuri de alegeri, astfel ca niciun partid nu vrea sa se opuna unor masuri care ar trebui sa multumeasca tot electoratul. Insa, sunt masuri care au efecte certe in buzunare doar pe termen scurt. Pe termen lung, nu sunt clare, mai ales ca este imprevizibil contextul international (Grecia, China). Daca deficitul bugetar de anul viitor va creste peste 3%, adica peste pragul care inseamna intrarea Romaniei in procedura de deficit excesiv, vor fi responsabile toate partidele avand in vedere ca majoritatea sunt masuri aprobate foarte lejer in Parlament. Pot risca viitorul Romaniei cu o procedura de deficit excesiv? Pot risca o intoarcere la nivelul lui 2010 cand toata lumea a avut de suferit din cauza cheltuielilor iresponsabile facute in perioada 2007-2009? La fel de responsabile vor fi si in cazul in care la constructia bugetului de anul viitor nu vor avea loc si de investitii in infrastructura, educatie, sanatate. Luand in considerare toate aceste elemente, atat Parlamentul cat si Guvernul ar trebui inca de pe acum sa raspunda la intrebarea: Cum vor putea jongla cu cresterile de salarii bugetare, cu majorarile de pensii si cu reducerile de taxe, in asa fel incat sa nu se reduca investitiile si in asa fel incat sa nu intre Romania in procedura de deficit excesiv? Precizare: Datoria publica a Romaniei a depasit deja un asa-zis prag de siguranta de 40%.
3
9
