O saptamana plina de evenimente economice, chiar daca e o perioada a concediilor- asa am putea cataloga ultimele 7 zile. Hotnews a grupat principalele 5 teme care au facut agenda acestei saptamani, ordinea fiind intamplatoare. De la renuntarea la stampila, la iesirile tot mai vehemente ale Guvernatorului BNR pe o tema care nu face parte din obictivele Bancii Centrale- politica fiscala- dar care ii provoaca acestuia insomnii, si pana la aparitia Codului de procedura fiscala ori la excedentul bugetar al Romaniei, aceste teme au provocat aprinse dezbateri publice, luari de pozitie si comentarii ale analistilor. Sa le luam usor, la rand.

HotNews.roFoto: Hotnews
  • 1. Codul de procedura fiscala a fost publicat in Monitorul oficial

In Monitorul Oficial de ieri, 23 iulie 2015, s-a publicat noul Cod de procedura fiscala. La o prima vedere este un text normativ mai bine scris, mai la obiect, ce se face ca mangaie pe crestet contribuabilul. La o analiza mai atenta sunt multe situatii incorecte fata de contribuabil cum ar fi cresterea procentului aplicat la dobanzi si penalitati de intarziere cu o rata de 220% fata de actualul nivel, in principiu prin introducerea unei noi cheltuieli accesorii reprezentata de penalitatea pentru nedeclarare.

Consulta aici textul publicat in Monitorul oficial

Noul Cod de procedura fiscala se aplica de la 1 ianuarie 2016, termen pana la care ar trebui corectate situatiile discutabile. In esenta, este o lege ampla, cu lucruri bunuri si lucruri mai putin placute.

Vom acorda Codului de procedura fiscala in perioada urmatoare mai multe analize, astazi facand o informare asupra unor lucruri de maxima aplicabilitate in viata de zi cu zi a contribuabililor persoane juridice sau persoane fizice.

Analizam azi termenul de prescriptie al impozitelor, respectiv dobanzile si penalitatile de intarziere din noul Cod de procedura fiscala.

Ce perioada de prescriptie au conform noului Cod de procedura fiscala impozitele si taxele?

Termenul de prescriptie, ca regula generala, este de 5 ani. Atipica este data de la care incepe acest termen de prescriptie, respectiv termenul de prescriptie incepe de la data de 1 iulie a anului urmator celui in care s-au nascut obligatiile fiscale.

Practic, pentru impozitele aferente lunii ianuarie 2016, cu scadenta pe 25 februarie 2016, termenul real de prescriptie incepe in 1 iulie 2017 si se finalizeaza la 30 iunie 2022. Observam ca termenul practic real de prescriptie este de 6 ani si aproximativ 4 luni.

Pentru impozitele si taxele sustrase la plata ca urmare a incalcarii legislatiei penale, termenul de prescriptie este de 10 ani de la data faptei considerate infractiune.

Ce dobanzi si penalitati sunt datorate pentru neplata la scadenta a impozitelor?

Pentru neachitarea la scadenta a impozitelor si taxelor datorate se vor plati 3 tipuri de dobanzi si penalitati, respectiv (art. 174-181 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala):

- dobanzi de intarziere in procent de 0,02% pentru fiecare zi de intarziere, respectiv 7,3%/an.

- penalitati de intarziere in procent de 0,01% pentru fiecare zi de intarziere, respectiv 3,65%/an.

- penalitati pentru nedeclarare aferente debitelor stabilite suplimentar cu ocazia inspectiei, insa inclusiv pentru corectarea din proprie initiativa a unor erori, penalitatile de intarziere sunt in procent de 0,08% pentru fiecare zi de intarziere, respectiv 29,2% / an.

Aceasta penalitate creeaza cadrul ilegal, din punctul nostru de vedere, pentru a negocia legea cu inspectorul fiscal, respectiv penalitatea se reduce daca opinia inspectorului fiscal este generata de norme interne ale ANAF nepublicate in Monitorul Oficial. In plus, iarasi se creeaza o legislatie interna ANAF, nepublicata in Monitorul Fficial, in mod evident eronata si neaplicabila, datorita urmatorului temei normativ:

" Art. 181. (7) Penalitatea de nedeclarare nu se aplica daca obligatiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/platitor si stabilite de organul de inspectie fiscala prin decizii de impunere rezulta din aplicarea unor prevederi ale legislatiei fiscale de catre contribuabil/platitor, potrivit interpretarii organului fiscal cuprinse in norme, instructiuni, circulare sau opinii comunicate contribuabilului/platitorului de catre organul fiscal central."

Ar trebui sa spuna cineva si organului fiscal ca orice procedura nepublicata in Monitorul Oficial nu este opozabila contribuabilului si are valoare juridica zero.

  • Daca aveti o eroare in depunerea unei declaratii cu sume mai mici decat ar fi trebuit, penalitatea de nedeclarare este de aproape 30%, pe langa celelalte doua sanctiuni (dobanzi si penalitati de intarziere). Desigur, organul fiscal este generos, nu ne mai da amenda pentru depunerea unei rectificative. Desigur, penalitatea asta de intarziere devine si metoda de santaj deoarece se reduce cu 75% daca platesti impozitele stabilite suplimentar prin decizia de impunere de la finele controlului.

Cu alte cuvinte, venim si iti stabilim impozitele, le accepti asa cum sunt si beneficiezi de o reducere de 75% din penalitatea de nedeclarare. Daca se contesta rezultatul inspectiei nu mai beneficiezi de aceasta reducere. Desigur, actuala forma a legii incalca prevederile constitutionale privind atat accesul in instanta cat si privind impersonalitatea legii.

In total, ca pondere anuala, dobanzile si penalitatile de intarziere si penalitatile pentru nedeclarare vor avea in anul 2016 o rata de 40,15%, procent ce se va aplica din pacate nu numai asupra impozitelor neachitate din diverse considerente ci si celor generate de erori contabile. Frumoasa meserie contabila devine una dintre cele mai riscante activitati.

In anul 2015, dobanzile si penalitatile de intarziere sunt: dobanzi: 0,03% / zi reprezentand 10,95% / an.

penalitati de intarziere in suma de 0,02% / zi reprezentand 7,3% / an; Total procentual 2015: 18,25 % / an.

Crestere anuala 2016 comparativ cu 2015: 40,15 / 18,25 = 2,2 -> 220 % .

Prin urmare raspunsul la intrebarea de unde acoperim deficitul bugetar din perioada urmatoare este: o parte in acoperim prin cresterea uriasa a dobanzilor si penalitatilor, respectiv din amenzile pentru nerespectarea diverselor obligatii, amenzi asupra carora vom reveni. (Material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta).

  • 2. Bugetul general consolidat a incheiat primul semestru cu un excedent de peste 4 miliarde de lei

Romania nu a mai avut excedent bugetar de foarte multi ani si asta dintr-un simplu motiv: nu se mai fura atat de mult de teama DIICOT-ului si a DNA-ului. Va mai amintiti cum se sifonau bani publici prin afaceri gen "Microsoft"? Teama de puscarie e acum mai puternica, facturile umflate sunt mai putine, prin urmare cheltuielile sunt mai mici iar economia a trecut pe excedent.

Veniturile inregistrate de bugetul general consolidat, in suma de 110,6 miliarde lei, reprezentand 15,8% din PIB, au fost cu 10,2% mai mari in termeni nominali fata de aceeasi perioada a anului precedent, potrivit datelor publicate, vineri, de Ministerul Finantelor Publice, potrivit Mediafax. Finantele noteaza ca au fost inregistrate cresteri "fara precedent" la colectarile din TVA (18,3%), impozitul pe venit (14,2%), venituri nefiscale (11,1%) si accize (8,6%). Incasarile din contributii de asigurari sociale au scazut doar cu 1,3% fata de anul anterior, fiind influentate de reducerea cu 5 puncte procentuale a contributiilor angajatorilor, cat si cresterea pe anul 2015 cu 0,5 puncte procentuale a cotei de contributie catre pilonul II de pensii.

Cheltuielile bugetului general consolidat, in suma de 106,4 miliarde lei, au crescut in termeni nominali cu 2,5% fata de aceeasi perioada din anul precedent, dar s-au diminuat cu 0,4 puncte procentuale ca pondere in PIB.

In structura, pe principalele titluri de cheltuieli s-au inregistrat reduceri in cazul cheltuielilor cu bunuri si servicii, (cu 2,4%). O reducere semnificativa s-a inregistrat in cazul cheltuielilor cu dobanzile (7,9%) ca urmare a sezonalitatii platilor si a scaderii randamentelor la titlurile de stat.In paralel, se remarca o crestere semnificativa, cu 27,8% fata de aceeasi perioada a anului precedent, a cheltuielilor efectuate pentru proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile. Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost de 9,6 miliarde lei, respectiv 1,4% din PIB, in termeni nominali la acelasi nivel cu cel inregistrat la aceeasi perioada a anului trecut.

  • 3. Isarescu, avertisment dur la adresa implementarii Codului Fiscal: Nu rezista democratia. E obsesia noastra ca cineva din exterior ne impiedica sa crestem

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a declarat vineri ca "ar fi dramatic" ca Romania sa treaca in 2016 printr-o situatie similara cu crizele provocate de modificarile radicale din 2005 (cind cota unica a fost stabilita la 16% in loc de optimul de 19%) si 2008 (cresterile majore de pensii si salarii). Isarescu a vorbit despre pericolele noului Cod Fiscal, care prevede scaderi majore de taxe si impozite, si a spus ca in fata unor astfel de fluctuatii si crize "nu rezista democratia".

Vezi aici amanunte si fisierul video cu interventia Guvernatorului BNR.

  • 4. Principalul actionar al proprietarului Daewoo Mangalia cere lichidarea santierului naval

Daewoo Shipbuilding&Marine Engineering trebuie sa lichideze santierul naval Daewoo Mangalia si o companie eoliana din SUA, din cauza problemelor financiare grave cu care se confrunta grupul, avertizeaza Korea Development Bank, cel mai mare actionar al acestuia.

Korea Development Bank (KDB), care detine o participatie de 31,46% la Daewoo Shipbuilding&Marine Engineering, considera ca lichidarea celor doua divizii este inevitabila, avand in vedere pierderile operationale ale grupului, de peste 3.000 de miliarde de woni (2,5 miliarde dolari), relateaza portalul Korea IT Times.

Presedintele grupului, Jung Seong-rip, a declarat anterior ca Daewoo trebuie sa restructureze toate subsidiarele care nu au legatura cu contructia de nave.

KDB, principalul creditor al Daewoo, considera insa ca in restructurare trebuie inclus si santierul naval din Mangalia.

"Daewoo Mangalia si DeWind sunt incapabile sa functioneze in continuare din cauza problemelor actuale ale grupului si trebuie lichidate. In procesul lichidarii, incluzand injectarea de capital de lucru si actualizarea garantiilor de imprumut, ar putea aparea o pierdere semnificativa", a anuntat Korea Development Bank.

Un oficial al KDB a explicat ca lucrurile vor fi mai clare dupa analizarea situatiei financiare.

"Chiar daca lucrurile vor fi mai clare dupa analiza situatiei financiare, daca sa restructuram diviziile din strainatate, se pare ca lichidarea va fi singura solutie", a spus oficialul.

Santierul naval Daewoo-Mangalia Heavy Industries (DMHI), cel mai mare constructor de nave din Romania, controlat de grupul sud-coreean Daewoo si de statul roman, a raportat pentru anul trecut pierderi record de 700 mil. lei, un nivel de aproape sapte ori mai mare fata de 2013, arata datele de la Registrul Comertului.

Daewoo-Mangalia Heavy Industries, o companie despre care fostul ministru al economiei Constantin Nita spunea in 2014 ca are o importanta economica si sociala esentiala pentru Romania", a avut anul trecut o cifra de afaceri de 914 milioane de lei, in scadere cu 23% fata de 2013, in timp ce numarul de salariati s-a mentinut la un nivel relativ constant, respectiv 2.600 de oameni, potrivit Ziarului Financiar.

Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering detine din 1997 o participatie de 50,99% la DMHI. Ceilalti actionari sunt Santierul Naval 2 Mai Mangalia, aflat in propritatea Ministerului Economiei, cu o detinere de 48,99%, si trei investitori coreeni.

Pe langa Daewoo Mangalia, grupul trebuie sa rezolve si problema diviziei eoliene DeWind din Irving, Texas, care este nerentabila.

Surse apropiate situatiei citate de Reuters anticipeaza ca grupul va inregistra in trimestrul al doilea pierderi de peste 1.000 de miliarde de woni (862 milioane dolari).

Numele santierului naval Daewoo Mangalia a aparut intr-un caz de evaziune fiscala in care procurorii DIICOT Constanta au efectuat joi zeci de perchezitii in sase judete si in Bucuresti. Potrivit DIICOT Constanta, 55 de perchezitii domiciliare au fost facute joi in judetele Constanta, Tulcea, Galati, Braila, Buzau, Botosani si in municipiul Bucuresti, la sediile unor societati comerciale si la domiciliile unor persoane fizice, asociati sau administratori ai respectivelor societati, intr-o cauza penala vizand infractiuni de constituire a unui grup infractional organizat, evaziune fiscala si spalare de bani. Din investigatiile desfasurate a reiesit ca, in perioada 2012 - 2015, mai multi cetateni coreeni si romani, prin intermediul unor societati comerciale din Romania, detinute sau controlate de acestia, au contractat diverse lucrari de la SC Daewoo Mangalia Heavy Industries SA, pe care apoi le-au subcontractat unor societati-fantoma pentru a evita plata catre bugetul consolidat al statului a TVA si a impozitului pe profit aferente lucrarilor realizate.

  • 5. E oficial! Stampila dispare, iar firmele cu datorii pot incheia o polita de asigurare a debitelor care poate suspenda executarea silita.

In Monitorul oficial din data de 20 iulie 2015 s-a publicat o ordonanta ce modifica unele proceduri fiscale privind suspendarea executarii silite, abrogand de asemenea obligatia de a aplica stampila pe documentele depuse la autoritati. Desigur, ordonanta dispune numai asupra documentelor depuse la autoritati, astfel ca in viata de zi cu zi, posesorii de stampile le pot folosi sau pot renunta la utilizarea acestora, in functie de deciziile proprii. Tot din perspectiva lucrurilor bine de stiut, amintim si faptul ca ordonanta scuteste la timbrarea certificatelor de atestare fiscala sau altor cereri depuse la autoritatea fiscala, pentru care ar fi fost necesara plata unei taxe de timbru. Nu valoarea timbrului a fost impovaratoare, cat mai ales deplasarea in alte locatii pentru a le achizitiona.

Dintre modificarile de substanta, amintim modificarea Codului de procedura fiscala cu retratarea unor situatii de obligatii la buget, respectiv introducerea instrumentului de polita de asigurare ca element de suspendare a executarii silite.

Una dintre situatiile destul de des intalnite in practica surprinde cazul unui operator economic ce a participat la licitatii publice, efectueaza livrari de bunuri sau prestari de servicii catre entitati publice, cum ar fi spitale sau primarii, colecteaza TVA si impozitele aferente vanzarilor, fara ca beneficiarii acestor livrari de bunuri sau servicii sa le achite la scadenta.

In acest caz, firma, din lipsa de lichiditati ramane datoare catre bugetul statului si in acelasi timp, are de incasat sume de la beneficiari entitati publice. Conform actualelor proceduri fiscale, operatorul economic era considerat ca avand datorii la bugetul de stat si nu mai putea sa participe la alte licitatii publice, urmand a fi executat silit pentru debitele restante. Aceasta stare de lucruri nu era normala, iar autoritatile fiscale au modificat aceasta reglementare.

Astfel, acest contribuabil nu va mai fi considerat cu obligatii fiscale restante, mentionandu-se acest fapt in certificatul de atestare fiscala. Mai mult, sumele certe, lichide si exigibile datorate de aceste entitati publice devin urmaribile de catre ANAF.

  • Ce inseamna obligatii fiscale restante?

a) obligatii fiscale pentru care s-a implinit scadenta sau termenul de plata;

b) diferentele de obligatii fiscale principale si accesorii stabilite prin decizie de impunere chiar daca pentru acestea nu s-a implinit termenul de plata.

  • Ce obligatii fiscale NU sunt considerate restante?

a) obligatiile fiscale pentru care s-au acordat si sunt in derulare inlesniri la plata, potrivit legii, daca pentru acestea nu s-a implinit termenul de plata prevazut in actul de acordare a inlesnirii

b) obligatiile fiscale stabilite in acte administrative fiscale a caror executare este suspendata in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) obligatiile fiscale cu termene de plata viitoare stabilite in planul de reorganizare judiciara aprobat in conditiile legii.

Nu se considera ca un contribuabil inregistreaza obligatii fiscale restante in situatia in care suma obligatiilor fiscale inscrise in certificatul de atestare fiscala emis de organul fiscal, este mai mica sau egala cu suma de rambursat/restituit. In certificatul de atestare fiscala se face mentiune in acest sens.

In cazul in care debitorul are de incasat sume certe, lichide si exigibile de la autoritati sau institutii publice, executarea silita se continua prin poprirea acestor sume ori de cate ori, ulterior comunicarii somatiei, se depune la organul fiscal un document eliberat de autoritatea sau institutia publica respectiva prin care se certifica ca sumele sunt certe, lichide si exigibile.

  • Noutatea: O polita de asigurare a debitelor aduce suspendarea executarii silite

Din punctul de vedere al suspendarii executarii silite, cand un contribuabil de afla in aceasta procedura, apare ca noutate posibilitatea acestuia sa solicite suspendarea executarii silite, cand prezinta organului fiscal o polita de asigurare a debitelor.

In cazul contestatiilor formulate impotriva actelor administrative fiscale prin care se stabilesc creante fiscale, inclusiv pe timpul solutionarii actiunii in contencios administrativ, executarea silita se suspenda sau nu incepe pentru obligatiile fiscale contestate daca debitorul depune la organul fiscal competent o scrisoare de garantie/polita de asigurare de garantie la nivelul obligatiilor fiscale contestate si neachitate la data depunerii garantiei.

  • Care e valabilitatea scrisorii de garantie?

Valabilitatea scrisorii de garantie/politei de asigurare de garantie trebuie sa fie de minimum 6 luni de la data emiterii.

In situatia in care pe perioada de valabilitate a scrisorii de garantie/politei de asigurare de garantie contestatia ori actiunea in contencios administrativ este respinsa, in totalitate sau in parte, organul fiscal executa garantia in ultima zi de valabilitate a acesteia daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) contribuabilul nu plateste obligatiile fiscale pentru care s-a respins contestatia sau actiunea in contencios administrativ;

b) contribuabilul nu depune o noua scrisoare de garantie/polita de asigurare de

garantie;

c) instanta judecatoreasca nu a dispus, prin hotarare executorie, suspendarea executarii actului administrativ fiscal potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

  • Care sunt situatiile in care scrisoarea de garantie/polita de asigurare de garantie ramane fara obiect?

a) contestatia a fost admisa, in totalitate, de organul de solutionare a contestatiei;

b) actul administrativ fiscal contestat a fost desfiintat, in totalitate, de catre organul de solutionare a contestatiei;

c) actiunea in contencios administrativ a fost admisa in totalitate;

d) instanta judecatoreasca admite, prin hotarare executorie, cererea contribuabilului/platitorului de suspendare a executarii actului administrativ fiscal potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

e) daca pe perioada solutionarii contestatiei, in procedura administrativa sau in procedura de contencios administrativ, contribuabilul achita in totalitate obligatiile fiscale contestate.

In situatia in care contribuabilul achita partial obligatiile fiscale contestate acesta poate redimensiona garantia in mod corespunzator. Pe toata perioada suspendarii executarii silite, creantele fiscale ce fac obiectul suspendarii nu se sting, cu exceptia situatiei in care debitorul opteaza pentru stingerea acestora.