Radulescu, Banca Transilvania: Noul Cod Fiscal va determina reactii ale politicii monetare. Ne asteptam la modificari ale mix-ului intern de politici economice, cu impact la nivel de stabilitate financiara

Vineri, 28 august 2015, 13:58 Economie | Finanţe & Bănci

"Evolutiile recente ale indicatorilor monetari au confirmat scenariul nostru conform caruia performanta sectorului bancar se va ameliora incepand cu 2015. Creditul neguvernamental ar putea stagna in 2015 si sa creasca apoi cu 8.5% in 2016 si cu 12.6% in 2017. Atragem insa atentia cu privire la faptul ca factorii de risc s-au intensificat in ultimele saptamani. Pe de o parte, pietele financiare s-au confruntat cu volatilitate si scaderi in perioada recenta. Pe de alta parte, implementarea masurilor din Noul Cod Fiscal va determina reactii in sfera politicii monetare: prin urmare, ne asteptam la modificari ale mix-ului intern de politici economice, cu impact asupra deciziilor de investitii/economisire/consum, dar si la nivel de stabilitate financiara pe plan intern", se arata intr-o analiza a sectorului bancar, publicata vineri de Banca Transilvania, semnata de economistul sef al institutiei, Andrei Radulescu.

Nu in ultimul rand, mai spune Radulescu, climatul politic intern (in 2016 au loc alegeri generale) si tensiunile geo-politice regionale se adauga factorilor de risc pentru evolutia pietei creditului si a sectorului bancar pe termen scurt si mediu. 
Principalele trei  provocari pentru sectorul bancar din Romania pe termen scurt si mediu:  Nivelul ridicat al expunerii pe datoria publica interna (ca procent din PIB, fata de alte tari UE);  Majorarea presiunii costurilor (de reglementare, cu personal, etc);  Identificarea modelului de business optim pentru a raspunde noului ciclu economic,

Contextul international:

Economia mondiala se confrunta cu un nou val de turbulente pe pietele financiare: recent, volatilitatea a atins maximul din 2011, iar indicii bursieri au consemnat scaderi importante.  In SUA PIB-ul a crescut cu 2.8% an/an, iar economia Zonei Euro a urcat cu 1.1% an/an in semestrul I, evolutii sustinute de politicile monetare relaxate. 

In Romania dinamica anuala a PIB a decelerat la 3.2% in trimestrul II, inainte de deciziile finale privind Noul Cod Fiscal (cu impact asupra mix-ului viitor de politici economice), intr-o perioada cu perceptie de risc ridicata in Europa (data fiind criza elena). In semestrul I PIB-ul a urcat cu 3.7% an/an.  In economia financiara, scaderea preturilor de consum s-a intensificat in iulie in Romania, la -1.67% an/an, pe fondul reducerii TVA la alimente si servicii de alimentatie, dar si a evolutiilor din pietele de materii prime.

 Pietele financiare au resimtit recent semnalele de politica monetara din SUA (cu privire la ciclul de majorare a ratei de dobanda de referinta), dar si provocarile cu care se confrunta China in procesul de tranzitie spre un nou model economic.

" Deocamdata, mentinem scenariul macroeconomic central, dar atragem atentia cu privire la faptul ca intensificarea recenta a factorilor de risc ar putea determina revizuiri in jos ale previziunilor macroeconomice in toamna acestui an.  In acest scenariu, PIB-ul Romaniei ar putea accelera in perioada 2015-2017, la 4.8% (ritm mediu anual), proces sustinut de relansarea investitiilor productive (6.3%, in medie anuala), cu efecte de propagare in economie.  La inceputul unui nou ciclu economic atragem atentia cu privire la riscurile pentru stabilitatea financiara, determinate de perspectivele pentru politica fiscal-bugetara si politica de venituri (reduceri de taxe si cresteri de salarii publice).  Pentru economia financiara nu excludem persistenta volatilitatii pe termen scurt, date fiind perspectivele divergente de politica monetara pe glob, dar si incertitudinile din sfera mix-ului intern de politici economice.  Am mentinut previziunile pentru dinamica preturilor de consum, cursului de schimb si ratei de dobanda la 10 ani, dar subliniem faptul ca am putea revizui semnificativ prognozele in toamna, mai ales daca Noul Cod Fiscal va fi aprobat.  Printre factorii de risc pentru acest scenariu mentionam: posibila implementare de politici fiscal-bugetare si de venituri pro-ciclice pe termen scurt, cu impact pentru stabilitatea financiara pe termen mediu; climatului macro-financial global, european; tensiunile geo-politice regionale; posibile tensiuni politice si amanarea reformelor structurale pe plan intern", se mai arata in raportul BT.