Patru paradoxuri statistice despre veniturile si consumul romanilor

Miercuri, 9 septembrie 2015, 9:24 Economie | Finanţe & Bănci

Un al cincilea paradox ar putea fi acela ca desi una din patru familii din regiunea Nord-Vest are acasa masina de cusut, locuitorii acestei regiuni cheltuie lunar in medie mai mult pe confectii si tricotaje decat restul tarii. Datele fac parte din rezultatele Anchetei Bugetelor de Familie, obtinuta la solicitarea HotNews.ro din partea Institutului National de Statistica. Ne-am uitat printre rezultate si am descoperit celelalte 4 aparente paradoxuri, pe care nu ne-am angajat in acest articol sa le explicam.

• 1. Desi au salarii mai mici, locuitorii din Moldova au mai multe mobile decat oltenii

Capitala sta cel mai bine din punct de vedere al inzestrarii populatiei cu telefoane mobile. In Bucuresti sunt circa 185 de mobile la fiecare 100 de familii. La polul opus, cu cel mai mic numar de mobile la suta de familii (circa 145) sta regiunea Centru (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu). Moldova are peste 153 de telefoane mobile la suta de familii. Mai jos, salariile pe regiuni





Cat priveste numarul de telefoane mobile la suta de gospodarii, lucrurile stau ca in graficul de mai jos:





2. Moldova si Oltenia sta cel mai prost la capitolul conexiuni la Internet. Acolo sunt mai multe combine frigorifice la suta de familii decat PC-uri





3. Desi au salariile printre cele mai mici, muntenii isi aloca cea mai mare pondere din salariu ca sa isi ia benzina-4,5%. Bucurestenii cheltuie cam 3.2% din salarii pe benzina

Datele sunt sintetizate in graficul de mai jos. Tabelul cu cheltuieli il puteti descarca din atasament

• 4. Veniturile din salarii in cazul familiilor in care capul familiei are intre 50-60 de ani este mai mic decat in cazul in care capul familiei  este de 40-50 de ani

Teoretic, cu cat avansezi in varsta, salariul ar trebui sa creasca odata cu experienta. In Romania, regula functioneaza pana la grupa de varsta 50-60 de ani, unde salariile scad.

Alte observatii din analiza INS:

• Numarul mediu de salariati ce revine pe o gospodarie este de numai 0,765, ceea ce inseamna aproximativ opt salariati la zece gospodarii.

Lucratorii pe cont propriu reprezinta 3,5% si agricultorii 7,6%. Pensionarii constituie 24,4% din numarul de persoane din gospodarii, iar somerii 4,3%. Elevii si studentii, precum si alte categorii care in general sunt formate din persoane aflate in intretinerea gospodariei (prescolari, casnice, persoane varstnice fara pensie etc.) constituie 29,9% din totalul membrilor gospodariilor

•  Dimensiunea medie a unei familii a fost anul trecut mai mare in mediul rural decat in cel urban,

Rezultatele Anchetei Bugetelor de Familie, din anul 2014, arata ca cele mai multe familii traiesc in orase si municipii (56,3% locuiesc in mediul urban si 43,7% in cel rural). Dimensiunea medie a unei familii a fost anul trecut de 2,667 persoane, mai mare in mediul rural decat in cel urban (2,815 fata de 2,552 persoane).
Gospodariile formate din 1-3 persoane au reprezentat mai mult de doua treimi din numarul total al gospodariilor (73,7%), din care gospodariile formate din doua persoane au reprezentat 30,7%. Din numarul total al gospodariilor 16,2% au fost formate din 4 persoane; cele formate din  5 persoane si peste detinand o pondere mult mai modesta (10,1%). Gospodariile formate din 1 - 4 persoane au fost mai numeroase in mediul urban decat in rural, in timp ce gospodariile formate din 5-6 persoane si mai multe au fost mai numeroase in mediul rural, acestea din urma (6 si mai multe persoane) aflandu-se in proportie de 70,3% in mediul rural.

• Ponderea gospodariilor al caror cap de gospodarie are un grad de instruire la nivelul invatamantului primar (inclusiv cei fara scoala absolvita) este de peste patru ori mai mare in rural decat in urban (21,8% din totalul gospodariilor din rural, fata de 4,7% in urban).

Discrepante semnificative pe medii se inregistreaza si in ce priveste ponderea gospodariilor conduse de persoane cu pregatire superioara: 19,8% din totalul gospodariilor din mediul urban si numai 2,6% din cel rural.

Din totalul persoanelor singure 76,1% sunt in varsta de 50 ani si peste, din care 54,0% sunt de 65 ani si peste. Ponderea persoanelor in varsta de 50 ani si peste este mare si in gospodariile de doua persoane (68,9%). In gospodariile formate din trei si patru persoane predomina cele din grupa de varsta de 25-49 ani (48,3% si, respectiv 44,6%), iar in gospodariile mai numeroase, persoanele de pana la 25 ani: 41,0% in gospodariile de cinci persoane si 50,9% in cele de sase si mai multe persoan

• un semnal cu privire la capacitatea extrem de scăzută a gospodăriilor de a economisi

În anul 2014, impozitele asupra veniturilor, contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, cotizaţiile şi alte impozite şi taxe, au deţinut o pondere de 16,7% din cheltuielile totale, ridicându-se în medie la suma de 378,3 lei lunar pe o gospodărie, din care impozitul pe salariu (146,6 lei lunar pe o gospodărie) a reprezentat 38,8%, iar contribuţiile de asigurări sociale    (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate – 213,7 lei lunar pe   o gospodărie) 56,5%.
Cheltuielile pentru investiţii au fost şi în anul 2014 foarte mici, reprezentând numai 0,6% din cheltuielile totale. Este un semnal şi în anul 2014, cu privire la capacitatea extrem de scăzută a gospodăriilor de a economisi. Necesitatea acoperirii prioritare a cheltuielilor impuse de producţia în gospodărie, a plăţii impozitelor şi contribuţiilor de asigurări sociale şi a satisfacerii nevoilor de bază de consum lasă prea puţine resurse pentru investiţii.