Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
"In vara anului 1990 ma aflam in Statele Unite. De cateva luni eram "proaspat" diplomat si lucram la Ambasada Romaniei de la Washington, angajat in principal pe refacerea legaturilor tarii noastre cu institutiile financiare internationale. De la Bucuresti, din partea noului Guvern - rezultat al alegerilor din mai 1990 - am primit oferta de a fi numit guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei. Am revenit in tara in toamna anului 1990. Intr-un moment greu pentru Romania, cand rezerva valutara a tarii ajunsese la fundul sacului, mi-am inceput mandatul", marturiseste Guvernatorul BNR.
In prezent, Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 septembrie 2015 au fost de 32,475 miliarde euro, faţă de 32,669 miliarde euro la 31 august 2015.
- Rezerve aproape nule, credibilitate scazuta, deficite mari. Ce e de facut?
La un moment dat s-a pus problema limitarii drastice a importurilor pana la nivelul capacitatii de export. "Aceasta ar fi condus insa la o prabusire rapida a productiei, inclusiv a celei destinate exportului, avand un cost social si economic nu numai insuportabil, dar si nejustificat. Solutia adoptata a fost aceea de finantare din resurse externe a dezechilibrelor preexistente, urmand ca acestea sa fie corectate intr-un proces mai indelungat, asigurandu-se concomitent limitarea efectelor sociale", spune Mugur Isarescu.
- Criza din Rusia si vanzarea Romtelecom grecilor de la OTE
Un factor de echilibru a fost cresterea volumului investitiilor directe, de la 1,224 miliarde dolari in 1997 la 2 ,40 miliarde dolari in 1998, desi cea mai mare parte din aceasta provine dintr-o singura tranzactie: vanzarea a circa 30 la suta din actiunile Romtelecom operatorului grec OTE. Contul de capital a crescut de la 1,040 miliarde dolari in 1997 la 2,628 miliarde dolari in 1998, dar volumul acestuia a corespuns diminuarii rezervelor BNR, care au scazut cu circa 843 milioane dolari in 1998. Vanzarea unor resurse de o asemenea anvergura a avut un impact asupra deprecierii, care poate fi considerata corespunzatoare, dat fiind faptul ca nivelul cursului de schimb a fost supraevaluat si se impunea o sporire a competitivitatii exporturilor. Latura negativa a acestui proces este evidentiata de majorarea dramatica a dobanzilor care face foarte dificila atat creditarea economiei, cat si finantarea deficitului bugetar. Intr-adevar, dobanzile au explodat, atingand 20-30 la suta in termeni reali, un nivel cu siguranta de nesustinut nici chiar pe termen scurt. O alta problema importanta declansata de criza din Rusia a fost inchiderea, practic, a pietelor de capital internationale pentru unele tari ca Romania.
- Incepand anul 1999 cu o rezerva valutara (excluzand aurul) de doar 1,662 miliarde dolari, aveam de ales intre a nu ne onora obligatiile externe sau de a ne epuiza rezervele valutare
In iulie 1998, inainte de izbucnirea crizei, Ministerul Finantelor a mandatat firma J.P. Morgan sa intermedieze o emisiune de eurobonduri. Cei 200-300 milioane dolari care ar fi putut finanta deficitul bugetar la o rata a dobanzii rezonabila nu au venit, acest fapt ducand la presiuni crescande asupra unei piete monetare interne restranse si la majorarea nivelului ratelor dobanzilor. Este important de retinut faptul ca raportul dintre banii pastrati in economie pe termen mediu si lung si PIB al Romaniei este unul dintre cele mai scazute din regiune (sau, cu alte cuvinte, viteza de circulatie a banilor este una dintre cele mai mari): M2 reprezinta mai putin de 20 la suta din PIB nominal si, prin urmare, chiar o crestere limitata a nevoilor Guvernului ar avea ca rezultat financiar evictiunea in masa a sectorului privat. Lucrurile s-au inrautatit si mai mult cand agentiile internationale de rating au retrogradat calificativele unor tari ca Romania, considerandu-le "mai putin sigure".
Conservatorismul investitorilor obisnuiti a avut ca rezultat o abordare dura din partea acestor agentii, determinand deteriorarea cu trei clase de risc, intr-un singur an, a calificativelor acordate, situatie cu atat mai dramatica pentru o tara care nu a intrat in incapacitate de plata in ultimii 15 ani. In aceste conditii, costul imprumutului extern ar fi fost extrem de mare.
- BNR a obtinut 100 milioane dolari, ca imprumut privat prin intermediul Bancii Chinei
"Incepand anul 1999 cu o rezerva valutara (excluzand aurul) de doar 1,662 miliarde dolari, Romania avea de ales intre perspectiva de a nu-si onora obligatiile externe sau aceea de a-si epuiza rezervele valutare. Singura alternativa la aceste optiuni inacceptabile o reprezenta atragerea de credite externe. Initial, a fost planificat ca acordul stand-by cu FMI sa fie semnat la inceputul primaverii, iar prima transa sa fie eliberata in aprilie. Acest lucru ar fi permis Romaniei sa atraga cu succes fonduri de pe piata de capital privata. Din pacate, aceste intentii nu s-au materializat. FMI a stabilit trei actiuni prioritare drept conditii pentru semnarea acordului stand-by , printre care una legata de obligatia Romaniei de a atrage imprumuturi de 350 milioane dolari inainte de incheierea unui acord. Banca Nationala a Romaniei a reusit sa obtina 100 milioane dolari, ca imprumut privat prin intermediul Bancii Chinei, si alti 108 milioane dolari, prin intermediul unui Club Loan, de la banci care activeaza in Romania", mai spune Isarescu..
Toate celelalte incercari din partea Romaniei de a atrage fonduri de pe piata de capital internationala s-au lovit de rate ale dobanzilor deosebit de mari, de ordinul a 16-20 la suta pe an, in termeni nominali. Trebuie amintit ca aceasta schimbare de optica a FMI a contribuit la perceperea tarii noastre ca fiind intr-o situatie fara iesire. Gradul ridicat de incertitudine legata de acest eveniment a sporit si mai mult ezitarea creditorilor straini in privinta imprumuturilor, pe de o parte, si pe de alta parte, a dus la cresterea dobanzilor pe piata interna, care au exercitat o presiune mare asupra executiei bugetare. Aceasta situatie a condus, de asemenea, la o schimbare de atitudine a bancilor din Romania. Departe de a-si intensifica concurenta, acestea au recurs la cresterea ratei dobanzilor, solicitand dobanzi excesiv de mari la titlurile de stat.
- Menținerea unei rezerve internaționale mari are costuri semnificative pentru BNR, însă "merită", pentru că avantajele se răsfrâng asupra economiei
"Știți că un nivel mare al rezervelor, chiar dacă nu este folosit, este un descurajant al atacurilor speculative, păstrează echilibrul pieței. Că se tot întreba lumea de ce a luat România 20 miliarde euro (de la FMI și CE — n.r.). Acum i-am dat aproape pe toți înapoi. Am fost unul dintre cei care am pledat pentru o sumă mai mică, acum îmi dau seama că aș fi greșit. Era nevoie, în condițiile acelea de incertitudine, de zvonistică la nivel internațional. Acum s-au schimbat condițiile, aversiunea la risc este mult mai mică", a mai spus Isărescu.
Șeful BNR a subliniat faptul că menținerea unui nivel ridicat al rezervelor costă, însă câștigul pentru economie este mai mare decât costul. De asemenea, el a menționat faptul că și Ministerul Finanțelor are rezervele sale, sub formă de buffere, fapt care se reflectă într-o datorie publică aparent ridicată. "Datoria publică netă, dacă s-ar scădea cele 6-7 miliarde de lei, cât sunt bufferele de la Finanțe — cam mari, dar nu ne băgăm peste dânșii, așa cum nici dânșii nu se bagă peste rezervele noastre — am vedea că datoria publică nu a crescut", a mai spus Isărescu.
În opinia sa, mediul financiar ar trebui să facă un efort de popularizare a indicatorilor pe bază netă, care ar duce la o mai bună înțelegere a situației și "ne-ar feri de anumite capcane".
- Cat aur detin tarile din jur?
In ce priveste rezervele de aur ale statelor din regiune, rezerva de aur a bancii centrale a Bulgariei este de 39,8 tone, a celei din Letonia - de 7,8 tone, din Lituania - de 5,9 tone, din Polonia - de 103 tone, iar a Slovaciei - de 31,7 tone, in conditiile in care rezerva de aur a Romaniei este de 103,7 tone.
Romania are chiar un nivel ridicat al rezervei de aur, cel putin prin comparatie cu tarile din regiune, mai ales ca Polonia are o populatie dubla fata de cea a Romaniei si o rezerva de aur aproape egala cu a noastra.
"Rezerva internationala a Romaniei nu trebuie sa creasca. Anumite fluctuatii in sus si in jos sunt absolut normale. Stabilizam rezerva in functie de foarte multi alti indicatori", spunea recent Isarescu. Guvernatorul a precizat legat de castigul din administrarea rezervelor internationale, ca " a scazut dramatic din 2008 in 2009 si in 2010 si mai mult".
"Dobanzile pe plan international au scazut foarte mult, am scazut si noi si aceasta se reflecta in rentabilitatea Bancii Nationale", a comentat Isarescu.
E dificil de spus care e optimul nivelului rezervelor valutare pe care o banca centrala le tine la ciorap. Daca sunt prea multi bani, lumea te intreaba de ce strangi atat de mult si daca nu ascunzi vreo vulnerabilitate majora in economie. Daca sunt prea putini, se cheama ca la o adica nu poti sa te imprumuti prea mult (nu oferi suficient colateral garantie) si in plus, risti un atac speculativ pe moneda care sa ti-o deprecieze si sa iti consume si rezerva valutara. Din datele BNR si INS, rezervele valutare acopera peste 6 luni de importuri, peste nivelul optim considerat pe plan international (4-5 luni de importuri)
Economia este una, domnule Isarescu, fie ea capitalista sau comunista, ce ai in tara, construit, functional, angajati, etc., conteaza. Va rog sa mai extindeti comparatiile, sa vedeti ce aveam "la inceput" si nu aveam acum.
In al doilea rand, acum datoria nu este chiar asa de mare. O fi mare datoria totala a Romaniei, dar majoritatea este a firmelor private. Pe noi ne intereseasa datoria publica si public garantata, care este sustenabila pt moment.
Are habar vreunul din postaci ca in clasamentul competitivitatii mondiale pe 2015, la macroeconomie, Romania e pe primul loc in lume in ce priveste performanta in controlul inflatiei ?!
Romania are o rezerva valutara solida, una dintre cele mai mari rezerve de aur din Europa si reguli ale pietei financiar-bancare printre cele mai stricte din UE.
Falsificarea rapoartelor bugetare catre UE in Grecia ar fi fost imposibila daca se aplicau regulile romanesti in materie.
Grecia era membru al UE dinaintea Romaniei si avea la indemana aceleasi instrumente si chiar mult mai multi bani.
Dar Grecia a ajuns un stat falimentar in timp ce Romania a recuperat 80% din decalajul cu aceasta tara si are indicatori macroeconomici net superiori.
Si asta o datoram si BNR-ului si lui Isarescu, indiferent ca ne place sau nu personajul.
Datorita rigorii sale politicienii nu au putut baga mana pana la cot in rezervele valutare pentru a arunca banii pe pomeni electorale sau pentru "investitii publice" cu dedicatie pentru firme de partid sau personale.
In lupta asta, uneori disperata, pentru o societate functionala si prospera, cu mai putina coruptie si mai multa stabilitate, alaturi de DNA, SRI si foarte rari politicieni, un rol important l-a jucat si il joaca si BNR-ul condusa de Isarescu.
E util si corect sa recunoastem meritele, putine sau multe, si la adversari sau cei pe care nu-i simpatizam, pentru ca asta e comportamentul normal intr-o societate mai buna, societate pe care ne-o dorim cu totii.
In primul rand, aia 29 de miliarde de euro NU sunt banii munciti si adunati si inmultiti cu multa dibacie de marele bancher Mugurica din rezerva initiala de 1.2 miliarde de dolari.
Nu, banii aia sunt REZERVELE BANCILOR COMERCIALE la BNR.
Atunci cand Gigel ia un imprumut, sau face un depozit la o banca comerciala banca aia e obligata sa aiba X% din suma aia sub forma de rezerva la BNR.
Deci sa nu ne umflam in pene cu banii aia ca nu sunt deloc ai BNR, BNR se poate folosi de ei, cu anumite COSTURI.
Guvernul lua miliarde de euro de la FMI, BCE... etc pe care ii dadea BNR de la care lua echivalentul in lei proaspat tipariti si platea de ei pensii si salarii la bugetari.
Parerea mea e ca e de apreciat faptul ca BNR face bine ce e treaba BNR sa faca. Sa pui in carca BNR-ului ceea ce ar fi treaba guvernului, sau sa nu faci diferenta intre responsabilitatile diferite ale institutiilor e dupa parerea mea dovada de gandire simplista, nu musai foarte educata.
Si i se pare o mare realizare ca datoria nu a crescut, asa ca ne pregatim SA MAI LUAM NISTE IMPRUMUTURI CRETINE, ca asa vrea FMI, asa vrea Banca Mondiala...
Sa deschida gura cand o sa poata sa ne spuna ca datoria externa a scazut macar la jumatate si ca e sub nivelul rezervei valutare, da?
Acuma, in 2015, avem inflatie redusa, buget cat de cat echilibrat, o rezerva valutara la BNR suficienta cat sa previna atacuri speculative asupra leului, crestere economica modesta da' constanta si balanta comerciala e mult mai putin dezechilibrata. Si nu suntem nici pe departe in situatia sa murim de foame.
Da' evident, de ce sa te uiti la situatie in ansamblu cand poti sa decupezi doar o particica care-ti sustine tie carcoteala?
Sa va dau un exemplu:
-esti bogat si ai nevoie de bani lichizi pentru desfasurarea propriilor ativitati, imprumuti fara frica si esti imprumutat fara frica,
-esti, vai mama nu ai dupa ce bea un pahar cu apa, mai esti si rau platnic, cine te imprumuta si la ce dobinzi?,
asa a fost in 2010, 19,5 miliarde imprumutate, 12.5 pentru garantarea economica si 7 miliarde pentru bufferele ministerului de finante, care au asigurat pensiile si salariile la momentul respectiv.
Pentru toti care nu cunosc datele problemei ar fi bine(daca nu fac parte din odiosul usl) sa nu posteze enormitati, care de fapt i-i descalifica in fata celor care citesc si stiu despre ce este vorba.
-criza generata de Rusia si de Turcia (de care nu se aminteste) a avut un numar relativ redus de ''victime''. Doar economii de tip bananier au avut de suferit. In anii crizei ''rusesti'' SUA se dezvoltau cu 4% pe an. Suferinta romaneasca a avut drept principala cauza dezastrul politic numit alianta de la vremea respectiva condusa de taranisti (care dupa asta au si disparut din viata politica majora). Din cauza asta si visteria BNR s-a golit alarmant atunci.
- cam in '99 s-a vandut BRD pe o suma ridicola (mult sub 100 mil euro), dar mi-aduc aminte ce gura de oxigen extraordinara a avut economia romaneasca atunci din suma asta,