Dupa ce Banca Elvetiei a renuntat sa tina francul la un plafon fix fata de euro, debitorii in franci din Europa au avut un soc. Ratele la imprumuturile contractate in chf au explodat, iar politicienii au speculat imediat momentul. In Romania exista doua proiecte de lege- unul apartinand deputatului PSD Ana Birchall iar altul venind de la Guvern, ambele in favoarea debitorilor. Marti, in Comisia de buget a Camerei s-au discutat variantele optime in care aceste proiecte ar putea aduce beneficii consumatorului final, adica ceui care s-a indatorat in franci elvetieni. Potrivit unor surse aproiate discutiilor, varianta finala a viitoarei legi va fi o combinatie intre propunerile doamnei Birchall si cele venind de pe vremea fostului ministru de Finante Darius Valcov.

Ana_BirchallFoto: Hotnews

"Propunerea mea era ca discountul aplicat de banci sa fie de 25%. Practic, acest lucru echivala cu un curs mediu intre data acordarii creditului de ctre banci si data la care se face conversia. Guvernul a venit cu propunerea ca bancile sa obtina garantii de stat daca vor converti din valuta in lei creditele acordate", spune Ana Birchall pentru HotNews.ro. Pana poimaine (joi-n.red.), acceptam orice amendament la propunerea mea, urmand ca saptamana viitoare sa luam o decizie finala, mai precizeaza deputatul.

Citeste si: Cat de mult ii ajuta de fapt si de ce se plang bancherii si clientii in continuare?

Context. Cateva date despre creditele in CHF (din perspectiva BNR)

  • 75% dintre debitorii in chf au venituri lunare sub 2500 de lei pe luna
  •  Ponderea acestor credite se ridica la circa 10% din volumul total al creditelor acordate populatiei, iar numarul persoanelor fizice care au contractat credite in franci elvetieni reprezinta 2,1% din numarul total al debitorilor din aceasta categorie, respectiv 75.412 persoane. Spre comparatie, in Polonia, numarul debitorilor in franci elvetieni este de peste 500.000 de persoane.
  • Daca s-ar face conversia in lei a creditelor in franci elvetieni la cursul istoric, ar insemna pierderi de 9,8 miliarde lei pentru bancile care au in portofoliu astfel de finantari, care inseamna 0,8% din PIB. Daca se transforma la curs istoric plus 10%, inseamna 5,1 miliarde lei, adica 0,7% din PIB
  •  Potrivit datelor bancii centrale, conversia la cursul istoric plus 20%, cat au solicitat imprumutatii in franci elvetieni, ar genera pierderi de 4,5 miliarde lei (0,6% din PIB). Daca s-ar adauga o valoare de 30% peste cursul istoric, pierderile s-ar cifra la 3,9 miliarde lei (0,5% din PIB).
  • La cursul mediu calculat lunar de la momentul acordarii creditului pana in prezent (asa cum a propus in Parlament deputatul Ana Birchall- n.red), bancile ar trebui sa suporte pierderi de 3,2 miliarde lei (0,4% din PIB).
  • Numarul debitorilor cu credite in franci elvetieni este in scadere cu 31,8 la suta in noiembrie 2014 fata de decembrie 2008, respectiv cu circa 35 200 persoane. Reducerea se datoreaza rambursarii creditelor, conversiei acestora in alta moneda, scoaterii in afara bilantului, precum si externalizarii acestora
  • Creditarea in franci elvetieni a populatiei a avut destinatii diferite. Circa 35 la suta dintre creditele in franci elvetieni au fost acordate pentru achizitionarea de locuinte, iar 58 la suta dintre acestea intra in categoria creditelor de consum garantate cu ipoteca. Creditarea imobiliara a populatiei se realizeaza preponderent in euro, creditele in franci elvetieni cumuland doar 7,7 la suta din total, comparativ cu ponderea de 37 la suta inregistrata in Polonia.
  • Creditarea in franci elvetieni nu prezinta valori omogene. Creditele cu valori ridicate (peste 47 000 franci elvetieni) sunt concentrate: un sfert dintre debitori cumuleaza doua treimi din volumul creditelor. La cealalta extrema, alt sfert dintre debitori au credite de valori reduse (sub 4 000 franci elvetieni) si detin numai 1 la suta din volumul creditelor.
  • Distributia debitorilor cu credite in franci elvetieni dupa nivelul veniturilor semnaleaza existenta unor grupuri sociale vulnerabile in randul debitorilor. Circa jumatate din numarul debitorilor cu credite in franci elvetieni au venituri lunare nete mai mici de 1 500 lei, iar ponderea creste pana la 75 la suta in cazul debitorilor care au venituri lunare nete mai mici de 2 500 lei.
  • Gradul mediu de indatorare pentru debitorii cu credite in franci elvetieni este in prezent de 92 la suta, in crestere fata de decembrie 2008 (64 la suta). Discrepantele in structura sunt mari, debitorii cu venituri nete lunare sub 2 500 lei fiind in prezent supraindatorati ca urmare atat a deteriorarii veniturilor in timpul crizei, precum si a aprecierii francului elvetian. Impactul aprecierii francului elvetian este cel mai resimtit de catre debitorii cu venituri sub media salariului pe economie. Debitorii cu un venit salarial net lunar sub 500 lei inregistreaza o crestere a serviciului datoriei cu 32,2 la suta din respectivul venit, in timp ce debitorii cu venit peste 3000 lei cunosc o majorare a serviciului datoriei mai mica de 7 la suta din salariul net lunar.

"Mi se pare periculos sa se vina cu o lege care sa intervina in 70.000 de contracte de credit. Solutia trebuie sa ii vizeze pe toti debitorii in valuta pentru ca vor veni si ei sa fie sprijiniti", spune Guvernatorul BNR , Mugur Isarescu.

Partea proasta e ca solutia propusa de Guvernatorul Bancii Centrale opereaza doar in teorie. In practica, nicio banca nu are buna-credinta de a veni in mod real in sprijinul cllientului indatorat. Marturie sunt eforturile AURSF de a sta de vorba cu reprezentantii bancilor care au imprumutat in franci elvetieni. "Ne-au primit, ne-au declarat ca vor sa vina in ajutorul clientilor, dupa care ba ne-au amanat, ba ne transmiteau ca inca lucreaza la solutii, ba ca -in ideea ca vor gasi solutii- le vor prezenta direct clientilor, nu noua", a spus joi Alin Iacob, seful AURSF si proprietarul platformei Conso.ro.

"Nu ne-a fost deloc usor nici macar sa le convingem sa accepte sa se intalneasca cu noi, in ciuda faptului ca am prezentat procurile autentice primite din partea consumatorilor. Desi demersul de negociere a debutat pe 17 martie, cand am trimis invitatiile la discutii (pentru datele de 2, 3, 6 si 7 aprilie), unele banci au acceptat sa se intalneasca cu noi, doar in urma transmiterii mai multor adrese, emailuri si telefoane si inclusiv a unei reclamatii, abia in a doua jumatate a lunii mai (Piraeus Bank, OTP Bank si Bancpost).

Alte banci (Banca Romaneasca, Credit Europe Bank), desi s-au intalnit cu noi cu o intarziere mai mica - la 5 saptamani de la lansarea invitatiei, adica finalul lui aprilie - nu au dat ulterior niciun semn ca au inteles sa vina in intampinarea problemelor cu care se confrunta debitorii cu credite in CHF, cu toate ca noi le-am trimis e-mail-uri si le-am contactat telefonic, atragandu-le atentia ca timpul trece si situatia celor cu credite in CHF devine tot mai grea.

Este de subliniat faptul ca niciuna dintre bancile in discutie nu a fost de acord ca intalnirile sa aiba loc la sediul ANPC si nici ca la intalnirile de la sediul acestora sa fie invitat si un reprezentant al acestei institutii.

Desi ne-a adus deservicii majore de imagine in fata celor care ne-au mandatat, am acceptat solicitarea bancilor de a mentine discretia, pe tot parcursul negocierilor, asupra datelor si orelor de intalnire, a punctelor de vedere exprimate, a solutiilor propuse de ambele parti. Am considerat ca, in felul acesta, vom crea premisele identificarii in comun a unor variante care sa permita indeplinirea mandatului primit din partea consumatorilor - de reducere semnificativa a ratei lunare a creditului si ca bancile vor avea maturitatea sa aprecieze mana intinsa de consumatori si dorinta lor de a gasi o rezolvare ne-litigioasa a problemei. Din pacate, se pare ca, in majoritatea cazurilor, bancile ne-au inselat asteptarile", se arata intr-un raport al AURSF.

Bancile care au acordat credite in franci sunt:

Bancpost. Detine, o treime din totalul creditelor in franci. Bancpost nu ia in calcul nicio o solutie de tip discount aplicata intregului portofoliu care sa usureze povara clientilor afectati de aprecierea acestei monede, asa cum s-a intamplat in cazul Volksbank, ci sustine in continuare varianta unor solutii individualizate, care sa cuprinda conversia, restructurarea sau prelungirea perioadei de creditare. Bancpost a schimbat de la inceputul crizei nu mai putin de 5 directori generali in incercarea de redresare a institutiei. .Bancpost a redus dobânda cu 0,80 puncte procentuale pentru toţi clienţii săi persoane fizice cu credite în franci elveţieni cu dobândă variabilă. Această măsură s-a aplicat din data de 29 ianuarie 2015 , fiind valabila până la următorul termen de revizuire a dobânzii, conform clauzelor stipulate în contractul fiecărui client. În plus, Bancpost îşi sprijină clienţii care întâmpină dificultăţi la plata ratelor prin soluţii individuale. Bancpost va continua să ofere şi soluţii pe termen lung, bazate pe opţiunile şi nevoile fiecărui client. Aceste soluţii au început să fie oferite de bancă încă din 2009, iar în prezent includ restructurarea, conversia de monedă şi prelungirea perioadei de creditare.

Banca Romaneasca. Are 7% din totalul portofoliului de credite in chf. Banca Romaneasca a decis sa scada dobanda pentru creditele in CHF cu circa 0,8 puncte, prin aplicarea indicelui LIBOR la 3 luni valabil luni, 26 ianuarie, care se situa la -0,954%. Bancpost a aplicat din 29 ianuarie reducerea dobanzii cu 0,8 puncte procentuale pentru clientii sai. Piraeus Bank reduce dobanda la creditele in franci elvetieni cu 0,8 puncte, prin actualizarea LIBOR

Piraeus Bank. Are 20% din totalul imprumuturilor in chf acordate in Romania. A redus in data de 5 februarie dobanzile la creditele in franci elvetieni cu 0,8 puncte procentuale fata de nivelul de la sfarsitul lunii decembrie, prin actualizarea in avans a indicelui LIBOR la 3 luni, dupa ce anuntase ca ofera solutii individuale clientilor cu astfel de imprumuturi. De asemenea, banca invita clientii care au ridicat problema conversiei creditelor din franci in lei sa vina la banca sa achieseze la o restructurare/rescadentare. Banca sustine ca debitorii si-au asumat prin contract rambursarea imprumuturilor in valuta in care au fost accesate. Totodata, Piraues sustine ca nu poate face o propunere privind conversia, pentru ca diferenta de dobanda dintre lei si franci ar face costul creditului mai ridicat.

Raiffeisen Bank. Are un portofoliu relativ restrans de clienti cu expunere in CHF, respectiv 8.800 de clienti, iar toate creditele oferite sunt garantate cu proprietati imobiliare. Incepand cu anul 2009, banca ofera solutii de restructurare pentru clientii cu credite in CHF sau EUR. Din 2012, Raiffeisen Bank ofera si solutii individualizate pentru clientii cu dificultati financiare care doresc conversia creditelor din CHF sau EUR in RON. Raiffeisen Bank reduce dobanda pentru clientii sai cu credite in CHF, resetand-o anticipat, cu cinci luni inainte, conform ultimei scaderi anuntate de Banca Centrala a Elvetiei, de 0,5%. Noua dobanda a intrat in vigoare de vineri, 23 ianuarie. Operatiunea de resetare a dobanzilor trebuia facuta abia la sfarsitul lunii iunie 2015, conform termenelor contractuale. Raiffeisen ofera pentru clientii cu dificultati financiare care au credite in valuta si care doresc sa converteasca creditul in lei dobanzi fixe pe perioada restructurarii, cu reducerea semnificativa a ratei lunare (intre 20 si 40%) si cu reduceri graduale ale datoriei (5% la fiecare doi ani pe perioada de maximum sase ani ai restructurarii, cu conditia ca plata ratelor reduse sa fie la zi). Astfel, cei care intampina dificultati la rambursarea ratelor pot cere o restructurare a creditelor.

Banca Transilvania, care a preluat recent Volksbank (care detine un sfert din creditele in franci), a anuntat la inceputul lunii aprilie ca acorda un discount de 22,4% din sold clientilor care accepta conversia imprumutului in lei sau in euro. La aceasta se va adauga o reducere suplimentara echivalenta cu valoarea comisionului de risc achitat de clienti pana acum, astfel ca discountul ar putea ajunge in cazul anumitor clienti chiar si la 30%.

  • Ce mai spune Ana Birchall:

Potrivit Anei Birchall, singura banca ce a dovedit transparenta si deschidere spre dialog a fost Volksbank (preluata de Banca Transilvania- n.red). Asociatia Romana a Bancilor si BNR au raspuns evaziv si cu intarziere propunerilor deputatei.

"Marti am reusit sa punem cap la cap toate posibilele solutii privind impartirea poverii intre debitori si bani si pana joi vom analiza optiunile, urmand a alege o solutie", mai spune Birchall.

  • Ce soune seful Comisiei de Buget din Camera Deputatilor?

Executivul pregateste un proiect de ajutor pentru clientii cu credite in valuta. Guvernul a trimis un nou proiect in Parlament prin care vrea sa garanteze 50% din conversia unui credit ipotecar din valuta in lei, potrivit reprezentantilor Ministerului de Finante. Guvernul mai vrea ca la convertirea creditului in franci elvetieni, bancile sa ofere si o reducere cu 15% a sumei datorate, in urma conversie din franci in lei. Insa, exista o problema: statul nu face legi cu dedicatie si cei 15% s-ar putea interpreta ca ajutor, deci legea ar putea avea probleme.

Alesii considera ca bancile sunt interesate sa duca la final creditele acordate. Oricum, sunt tot mai putini clienti care ar beneficia de aceasta lege, multe banci si-au rezolvat deja problemele, au conceput deja conversii pentru clientii cu probelme. “Bancile nu pot fi obligate sa ofere acel discount de 15%”, afirma Presedintele Comisiei de Buget-finante-banci din Camera, deputatul PSD Viorel Stefan, citat de bankingnews.ro.

Statul vrea sa garanteze din datoria convertita in lei iar bancile sa suporte un discount de 15%. Statul nu ar suporta mai mult de 1 mld de lei timp de 1 an

Clientul va putea sa mearga la banca si, daca indeplineste conditiile impuse de banca, va putea sa ceara conversia creditului din valuta in lei, iar la acest credit transformat sa se aplice un discount de 15%. Creditul rezultat in urma acestei reduceri cu 15% va fi garantat in proportie de 50% de stat. Acest lucru inseamnă ca statul va acoperi 50% din riscul de nereturnare a creditului.

  • Concluzie

Una peste alta, mai avem de asteptat o saptamana pentru a vedea care va fi solutia finala a celor care ne guverneaza, in privinta debitorilor in franci. E nevoie,de nitica rabdare si tutun, pentru a vedea cine invinge: populismul sau rationamentul bancar.