Comisia Europeana a decis sa sesizeze Curtea de Justitie a Uniunii Europene impotriva Romaniei si a altor cinci state memebre UE, pentru ca nu au transpus in legislatiile nationale o directiva europeana privind mecanismul de redresare si falimentul bancilor. In Romania, proiectul de lege care ar scapa tara de eventuale sanctiuni europene a fost respins de Senat si se afla in dezbatarea Camerei Deputatilor, ca for decizional.
UPDATE: In Romania, transpunerea directivei privind redresarea si rezolutia bancilor a fost mai dificila, din cauza unor probleme de compatibilitate cu sistemul romanesc, a declarat, pentru HotNews, Razvan Horatiu Radu, agentul Romaniei la Curtea de Justitie a UE.
"In ce priveste directiva privind redresarea institutiilor de credit ea se afla inca in parlament. Transpunerea a fost ceva mai dificila intrucat s au ridicat o serie de discutii raportate la modalitatea de implementare a prevederilor ei si la compatibilitatea cu sistemul intern.Speram sa treaca de parlament cat mai repede, inainte de sesizarea efectiva a curtii de catre comisie. O condamnare in aceasta materie ar fi de nedorit avand in vedere cuantumul sumei la care se poate ajunge", a spus subsecretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe, pentru HotNews.ro .
In schimb, el a aratat ca tot joi Comisia a renuntat la alte 4 acțiuni ce priveau România în materia drepturilor de autor, a protecției mediului și a protecției consumatorilor precum și în domeniul financiar. "Totodată Comisia Europeana ne-a dat o veste excelenta luând decizia retragerii de la Curtea de Justotie a UE a acțiunii privind vehiculele scoase din uz, unde faza de judecata era destul de avansată", a mai aratat oficialul roman.
Executivul Europeana a anuntat, joi, ca a decis sa sesizeze Curtea de la Luxemburg "cu privire la netranspunerea legislatiei privind redresarea si rezolutia bancara de catre Luxemburg, Polonia, Cehia, Romania, Suedia si Olanda".
Comisia subliniaza ca aceasta directiva (2014/59/UE) este "un element central al cadrului de reglementare instituit pentru a crea un sector financiar mai sigur si mai solid in urma crizei financiare".
De asemenea, directiva este un document important pentru Uniunea bancara a UE, mai arata CE.
Noile norme introduse prin directiva BRRD ofera autoritatilor din statele membre UE instrumentele si competentele necesare pentru a atenua si a gestiona dificultatile majore sau falimentul bancilor si ale marilor firme de investitii din toate tarile UE.
Obiectivul declarat de Comisie este acela de a se garanta faptul ca bancile aflate in pragul insolventei pot fi restructurate fara a obliga contribuabilii sa plateasca, in vederea mentinerii stabilitatii financiare, pentru bancile aflate in dificultate.
In acest sens, ele prevad, printre altele, ca actionarii si creditorii bancilor sa isi suporte partea lor din costuri, prin intermediul unui mecanism de "recapitalizare interna", conform directivei europene.
"Este extrem de important ca aceste norme sa fie in vigoare in toate statele membre. Data-limita pentru transpunerea acestor norme in dreptul national a fost 31 decembrie 2014", subliniaza Comisia.
- Sanctiunile care ameninta Romania
Comisia Europeana subliniaza ca, daca Romania si celelalte 5 tari vizate vor fi sanctionate printr-o hotarare a Curtii de Justitie de la Luxemburg, tarile in cauza vor suporta "cel putin impunerea unei penalitati zilnice cu titlu cominatoriu pana cand se realizeaza transpunerea integrala".
Cuantumul acestor sanctiuni este calculat in asa fel incat sa se ia in considerare capacitatea de plata, durata si gradul de gravitate a incalcarii normelor de catre statul membru in cauza. Comisia poate decide sa retraga aceasta cauza in conditiile in care un stat membru pune in aplicare normele UE respective.
In mecanismul de infringement, Romania risca sa fie amendata cu o suma forfetara de 1,8 milioane de euro plus penalitati de circa 30.000 de euro pentru fiecare zi de intarziere in aplicarea normelor europene, in functie si de gravitatea incalcarii legislatiei europene.
Avand in vedere ca Romania si celelalte state membre aveau termen 31 decembrie 2014 sa transpuna directiva in legislatiile nationale, eventualele sanctiuni ar putea sa ajunga la ordinul zecilor de milioane de euro pentru tara noastra.
Inca din luna mai 2015, Comisia Europeana a declansat procedura de infringement fata de Romania si alte 10 state ale Uniunii Europene, pentru netranspunerea directivei europene privind redresarea si falimentul bancilor.
Pe 1 iulie 2015, Guvernul a aprobat un proiect de lege pentru transpunerea directivei, insa trebuie adoptat de Parlament si promulgat de presedinte, dupa care publicat in Monitorul oficial pentru a putea intra in vigoare.
In 13 octombrie 2015, Senatul, in calitate de prima camera sesizata,a respins proiectul de lege al Guvernului, ca urmare a neindeplinirii numarului de voturi necesar adoptarii legilor organice (jumatate din numarul senatorilor). Proiectul privind redresarea si rezolutia bancilor a primit 77 voturi pentru, 2 impotriva si 9 abtineri, insuficiente adoptarii.
Textul a ajuns la Camera Deputatilor, care este forul decizional pentru acest act normativ.
Potrivit proiectului de lege transmis la Parlament, rezolutia presupune o interventie a autoritatilor statului in conditii expres determinate, iar o actiune de rezolutie este considerata de interes public.
O actiune de rezolutie poate fi dispusa:
- In momentul in care se stabileste ca o institutie intra sau este susceptibila de a intra intr-o stare de dificultate majora,
- Nu exista nicio perspectiva rezonabila ca printr-o masura alternativa, de natura privata sau o masura de supraveghere, sa se previna intrarea in dificultate a institutiei intr-un interval de timp rezonabil
- Actiunea de rezolutie este necesara din perspectiva interesului public, sens in care autoritatile de rezolutie trebuie sa fie abilitate prin lege sa aplice, fara intarziere, instrumentele de rezolutie prevazute.
0
3
