Pana in anul 2060 populatia in varsta de munca din Romania se va reduce cu 44%, ajungand de la aproape 11 milioane de locuitori la numai 7,5 milioane, avertizeaza Institutul National de Statistica intr-un studiu obtinut vineri de HotNews.ro. Scaderea populatiei in varsta de munca va fi moderata pana in anul 2030, dupa care va accelera din ce in ce mai puternic, principala cauza fiind scaderea naturala a populatiei. Cel mai drastic va scadea populatia in varsta de munca din regiunea Sud-Muntenia (cu aproape 1,14 milioane persoanei) si Sud-Vest Oltenia (cu circa 900.000 de locuitori). Diminuari ale populatiei intre 603.000 si 700.000 persoane se vor mai inregistra in regiunile Centru, Nord-Est si Nord-Vest, se mai arata in studiul citat.
Ce mai arata studiul INS:
- O scadere semnificativa se va inregistra la grupele de varsta 25-34 ani si 35-44 ani, mai spun autorii studiului. Pe termen scurt, pana in anul 2030, populatia in varsta de 15-64 ani se va mentine in jur de 12 milioane de persoane.
- Dupa anul 2030, in populatia in varsta apta de munca vor incepe sa intre generatiile mai putin numeroase, nascute dupa anul 2010. De aceea, segmentul 15-24 ani se va diminua treptat, ajungand sa reprezinte, in anul 2060, 15,5% din totalul populatiei de 15-64 ani.
- Grupele "mature" de 35-44 ani din cadrul populatiei apte de munca se vor diminua in paralel cu cresterea populatiei in prag de pensionare, creand in timp dezechilibre pe piata muncii.
- Daca acum, unul din 4 romani au intre 35-44 ani, in anul 2060 doar unul din cinci romani va mai fi in aceeasi grupa de varsta. Ponderea populatiei in varsta de 55-64 ani va creste de la 20,3% (in anul 2015) la 23,7% din totalul populatiei in varsta de munca (in anul 2060).
Numarul, structura, nivelul de instruire si de formare profesionala, ca si modul de utilizare al fortei de munca au o mare influenta asupra produsului intern brut (PIB), asupra dezvoltarii economice, sociale si culturale a societatii in ansamblul sau.
- In perioada 2004-2014 populatia activa economic de 15 ani si peste, a scazut de la 9,958 milioane de persoane la 9,243 milioane persoane. Populatia inactiva a fost in anul 2014 de 10681 mii persoane, in scadere fata de populatia inactiva inregistrata in anul 2004 de 11528 mii persoane. Peste jumatate din persoanele inactive au domiciliul in mediul urban si 57,9% din persoanele inactive sunt femei.
- In anul 2014, 1000 de romani care munceau sustineau economic 1313 persoane inactive si in somaj.
- In functie de nivelul de instruire, in anul 2014, cele mai active au fost persoanele cu nivel de instruire superior, rata de activitate a acestora fiind de 87,6%. Persoanele cu nivel mediu de educatie au fost active pe piata fortei de munca in proportie de 70,0%. Pe masura ce scade nivelul de educatie al persoanelor in varsta de munca, rata de activitate scade (48,1% rata de activitate a persoanelor cu nivel de instruire scazut) si se adancesc discrepantele pe sexe si medii.
- Din proiectarea populatiei ocupate, se constata diminuarea acesteia de la 8,25 milioane in anul 2014 la circa 4,6 milioane persoane in anul 2060
- Analizand posibilele schimbari care vor interveni in evolutia populatiei ocupate la nivelul fiecarei regiuni, se observa scaderea deosebit de accentuata (52%-62%) in regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia si Sud-Vest Oltenia. Regiunea Nord-Est va inregistra cea mai mica scadere a populatiei ocupate (30,1%). Regiunile Nord-Vest, Centru si Bucuresti-Ilfov vor inregistra o diminuare cuprinsa intre 35%-40%. Toate grupele de varsta resimt diminuarea populatiei ocupate.
- Generatiile nascute in anii `50, cat si generatiile numeroase nascute in anii `80 au determinat cresterea ponderii grupelor de varsta 55-59 ani (de la 4,9% in 2002, la 7,0% in 2015) si 35-39 ani (de la 5,4% in anul 2002, la 7,9% in anul 2015) in totalul populatiei. In timp ce populatia de 15-24 ani a scazut continuu cu -35,1% in perioada 2002-2015, numarul persoanelor de 35-44 ani a crescut cu 18,3%.
- Pe sexe, populatia feminina de 15-64 ani a inregistrat, in perioada 2002-2015, o scaderea (de -11,1%) mai mare in comparatie cu scaderea populatiei masculine (de -7,7%), ceea ce a determinat si modificarea raportului de masculinitate. Daca in anul 2002, la grupele de varsta de 15-34 ani raportul de masculinitate este in favoarea populatiei masculine (1035 barbati la 1000 femei), iar la grupele 35-64 ani raportul devine favorabil populatiei feminine (942 barbati la 1000 femei), in anul 2015 raportul de masculinitate ne arata ca populatia masculina este superioara populatiei feminine la grupele de varsta 15-54 ani (1059 barbati la 1000 femei) si numai la grupa 55-64 ani populatia feminina depaseste populatia masculina (892 barbati la 1000 femei).
- In anul 2014, numarul emigrantilor a fost de 184.600 persoane, iar cel al imigrantilor de 142.400 persoane. Daca in anul 2008 ponderea emigrantilor pe sexe a fost aproximativ egala, in anul 2014 femeile au emigrat in proportie mai mare decat barbatii (56,8%). Majoritatea persoanelor care au emigrat in anul 2014 (84,0% barbati si 87,0% femei) fac parte din categoria populatiei in varsta de munca (15-64 ani). In anul 2014, toate regiunile au inregistrat sold migratoriu negativ cu valori mai mari in Nord-Est (-7055 persoane), Sud-Muntenia (-6992 persoane), Bucuresti-Ilfov (-5502 persoane) si Nord-Vest (-5042 persoane).
Romania se confrunta deja cu consecintele economice si sociale complexe ale unei populatii aflate intr-un proces lent, dar continuu, de imbatranire demografica. Nu doar criza poate fi invocata. In ultimul secol, industrializarea, urbanizarea si modernizarea a schimbat radical scala de valori. De la familia extinsa, care oferea membrilor ei stabilitate si siguranta, s-a trecut la familia in care independenta membrilor a trecut pe primul plan. Cei mai afectati sunt batranii. Inainte, locul lor era in familie, astazi tot mai des ei se confrunta cu izolarea, abandonul, institutionalizarea.
Lent, fara sa atraga atentia, dar inevitabil, populatia tarilor europene sufera in prezent o a doua evolutie majora: aparitia unei noi grupe "varsta a patra" ("cei mai batrani dintre batrani", de peste 80 de ani) cu pondere mare, in continua crestere.
Reculul natalitatii si deteriorarea mortalitatii generale, plus o migratie externa negativa si-au pus amprenta pe ponderea populatiei varstnice in ansamblul populatiei.
Tinerele cupluri doresc copii mai putini (unul de preferinta) si adusi pe lume la o varsta mai ridicata. Aceasta a devenit regula care guverneaza comportamentul reproductiv al tanarului cuplu.
- CONTEXTUL INTERNATIONAL
Imbatranirea populatiei este un fenomen prezent in intreaga lume, care duce la schimbarea echilibrului dintre generatii.
Daca in anul 1950 ponderea varstnicilor in lume a fost de 8%, conform prognozelor realizate de ONU - Divizia Populatie, in anul 2050 ponderea varstnicilor va creste la 22% din populatia totala a globului. Se considera ca este putin probabil ca nivelul natalitatii sa revina la valorile din perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial si de aici rezulta ca procesul de imbatranire a populatiei este un proces ireversibil si ponderea populatiei tinere va scadea. Conform datelor ONU, ponderea populatiei de varsta a treia va creste, pe termen lung, chiar si in regiunile unde natalitatea este superioara ratei de reproducere (2,1 copii).
Numarul persoanelor care imbatranesc, la nivel mondial, este in crestere mai rapida decat la alte grupe de varsta. Astfel, daca la inceputul anului 2012 numarul persoanelor de 60 ani si peste a fost de 810 milioane de persoane la nivel mondial, in 2050, conform proiectarilor populatiei realizate de ONU, numarul persoanelor de 60 ani si peste va fi de 2 miliarde de locuitori. Conform prognozelor, in anul 2047 numarul persoanelor varstnice pe glob va depasi numarul copiilor. Daca in 2011 din 10 persoane o persoana era de 60 ani si peste, in 2050, se estimeaza ca o persoana din cinci va avea peste 60 de ani.
Imbatranirea este un rezultat important al progresului social obtinut in diferite domenii: medicina, calitatea vietii, protectia sociala, si se datoreaza reducerii mortalitatii in special la persoanele varstnice si cresterii duratei medii a vietii. In acelasi timp, modificarea structurii populatiei este determinata de scaderea semnificativa a natalitatii.
Tarile cele mai afectate de imbatranirea demografica sunt Japonia, Statele Unite si Rusia. La nivel continental fenomenul imbatranirii este prezent in mod deosebit in Europa si America de Nord. Aceste diferentieri pe continente pot fi explicate in primul rand prin nivelurile diferite ale ratelor de natalitate si fertilitate, dar nu in ultimul rand si prin fenomenele de migratie si nivelul duratei medii a vietii, a ratei mortalitatii generale, indeosebi infantile.
1
6
