Asa cum HotNews a transmis LIVE, proiectul de lege prin care debitorii bancilor pot inmana bancherilor cheia casei si scapa de orice obligatii fata de banca, a trecut de Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, care e si for decizional. Raportul va fi transmis chiar in cursul acestei zile, urmand ca in cel mai scurt timp sa fie supus votului in plen. Legea ofera practic posibilitatea oricarui roman care a luat un credit si nu mai poate plati datoria, sa treaca in proprietatea bancii bunul ipotecat, institutia de credit nemaiputandu-se indrepta catre alte bunuri sau venituri ale debitorului. Comisia a facut marti doar amendamente minore, in ciuda reprezentantilor bancilor prezenti in sala.
Dezbaterile de marti au fost cu pronuntata tenta emotionala, initiatorul legii, Daniel Zamfir aducand in locul studiului de impact un "studiu de necesitate", de fapt o sinteza a circa 30 de stiri ale posturilor de televiziune din care rezulta ca mai multi romani si-au luat viata din cauza bancilor, legea darii in plata venind astfel in intampinarea unor situatii similare.
Initiatorul proiectului de lege, deputatul PNL Daniel Zamfir, a declarat ca proiectul vine in ajutorul celor 800.000 de familii care nu mai pot sa-si plateasca ratele la banca pentru ca salariile lor sunt mai mici decat erau cand au contractat creditele.
"Astazi, in Romania, exista 800.000 de familii care nu isi mai pot plati ratele la banca. Prin aceasta lege reusesc sa fac ca aceste familii sa nu devina cazuri sociale. In situatia in care unul din trei romani nu mai poate plati creditele la banca, vorbim despre o problema a sistemului bancar, o problema pe care trebuie sa o rezolvam de urgenta", a precizat Zamfir.
Practic, daca proiectul va fi votat in plen si promulgat de presedintele Johannis, la 15 zile de la aparitia in Monitorul Oficial orice roman poate sa predea cheile bancii de la care a luat creditul.
- Scenarii posibile si alternative
1. Bancherii vor face totul pentru a opri promulgarea legii. Apropiati ai sistemului bancar au spus ca se va solicita Presedintelui Johannis sa nu promulge aceasta lege iar, daca ea va fi totusi promulgata, ar putea fi contestata la Curtea Constitutionala. "Riscul este ca -in ipoteza in care ea va fi promulgata si noi o vom contesta, pana la solutionarea contestatiei sa asistam la speculatori imobiliari care au luat in 2008 apartamente si care nepundu-le acum plati, sa dea cheile bancilor", spune un bancher.
Bogdan Preda, director executiv la Consiliul Patronatelor Bancare spune ca pe langa situatiile cutremuratoare din filmul care arata romani care s-ar fi sinucis din cauza bancilor, pot exista cazuri din extrema cealalta: "cand cineva opreste Ferrari-ul in fata bancii si ii da bancherului cheile vilei sale de la mare sau de la munte", spune Preda.
2. Ipoteza in care legea va aparea si isi va produce efectele. Cateva sute de romani (e complicat de evaluat cati vor fi, dar o parte a celor 800.000 de restantieri ar putea preda cheile bancilor) ar putea sa se puna sub adapostul legii. Caz in care, spun oficialii BNR, o banca ar putea da faliment. Daca acest faliment s-ar produce, prin contagiune ar putea atrage alte 3 banci din sistem. Deputatii prezenti marti la sedinta s-au indoit ca un asemenea lucru s-ar intampla.
3. Scenariul improbabil in care legea fie nu va fi promulgata fie va fi declarata neconstitutionala. "Vom face alta care sa depaseasca eventuale acuzatii de neconstitutionalitate. Aceasta lege e necesara, utila si urgenta!", spune unul dintre initiatori.
- Cine pierde si cine castiga de pe urma acestei legi?
"Am facut o lista cu primii 50 de debitori cu garantii ipotecare. Din cei 50, 24 au restante foarte mari, uneori de 100%. Sunt dezvoltatori imobiliari, sunt persoane care au cumparat a treia casa...sa-mi fie iertat dar am impresia ca se cauta un fraier caruia sa i se puna in brate aceasta problema", spune seful Supravegherii din BNR, Nicolae Cinteza. Directorul din BNR a prezentat saptamana trecuta la Sinaia, o situatie cu creditele acordate primilor 50 de debitori ipotecari, persoane fizice, in functie de valoare, inregistrate la Centrala Riscurilor Bancare (CRB), din care cel mai mare este in valoare de 5 milioane de euro. Dintr-o suma acordata de 485 de milioane de lei, 415 milioane de lei reprezentau, la 31.10.2015, iar 118 milioane erau restante. In acelasi timp, garantiile insumau 508 milioane de lei. Potrivit lui Nicolae Cinteza, pentru creditele cu garantii peste suma datorata nu ar fi probleme daca se aplica darea in plata, insa problema se punea la cele la care raportul dintre valoarea expunerii si valoarea garantiei a scazut atat de mult incat se ajunge, in anumite situatii, la 500%.
De castigat castiga consumatorii de produse si servicii financiare, dar riscul este ca bancherii sa sufle si in iaurt cand vine vorba sa semneze pentru acordarea unui credit. "Pai cum sa semnez eu astazi un imprumut cuiva cand stiu ca peste 3-4 ani vine un parlamentar si schimba legea dupa cum vrea? Mai bine nu mai dau credite!. In plus, ce ii spun eu actionarului meu din strainatate cu privire la stabilitatea sistemului bancar? ", spune seful unei banci locale.
- Concluzii
Sedinta de astazi a Comisiei Juridice a aratat doua lucruri esentiale. Primul, legat de educatia financiara a parlamentarilor care au condus sedinta. In loc sa invite experti independenti care sa confirme sau sa infirme afirmatiile bancherilor, s-au multumit in a face afirmatii populiste din care sa dea bine in media.
De cealalta parte, reprezentantii sistemului bancar par si ei incremeniti intr-un proiect in care refuza in mod explicit sa isi asume vreo vina pentru tot ceea ce s-a intamplat, spun ca proiectul ii ajuta pe speculatori, dar uita sa spuna ca cei care au dat acele credite speculatorilor iau zeci de mii de euro lunar. Cand vine vorba de contracte de credit dau vina pe clientii care nu si le-ar fi negociat, desi in practica acest lucru este imposibil, iar daca discutia atinge clauzele asa numite abuzive, spun ca BNR nu poate interveni pe contracte.
Deputatii acuza BNR de aroganta (uneori pe buna dreptate), BNR explica lucruri tehnice pe care parlamentarii nu au cum sa le stie si, chiar daca pe termen scurt clientii bancilor par castigati, pe termen mediu si lung toti au de pierdut.
6
8
