Salariul e doar ca sa te deranjezi sa te duci la munca. Primele sunt ca sa te apuci de treaba
Copiii primesc o leafa de vreo 1,600 de lei pe luna, insa vorbele acestea sunt repetate mai peste tot la stat, indiferent de cifrele care sunt vehiculate. Si sa nu credeti ca in firmele private nu auzi asta… Se aude, chiar daca mai in soapta. Oricum, poti citi cu usurinta in ochii oamenilor, cand nu o spun cu vorbe clare.
Fiindca salariile nu sunt ca in Germania sau ca in olanda, aproape nimeni nu se simte obligat sa munceasca sustinut si constiincios ca nemtii sau ca olandezii. Salariile sunt mici in Romania, si cu asta toti se cred la adapost de orice responsabilitate, incepand cu guvernantii de sus de tot, cel mai de sus, pana jos-jos. Cei mai multi o si spun raspicat le televizor, cand ajung acolo.
Cand ati acceptat postul si salariul propus, se subintelege ca v-ati dat cuvantul ca va veti face jobul cat de bine se poate si cu toata constiinciozitatea. Fiindca, altfel, l-ati fi refuzat, sau ati fi cerut un salariu mai mare. Gresesc eu, cumva?
Dar cand scriu ca oricine are un job trebuie sa se simta obligat, si legal si moral, sa lucreze cat de bine poate, sustinut si constiincios, INDIFERENT de salariul pe care il primeste, ca saracia si greutatile, fie ele conjuncturale sau permanente nu sunt motiv de munca in dorul lelii, lumea zice ca sunt un ciudat si un vuiet de injuraturi si de amenintari se porneste instantaneu.
Nu, dombutunoiu, salaru e doar ca sa te duci de acasa pan la birou, sa-ti pui curul pe scaun, ca sa te apuci serios de treaba tresa te motiveze. Ca sa te duci tresa fii platit, dar ca sa dai tot din tine tresa fii rasplatit, dombutunoiu…
Salariul nu e factor motivational in Romania, sa fie bine inteles!
Am pus si eu un anunt, cautam un redactor cultural pentru unul dintre proiectele mele. Am primit un potop de CV-uri, toate de la stat, si toti, fara exceptie, incercand sa ma convinga ca vor face ce tot le dau sa faca in timpul zilei, adica… intelegeti ce freau sa spun. Stiti, sefu ne intelege, la salaru asta…
Deci, dati-ne salariile pe care le meritam, si sa vedeti apoi cum ne punem noi pe treaba… Ba nu, puneti-va mai intai pe treaba, si veti vedea dupa aceea ce salarii mari o sa primiti… Si acest dialog social acesta va continua, cel putin cat voi mai trai eu de acum inainte.
Citeste intrebarea din final si comenteaza pe bogul lui George Butunoiu

Guvernul cu o singură femeie ministru a numit doar patru femei în funcția de prefect
11 lucruri pe care poate nu le știai despre femeile românce
Sir Alex Ferguson, frica de singurătate, mintea care-ți joacă feste și întrebarea firească: "Ce se întâmplă atunci când mori?"
FOTOGALERIE Lacul Plumbuita din Sectorul 2 este sufocat de gunoaie / Cum se plimbă locuitorii din Colentina într-un parc plin de deșeuri
2. Cand nu mi se ofera o marire de salar schimb jobul.
3. In peste 15 ani de munca prima a fost incasata doar de 2 ori desi ne atinsesem obiectivele.
4. Orice carte serioasa de management explica cat de neproductiv este a oferi prime.
5. Am certificare in 2 metodologii de Project Management is am lucrat in 3 tari diferite pana acum si cred ca autorul articolului e paralel cu subiectul tratat.
Foarte probabil lucrezi tot pentru stat in tari mai "dezvoltate" iar de aici un sentiment de superioritate. Poate ne povestesti si cum faci sa scapi de impozite in cele 87 de tari dar si in Romania.
Implicarea intr-un proiect asa cum e descris de dl. Butunoiu e o sansa, nu o corvoada in plus.
Daca nu ai norocul sa locuiesti in cele 3-4 zone fericite ale tarii, prima problema de rezolvat este gasirea unui serviciu, indiferent ca esti foarte tanar sau ai trecut de 50 de ani, deci entuziast sau cu nervii tociti; salariul e secundar.
De ce crezi ca avem milioane de capsunari si spalatori la fund plecati in Vest? Si de ce in fiecare luna INS anunta cresterea somajului? Ca n-or vrea oamenii sa munceasca, fie si pe salariul minim?
Si stai sa vezi ce va fi de la anul, când micii intreprinzatori care-si au sediul acasa si, de bine, de rau, isi intretin familia si poate dau si de lucru altora, vor trebui sa plateasca noile impozite. Ehe, neica... it's a long way to...
Si ca sa fie clar: asta e valabila in egala masura si la stat si la privat. De aceea unele afaceri, care valorizeaza si respecta resursa umana, merg bine, iar in cazul altora patronul se vaita mereu ca ii pleaca oamenii si da faliment...
In tarile "dezvoltate" nu e DOAR vorba ca este un salariu mai bun, acolo omul este platit si mintea lui este concentrata in directii constructive.
Aici, "aoleu...cum platesc luna asta intretinerea, ratele etc.". Cam ce randament credeti ca da un om in conditiile astea?
Un tanar ar trebui sa se gandeasca, pe langa viata lui de 20 (30) si ceva..., la cum sa dobandeasca noi aptitudini, cum sa si le slefuiasca pe cele deja dobandite.
Dar poate? Unii da. Dar aici vorbim de masa critica si nu de exceptii. Asa ca lupta asta cinica va continua o vreme. Patronii (unii dintre ei) vor continua sa plateasca prost oamenii, ei vor capata ceva experienta si pa!
Pe la mine prin Luxemburg, rar de aude de "prime" iar cand apar nu apar ca sa ma apuc de treaba ci ca tocmai ce am "dat lovitura",
Plus ca nici alea nu sunt incurajate prea des, mai ales de catre stat.
"drept e ca in privinta modului in care e platita munca in Romania, avem si aici o problema. In teorie raportul este 60-65% pentru munca si de 30-35% pentru capital. In timp ce in tarile dezvoltate, capitalului ii revine 40% din VNN si muncii 60%, in Romania, situatia este inversa: capitalul primeste 60%, iar munca sub 40% in 2014."
Asta din ce film e?
De fiecare data cand ajung la finalul unui articol de-al dvs., rar, plang in mine pentru minutele pierdute. Sunteti un om invechit (in pareri). Sunteti un om care se pozitioneaza constant in coltul companiei, demonizand angajatul care invariabil e lenes, prost, nerecunoscator. Nerecunoscator companiei la fel cum inainte eram nerecunoscatori statului care ne da de mancare. Ma faceti sa rad. Nu stau in Ro, dar daca as sta, n-as lucra niciodata cu un recruiter ca dvs. Stau in UK, unde recuiterii privesc oamenii ca "talent", ii invita la dinners si ii suna zilnic sa catch-up, construind o relatie de trust si respect cu candidatii pe termen lung, nu doar inainte de un interviu.
Dvs. sunteti ca un ziar a carui loialitate se afla cu advertiserii, uitand ca accesul la cititori ii aduce banii in buzunar. Daca pierdeti accesul la candidati, ceea ce ati merita, veti pierde si companiile carora va plecati cu atata smerenie.
Articolul se refera la acest tip de angajat care vine la servici ca sa aiba de unde pleca. Avem aici sute de mii, poate milioane. Nu e vorba de toti anagajatii de la stat, nu e vorba de orice angajat roman, nu e invariabil.
In concluzie, faceti ceva mai util decat sa cititi articole pe care nu le intelegeti sau sa faceti comentarii fara sens.
Eu, în 21 de ani în câmpul muncii, am văzut sute de oameni tineri care intră într-o companie (de stat sau privată) plini de entuziasm şi sistemul îi îmbolnăveşte. 2-3 ani mai târziu, aceiaşi oameni sunt nişte cinici care nu muncesc niciun milimetru peste minimul necesar.
Problema e că şefii lor se plâng doar "că", neîncercând să-şi dea seama "de ce".
Mai ales cand lucrezi la stat, prin administratie sau finante unde teoretic esti in slujba cetateanului. Cum ar ca profesorii sa isi bata (toti) joc de munca lor, in scoala unde aveti copiii. pentru ca salariile nu sunt tocmai motivante ?
Iar cine ajunge la parerea lui Costi Rogozan ca orice patron este prin definitie un bogatan ticalos atunci sa stea la stat sau sa isi faca firma proprie si personala.
L-am mai intrebat eu pe un sindicalist feroce... ce ar face daca ar avea angajati si ar veni unul ca el cu aceleasi pretentii. Da, avea si firma.
De ce sa munceasca cineva la stat, fiindca daca isi face datoria , ba chiar mai mult, in loc sa fie promovat , va veni o maimuta politica ce ii va rade in nas . De ce sa muncesti , daca altii cu salarii muult mai mari si pregatire ioc iau de cateva ori mai multi bani decat tine ?
Doar atunci cand meritocratia va fi la baza promovarilor si remunerarii la stat veti putea cere ca oamenii sa aiba un comportament normal.
Mai grav este ca si in firmele private sunt muuulte astfel de situatii, mai ales in firmele romanesti care au crescut brusc, vei putea gasi dinozauri care lucreaza pe posturi incompatibile cu profilul lor .
eu m-am bucurat de cate oro am vazut astfel de specimene , fiindca am fost sigur ca eu , muult mai bine pregatit , nu o sa am nicio problema , chiar daca nu voi da totul, fiindca putinul pe care sunt dispus sa il dau pentru acest salariu este de 10 ori mai valoros decat ce poate fce ( strica) un dinozaur trecut ca gasca prin apa pe la scoala ....
S-auzim de bine!