Daca ne uitam prin filtrul legii "darii in plata", nu conteaza nici cate credite au fost acordate intr-o anume perioada, si nici nivelul de responsabilitate sau know-how-ul folosite de banci la acordarea acestor credite, spune directorul general adjunct al BRD, Didier Colin. Legea "darii in plata" va ataca elementele structurale ale economiei, distrugand valoarea proprietatilor si saracind intreaga populatie, fara sa tina cont de cand sau unde au fost obtinute creditele si de cat de buni platnici au fost sau nu debitorii, mai explica Colin. "BRD este o banca sistemica; prin urmare, nu estimam riscuri in raport cu o anume institutie, ci evaluam riscuri sistemice capabile sa puna in pericol stabilitatea tarii", mai spune el.
"Nimeni nu indrazneste sa vorbeasca despre cele mai grave scenarii pentru Romania, chiar daca este usor sa vedem ce s-a intamplat in situatii similare. De exemplu, criza din SUA a facut ca bancile sa devina proprietare pe cartiere intregi de locuinte apartinand clasei mijlocii. Pentru ca bancile nu erau pregatite pentru o astfel de situatie - sa administreze volume uriase de proprietati imobiliare – cartiere intregi au ramas pur si simplu pustii, conducand la dezastre sociale la nivel local si regional. In acelasi timp, spirala falimentelor generate de inghetarea pietei creditului ipotecar a lovit multe sectoare economice – de la cel imobiliar pana la constructii si transporturi, distributie, bricolaj sau chiar profesii liberale precum arhitectii sau inginerii structuristi. S-au pierdut foarte multe locuri de munca. Acest mecanisme sau legi de “plata in natura” au provocat cea mai grava recesiune la nivel mondial dupa criza din 1929. Aceiasi factori toxici tind sa provoace aceleasi rezultate toxice si probleme profunde cu efecte cronicizate", mai spune adjunctul directorului general BRD.
Chiar daca simtul de raspundere al factorilor de decizie va prevala in ultima secunda, neutralizand aceasta lege, ma tem pentru viitorul cresterii economice din Romania. Aceasta deoarece investitorii se vor gandi de doua ori inainte de a finanta proiecte autohtone, ceea ce este regretabil dat fiind potentialul extraordinar al acestei tari. Cum sper ca deja este evident, consecintele unei astfel de legi merg dincolo de discutii despre suportabilitatea sistemului bancar. Multe institutii financiare – inclusiv Societe Generale, cu ai sai 150 de ani de istorie – au depasit multe situatii de criza. Efectele acestei legi lovesc direct factorii esentiali pentru cresterea economica, precum stabilitatea legislatiei si un acces real si facil la capitalul care asigura dezvoltarea. Romania merita o clasa de politicieni veritabili, capabili sa inteleaga aceste realitati, mai scrie oficialul BRD.
Proiectul legii darii in plata, care a fost transmis spre promulgare Presedintelui, a impartit Romania in doua tabere: una formata din bancheri si cealalta a sustinatorilor lui Gheorghe Piperea, unul dintre cei care au gandit-o. Legea reglementeaza modul practic in care debitorii bancilor care nu mai pot sa isi achite ratele pot inmana bancherilor cheia casei luate pe credit si scapa astfel de orice obligatii fata de banca. Desi in Spania, acolo undeo lege similara opereaza, exista cateva conditii pentru a putea preda bancii cheile casei, in Romania pana acum nu exista nicio restrictie.
Membrii Consiliului Patronatelor Bancare s-au adresat Presedintiei , incercand sa-l convinga pe seful Statului sa sesizeze Curtea Constitutionala pe legea privind darea in plata, pentru retroactivitate si incalcarea dreptului de proprietate, De asemenea, bancherii solicita retrimiterea legii in Parlament pentru reexaminare si vor cere clarificari atat de la BNR cat si de la Finante cu privire la aspectele tehnice ale acestei legi. De asemenea, CPBR va face demersuri pentru a infiinta un registru de evidenta pentru cei care vor beneficia de aceasta lege. Este foarte important sa se stie cine sunt acestia, mai explica Preda.
Bancherii au solicitat includerea unor paragrafe in cadrul legii cum ar fi: valoarea apartamentului sa nu depaseasca 150.000 de euro, clientul care vrea sa predea cheia casei la banca sa fi trecut printr-o restructurare si sa aiba dificultati reale in achitarea ratelor, dar niciuna nu a fost luata in discutie de parlamentarii din diferitele comisii.
Recent, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a exprimat pozitia juridica a Bancii Nationale pe aceasta tema.
Pe blogul lui, Gheoghe Piperea scrie la randul lui: "Iata care sunt, pe scurt, motivele pentru ca oamenii nu ar trebui sa se lase momiti de aceste “argumente” emise in rafala de lobby-isti bancari si de bloggerii BNR-isti:
(i) Curtea Constitutionala, inca din 2011, a spus ca “o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior”;
(ii) CJUE de la Luxembourg a spus inca din 2012 ca o lege interna de protectie a consumatorilor poate fi aplicata si unor contracte in derulare;
(iii) Codul civil statueaza ca, daca o situatie juridica anterioara intrarii in vigoare a unei legi noi este generata de regimul juridic al proprietatii sau al bunurilor, atunci efectele viitoare ale acestei situatii juridice anterioare sunt reglementate de legea noua;
(iv) OUG 50/2010 se aplica si contractelor in derulare, daca e vorba de dreptul la refinantare sau la rambursarea anticipata a creditului (precum si la informatie, costuri maximale etc)"
4
5
