Dolarul ar putea depasi 4,2 lei pana la finele anului si 4,3 lei in primele 3 luni din 2016 (sondaj)

Vineri, 11 decembrie 2015, 6:15 Economie | Finanţe & Bănci

Dolarul ar putea atinge si chiar depasi nivelul de 4,2 lei pana la sfarsitul anului dar evolutiile estimate pe primele 3 luni din 2016 impart economistii in doua tabere: unii care spun ca moneda americana va slabi in fata leului in vreme ce alta tabara considera ca leul va continua sa piarda pana la nivelul de 4.3 lei pentru un dolar SUA. Cat priveste cursul euro, pentru finalul anului media estimata este de 4,45 lei/euro urmat apoi de o apreciere lenta a leului. Vezi in text si ce cred despre buget economistii sefi consultati de HotNews.ro.

• Care sunt estimarile privind nivelul cursurilor medii eur/ron si usd/ron pentru finalul acestui an si pentru T1 si T2 2016?

Camil Apostol,economist sef Piraeus Bank: La finalul acestui an asteptam ca leul sa se tranzactioneze in jurul valorilor 4.45/EUR si 4.20/USD. Dupa primele trei luni ale anului urmator ne asteptam la 4.43/EUR si 4.30/USD iar la jumatatea anului 4.42/EUR respectiv 4.25/USD. Exista riscuri ca asteptarile noastre sa fie prea optimiste pe termen scurt si prea pesimiste pe termenul ceva mai indepartat. Credem insa ca nervozitatea pietei starnita de decizia de politica monetara a BCE (considerata prea ezitanta) si alimentata de incapacitatea OPEC de a ajusta productia de titei la nivelul cererii se va potoli dupa sedinta Federal Reserve (indiferent de decizia acesteia).

Florian Libocor, economist sef BRD-GSG:"Ma astept la un comportament echilibrat al leului in raport cu EUR. Nu se va iesi din intervalul normal de variatie chiar daca pot exista variatii mai ample. Am incredere in leu. Leul a fluctuat mai consistent in primavara acestui an cand si cursului eur a fluctuat fata de usd intre 1.21 (01 ian 2015) si 1.05 (13 mar 2015) "

Unicredit: Estimarile noastre pentru cursul de schimb sunt:


UniCredit Bank Romania anticipeaza ca EURRON va oscila in intervalul 4.40-4.50 in 2015 si 2016. Pentru a estima cursul USDRON ne bazam pe estimarile UniCredit Group pentru EURUSD, care anticipeaza o mentinere a prerechii de monede la un nivel minim de 1.05 in preajma deciziei Fed; cu toate acestea, UniCredit Group este de parere ca dolarul s-a apreciat deja excesiv pe fondul fluxurilor speculative de capital si ca perechea va inregistra o revenire graduala spre nivelul de 1.12 pana la final de 2016 (1.05 la final de T1 2016; 1.07 la final de T2 2016; 1.09 la final de T3 2016; 1.12 la final de T4 2016). In concecinta, dat fiind faptul ca evolutia cursului de schimb EURRON este relativ stabila, ne asteptam la un impact semnificativ doar din paritatea EURUSD. Astfel, UniCredit Bank Romania anticipeaza ca in preajma anuntului FED cursul USDRON va oscila in intervalul 4.20-4.30, urmand sa revina gradual la nivelul de 4.00 sau usor sub pana la final de 2016.

Andrei Radulescu, economist sef al Bancii Transilvania, in buletinul de Trezorerie : Desi cursul a intampinat initial rezistente puternice la nivelurile 4.45-4.46, prevazute in raportul de la inceputul lui noiembrie, nu putem spune ca acolo s-a si incheiat episodul de depreciere a monedei nationale. Data fiind persistenta pietei la nivelurile respective, ne vom orienta mai departe dupa rezistenta data de linia de trend descendent ce uneste maximele ultimilor doi ani si care vine acum la 4.48. Pe langa acest nivel, mai avem un prag cheie la 4.5, unde converg proiectii si retrageri Fibonacci relevante. Este foarte importanta reactia pietei la intervalul 4.48-4.5, acesta constituindu-se totodata ca punct de bifurcare intre scenariul preferat (care ramane deocamdata cel favorabil leului) si cel alternativ (care ia in calcul un val puternic, pe termen mediu, de depreciere a leului in raport cu euro, cu target minim la maximele din 2012). Astfel, reactia cursului pe  finele anului ar trebui sa furnizeze indicatii valoroase in ce priveste evolutia EUR/RON pe termen mediu/lung.
Leul a pierdut teren si in fata dolarului, dar cum maximele cursului, din luna martie, nu au fost inca depasite, iar ultimele sedinte de saptamana trecuta au marcat revenirea paritatii sub confluenta de rezistente de la 4.15-4.19, am preferat sa mizam in continuare mai degraba pe o evolutie in favoarea leului.
Insa ca in cazul USD/RON, scenariul favorabil monedei nationale este la limita si poate fi negat printr-o simpla revenire a cursului peste 4.15. In plus, se impune acum si o reconfirmarea acestei ipoteze de evolutie, prin revenirea paritatii sub pragul psihologic 4.0. In cazul in care cursul isi reia in perioada urmatoare cresterea si revine peste rezistentele amintite, vom fi nevoiti sa trecem la alternative care prevede noi extreme in USD/RON la 4.28 si chiar peste 4.3

•  Cum apreciati constructia Bugetului pentru anul viitor?

Camil Apostol,economist sef Piraeus Bank: Un prim regret legat de bugetul pentru anul 2016 este ca difera prea putin de planul prezentat de precedentul cabinet, desi tinand cont de gradul redus de libertate oferit de aplicarea Codului Fiscal acest fapt era de asteptat. Ar fi fost de dorit sa se simta mai mult o abandonare a mentalitatii de „supravietuire”, cu cheltuielile avand centrul de greutate spre plata personalului si spre asistenta sociala, in favoarea unei filosofii orientate spre investitii (singura cale spre o crestere economica sustenabila), dar acest lucru nu pare posibil cand veniturile bugetate scad cu aproape 1.5% din PIB in urma reducerii de taxe si impozite prevazute in noul Cod Fiscal iar cheltuielile devin mai mari cu ceva mai putin de 0.5% din PIB prin cresteri salariale. Cum s-a ajuns la adoptarea unei politici fiscale pro-cilclice este o alta discutie si aceasta s-a dus deja. In opinia noastra guvernul nu va avea dreptul la multe erori in 2016, deficitul cash de 2.8% din PIB si cel ESA de 2.95% putand fi foarte usor depasite. Iar proiectul de buget nu a trecut inca prin parlament, acel loc in care expresia „sursa de finantare” nu inseamna nimic.

Florian Libocor, ec sef BRD-GSG: Constructia bugetului este, ca tinta de performanta bugetara, in ansamblu, la fel (deficit ESA de 2.95% din PIB). In structura au fost operate anumite modificari benefice de structura insa marja de manevra este mica. Suntem chiar sub limita si orice subperformanta de colectare ne poate impinge peste. Astfel, cred ca accentul a cazut pe mentinerea echilibrului scenei politice si este de inteles in contextul actual (sprijin politic conditionat si necesitatea de a pregati bine sesiunile electorale din 2016).   

• Care este scenariul de baza privind viitoarea decizie de politica monetara a FED din aceasta luna si care sunt argumentele care stau la baza acestui scenariu?

Camil Apostol,economist sef Piraeus Bank:Consideram ca este o mare sansa de materializare a scenariului in care Federal Reserve va creste rata dobanzii in sedinta de saptamana viitoare. Nu ne asteptam ca pasul de crestere sa fie mare, prudenta in cazul primei mutari de acest tip din ultimii zece ani fiind importanta. Un lucru este clar, in comitetul care ia deciziile de politica monetara nu exista unanimitate. In primul rand, exista o teama naturala printre cei ce hotarasc politica monetara in Statele Unite sa creasca rata dobanzii deoarece nu doar o data in secolul trecut acest lucru s-a intamplat prea repede si economia a avut de suferit. Apoi exista o incertitudine legata de magnitudinea influentei asupra economiei americane pe care o poate avea acum incetinirea cresterii economiei globale.

Sa nu uitam nici faptul ca banca centrala isi propusese sa ridice ratele de dobanda in momentul in care piata muncii da semne clare de imbunatatire si inflatia incepe sa creasca. Daca rata somajului intr-adevar este la un impresionant 5.0% inflatia se mentine destul de aproape de zero. Nu sunt indeplinite toate conditiile, ba mai mult, a castigat teren printre cei ce sustin ca nu este momentul unei inaspriri a politicii monetare ipoteza ca piata muncii va continua sa se imbunatateasca fara ca pretentiile salariale si preturile sa creasca, deci o politica fiscala restrictiva nu-si are inca rostul. Dar tabara celor care doresc cresterea ratelor pare ar fi mai numeroasa si oricum, mai influenta. Janet Yellen, Stanley Fischer, William Dudley (presedintele New York Fed) considera ca economia va creste intr-un ritm care va genera o imbunatatire a pietei muncii si va conduce inflatia catre tinta Fed de 2%.

Planuita crestere a cheltuielilor de sanatate (care constituie 24% din cosul cheltuielilor personale) va contribui si ea la o inflatie mai mare. De asemenea trebuie sa ne gandim ca Fed nu se afla inaintea unei simple cresteri de rate ci a unui intreg proces, despre care Janet Yellen a spus ca cu cat va incepe mai repede cu atat va fi mai bine, banca centrala putand sa asigure in continuare o crestere lina pana la atingerea tintei de inflatie.  Daca citim minuta intalnirii din 27-28 octombrie vedem ca si cei care sunt pentru cresterea ratelor cer gandirea unor masuri alternative de relaxare monetara in caz ca mutarea se dovedeste excesiva. Deci, cum am mai mentionat, prudenta este cuvantul de ordine, dar ne asteptam ca Fed sa aleaga sa joace partida cu piesele albe, mutand prima in asteptarea tendintelor inflationiste din 2016.

Unicredit: Prognozele pentru economia SUA sunt realizate de echipa din SUA a UniCredit Group, care anticipeaza o majorare a dobanzii de politica monetara cu 0.25pp la sedinta FED de luna aceasta. Acest lucru este posibil deoarece indicatorii monitorizati de FED pentru piata muncii au continuat sa se imbunatateasca spre nivelul dorit, iar economia se bucura de o crestere robusta (2.1% crestere anualizata in T3 2015). UniCredit Bank (New York Branch) este de parere ca ritmul actual de crestere economica este suficient de puternic pentru a garanta o continuare a imbunatatirii indicatorilor de piata muncii, impreuna cu o scadere a presiunilor deflationiste si o revenire a inflatiei la nivelul tintit de 2% pe parcursul urmatorilor doi ani. In acest context, FED poate incepe normalizarea conditiilor monetare.

Florian Libocor, ec sef BRD-GSG: Exista premise economice pentru o miscare a Fed in sensul initierii unui nou ciclu restrictiv de politica monetara in aceasta luna. Chiar si asa exista si argumente geostrategice care sa sustina amanarea pentru anul viitor (contractia economica din China si redresarea temperata din Europa).
Daca va fi o miscare, atunci va fi in pasi mici si cu prudenta. Miscarile ample pot genera dezechilibre in actualul context global si efect de bumerang chiar pentru initiatori. Nimeni nu doreste asta,cu atat mai putin Fed.