"In calitate de initiator al Legii darii in plata m-am adresat astazi, 16 decembrie a.c., prin intermediul unei scrisori, Administratiei Prezidentiale pentru a clarifica o serie de informatii lansate recent in spatiul public de catre oficiali ai Bancii Nationale si ai mediului bancar, informatii care nu sunt corecte sau nu sunt complete, ceea ce atrage si caracterul lor eronat prin omisiune. Astfel, prin aceasta scrisoare mi-am propus sa demontez punct cu punct argumentele invocate de catre reprezentantii BNR si ai bancilor, constatand totodata faptul ca multe dintre informatiile lansate de catre acestia sunt contradictorii si manipulatorii", scrie deputatul liberal Daniel Zamfir intr-un comunicat de presa.
Redam mai jos comunicatul transmis de Daniel Zamfir:
"Am constatat din datele publice comunicate de catre oficialii BNR neconcordanta cifrelor prezentate referitoare la numarul contractelor de credit cu ipoteca si a celor externalizate. Am facut o analiza pe baza acestor date, iar concluziile ei se regasesc in scrisoarea transmisa Administratiei Prezidentiale.
Mi-am exprimat ingrijorarea profunda in legatura cu faptul ca Banca Nationala a Romaniei nu cunoaste spetele Curtii de Justitie a Uniunii Europene sau ca a intentionat inducerea in eroare nu doar a opiniei publice, ci si, mult mai grav, a Presedintelui Romaniei, care este in situatia de a lua o decizie in privinta promulgarii acestei legi.
In aceasta situatie lucrurile sunt extrem de clar transate de CJUE in Ordonanta emisa in cauza C-74/15 Tarcau in data de 19 noiembrie 2015 (care este publicata si pe site-ul MAE). Aceasta statueaza tocmai ca persoana fizica - asociat sau administrator al unei societati comerciale - care a adus o garantie ipotecara la creditul luat de societatea comerciala la care are calitatea de mai sus este tratata ca si un consumator, ca atare beneficiaza de acelasi tratament acordat persoanelor fizice cu credite in nume propriu.
De asemenea, afirmatia BNR si a bancilor comerciale conform careia garantia statului pentru Programul Prima Casa se va stinge prin efectul legii este una vehiculata doar pentru a induce panica in randul potentialilor consumatori de credite Prima casa, intrucat statul roman garanteaza 50% din valoarea creditului in cazul in care imprumutatul s-ar afla in imposibilitate de plata. Doar in acest caz, debitorul este supus unei potentiale executari silite. Banca se indestuleaza atat din sumele rezultate in lichidarea imobilului, cat si din garantia de stat. Conform propriilor afirmatii ale bancherilor, creditul Prima Casa nu provoaca incidente de plata. Rata de neperformanta este de sub 0,5%. In consecinta, nu exista riscul unei executari silite si al unei accesari a garantiei de stat.
Daca un astfel de imobil este dat in plata, se stinge ca urmare a acestui demers intreaga datorie a imprumutatului si, in plus, se stinge si datoria garantului, deci inclusiv garantia statului. Banii disponibilizati in acest fel de catre stat urmeaza a fi utilizati pentru sustinerea in continuare a programului Prima Casa ori pentru alte programe guvernamentale.
De aceea, afirmatia ca programul Prima Casa se va stinge prin efectul legii este falsa. De altfel, statul a decis sa continue acest program si pentru anul 2016, de unde rezulta ca bancile au inca interes pentru acest program.
Sustinerea BNR in legatura cu dezvoltatorii imobiliari persoane fizice care ar beneficia de aceasta lege este, de asemenea, una extrem de falsa. Conform noului Cod Civil, aceste persoane nu sunt considerate persoane fizice, ci profesionisti care desfasoara fapte de comert care sunt supuse impozitarii si, ca atare, lor li se aplica Legea falimentului persoanelor juridice. Acest statut al dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice este clarificat de multi ani, de cand a fost luata masura impunerii TVA la tranzactiile efectuate de aceste persoane.
Sunt increzator ca toate aceste argumente prezentate prin intermediul scrisorii vor elimina si temerea ca aceasta lege ar putea fi una cu dedicatie pentru anumite categorii de consumatori: dezvoltatorii imobiliari, bogatii, milionarii sau cum au mai fost indicate aceste categorii in sustinerile bancherilor. Cat despre introducerea unui plafon, sunt edificatoare argumentele legate de constitutionalitatea acestei legi (a se vedea Decizia CCR 1321 din 11.10.2011), de respectarea Directivei 2014/17 si a jurisprudentei CJUE (a se vedea cauza ANPC Calarasi vs Volksbank Romania), pe care le-am prezentat de altfel in nenumarate randuri"
9
1
