Cladirea in care un zugrav petrece 3 zile pe saptamana, constituie din punct de vedere fiscal un sediu permanent al zugravului, se arata in unul dintre exemplele din proiectul normelor de aplicare a noului Cod Fiscal, publicat vineri seara de Finante. Documentul are rolul de a clarifica prevederile codului, autorii venind cu exemple in acest sens. "Prezentele Norme metodologice sunt corelate cu actuala structura a Codului fiscal. In acest sens, ele sunt alocate pe titlurile din Codul fiscal, urmarind necesitatea detalierii prevederilor legale", se arata in Nota de Fundamentare care insoteste proiectul.

HotNews.roFoto: Hotnews

In principiu, obiectivul principal al noilor norme metodologice este pastrarea prevederilor din normele metodologice in vigoare care corespund dispozitiilor din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, dar si actualizarea acestora in functie de necesitatile economice, precum si, acolo unde este cazul, reformularea acestora si eventual introducerea unor noi reglementari menite care sa asigure aplicarea mai simpla si mai coerenta a prevederilor din noul Cod fiscal

Cele mai importante clarificari aduse:

  • Cu privire la definitia sediului permanent

In aplicarea prevederilor art. 8 din Codul fiscal, sintagma "loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea" acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, indiferent daca acestea sunt ori nu utilizate exclusiv in acest scop.

Un loc de activitate exista si acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, ci dispune doar de un spatiu. Nu este important daca cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt detinute in proprietate, sunt inchiriate ori se gasesc in alt fel la dispozitia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba in piata sau locul de activitate poate fi situat in cladirea unei alte societati, atunci cand un nerezident are in permanenta la dispozitie anumite cladiri sau parti ale acestora, detinute in proprietate de alta societate.

Exemple:

  • Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou in sediul unei alte societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din urma a obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. In acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa in sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o perioada de timp suficient de lunga pentru a constitui un "loc de activitate" si daca activitatile efectuate acolo nu intra in categoriile de activitati precizate la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
  • O societate de transport rutier care foloseste zilnic o perioada scurta de timp o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client. In acest caz, prezenta societatii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata si societatea nu poate considera ca acel loc se afla la dispozitia sa si constituie un sediu permanent al societatii.
  •  Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe saptamana intr-o cladire mare de birouri ce apartine principalului lui client. In acest caz, prezenta zugravului in acea cladire de birouri in care isi desfasoara activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.

Locul de activitate trebuie sa fie "fix", astfel incat sa existe o legatura intre locul de activitate si un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp in care o societate a unui stat contractant opereaza in celalalt stat contractant daca nu face acest lucru intr-un loc distinct, dar nu inseamna ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana intr-un anumit loc. Atunci cand activitatile economice ale unei societati sunt deplasate intre locatii invecinate, pot exista dificultati in a stabili daca exista un singur "loc de activitate".

Daca exista mai multe locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente.

Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o anumita locatie, in interiorul careia sunt deplasate activitatile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic, in ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple:

a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie in alta in interiorul acelei mine, deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii miniere. Un "hotel de birouri" in care o firma de consultanta inchiriaza in mod regulat

diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma, deoarece, in acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ in care isi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.

b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucreaza succesiv in cadrul unei serii de contracte fara legatura intre ele pentru mai multi clienti diferiti, intr-o cladire mare de birouri, fara sa

existe contract pentru un proiect complex de zugravire a cladirii, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Daca insa un zugrav efectueaza, in cadrul unui singur contract, lucrari in toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea in ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic.

c) O zona in care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu intruneste aceleasi conditii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate.

Astfel, atunci cand un consultant lucreaza in diferite sucursale din locatii diferite in cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este considerata separat. Daca insa respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou in altul in cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramane in

acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se incadreaza in conditia de tot unitar din punct de vedere geografic, situatie care lipseste in cazul in care consultantul se deplaseaza intre sucursale aflate in locatii diferite.

(6) Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera sediu permanent daca acel loc de activitate are un anumit grad de permanenta. Se considera astfel ca exista un sediu permanent atunci cand locul de activitate a fost mentinut pe o perioada mai lunga de 6 luni. Astfel, in cazul activitatilor a caror natura este repetitiva, fiecare perioada in care este utilizat locul de activitate trebuie analizata in combinatie cu numarul de ocazii in care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.

Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp. Astfel:

a) Intreruperile temporare de activitate nu determina incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp, dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.

b) Situatiile in care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de mai multe societati conduse de aceeasi persoana sau de persoane asociate.

c) Atunci cand un loc de activitate care a fost la inceput conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta, incat nu constituia sediu permanent, dar este in realitate mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la infiintarea sa chiar daca a existat, in practica, doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost prematur lichidat datorita unor situatii deosebite, cum ar fi esecul investitiei.

(7) Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce il utilizeaza trebuie sa isi desfasoare integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sa fie permanenta in sensul ca nu exista intreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate cu regularitate.

  • Despre definitia activitatii dependente/independente

"La incadrarea unei activitati ca activitate independenta, partile vor avea in vedere ca raportul juridic incheiat sa reflecte continutul economic real al tranzactiei/activitatii", se arata in documentul Finantelor.

Activitatea independenta este definita ca fiind orice activitate desfasurata de catre o persoana fizica in scopul obtinerii de venituri, care indeplineste cel putin patru din urmatoarele criterii:

1. persoana fizica dispune de libertatea de alegere a locului si a modului de desfasurare a activitatii, precum si a programului de lucru,

2. persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea pentru mai multi clienti,

3. riscurile inerente activitatii sunt asumate de catre persoana fizica ce desfasoara activitatea,

4. activitatea se realizeaza prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfasoara,

5. activitatea se realizeaza de persoana fizica prin utilizarea capacitatii intelectuale si/sau a prestatiei fizice a acesteia, in functie de specificul activitatii,

6. persoana fizica face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare si supraveghere a profesiei desfasurate, potrivit actelor normative speciale care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei respective,

7. persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terte persoane in conditiile legii.

In acest context, orice activitate care nu indeplineste conditiile pentru a fi independenta poate fi reincadrata ca activitate dependenta.

  • Despre Impozitul pe profit

Normele exemplifica acele categorii de persoane juridice care sunt considerate contribuabili la plata impozitului pe profit, luand in considerare diversele forme de organizare legala si functionare existente: societati, regii autonome, cooperative agricole, societati agricole, fundatii, federatii, respectiv orice entitate care a fost infiintata si functioneaza in conformitate cu legislatia Romaniei; pentru persoanele juridice romane care intocmesc situatii financiare consolidate se face precizarea calculului si platii impozitului pe profit la nivelul fiecarei persoane din grup;

Se face precizarea inceperii perioadei impozabile pentru persoanele juridice staine care isi desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asa cum acesta este definit in Codul fiscal, in sensul ca inceputul perioadei impozabile coincide cu inceputul activitatii sediului permanent;

Exemplu

Un contribuabil prezinta urmatoarea situatie cu privire la un mijloc fix amortizabil:

- cost de achizitie: 1.000.000 lei;

- rezerva din reevaluare inregistrata la 31 decembrie 2003: 300.000 lei;

- rezerva din reevaluare inregistrata la 31 decembrie 2004: 500.000 lei;

- amortizarea rezervelor din reevaluare cumulata la momentul retratarii este de 350.000 lei, din care:

- suma de 150.000 lei a fost dedusa potrivit prevederilor Codului fiscal in vigoare pentru perioadele respective si nu a intrat sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (51) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vigoare pana la data de 31 decembrie 2015, respectiv art. 26 alin. (6) din Codul fiscal;

- suma de 200.000 lei nu a fost dedusa potrivit prevederilor Codului fiscal;

- actualizarea cu rata inflatiei a mijlocului fix, evidentiata in contul rezultatul reportat, este de 200.000 lei (suma bruta), iar amortizarea cumulata aferenta costului actualizat cu rata inflatiei este de 50.000 lei;

- metoda de amortizare utilizata: amortizare liniara.

Pentru simplificare consideram ca durata de amortizare contabila este egala cu durata normala de utilizare fiscala.

Operatiuni efectuate la momentul retratarii

In situatia in care se trece de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost, au loc urmatoarele operatiuni:

Etapa I: Eliminarea efectului reevaluarilor:

1. eliminarea surplusului din reevaluare in suma de 800.000 lei;

2. anularea sumelor reprezentand amortizarea reevaluarii in suma de 350.000 lei.

Operatiunea de anulare a rezervei nu are impact fiscal, deoarece, in acest caz, impozitarea se efectueaza ca urmare a anularii sumelor reprezentand amortizarea reevaluarii in suma de 350.000 lei. Pentru sumele provenite din anularea amortizarii rezervelor de reevaluare, din punct de vedere fiscal, se va face distinctia dintre amortizarea rezervei din reevaluare care a fost dedusa la calculul profitului impozabil si amortizarea rezervei din reevaluare care nu a fost dedusa la calculul profitului impozabil, astfel:

- suma de 150.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere reprezinta element similar veniturilor, conform prevederilor art. 21 lit. b) pct. 1 din Codul fiscal;

- suma de 200.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezinta element similar veniturilor, conform prevederilor art. 21 lit. b) pct. 4 din Codul fiscal.

Etapa II: Inregistrarea actualizarii cu rata inflatiei:

1. actualizarea cu rata inflatiei a valorii mijlocului fix cu suma de 200.000 lei;

2. actualizarea cu rata inflatiei a valorii amortizarii mijlocului fix cu suma de 50.000 lei.

Conform art. 21 lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, sumele brute inregistrate in creditul contului rezultatul reportat, provenite din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, sunt tratate ca rezerve si impozitate potrivit art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, cu conditia evidentierii in soldul creditor al acestuia, analitic distinct.

Prin urmare, suma de 200.000 lei este tratata ca rezerva daca aceasta este evidentiata in soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct.

Suma de 50.000 lei reprezinta element similar cheltuielilor, potrivit art. 21 lit. a) pct. 4 din Codul fiscal.

In situatia in care suma de 50.000 lei diminueaza soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct, in care sunt inregistrate sumele brute din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, concomitent cu deducerea acesteia, se impoziteaza suma de 50.000 lei din suma bruta de 200.000 lei, deoarece o parte din rezerva este utilizata.

  • Despre Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Se stabileste sistemul de impunere a veniturile microintreprinderilor, detaliaza categoriile de persoane juridice romane care nu intra sub incidenta sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderilor si clarifica inceperea/incheierea perioadei impozabile in cazul infiintarii/lichidarii unei microintreprinderi, precum si data depunerii declaratiei in cazul microintreprinderilor care isi inceteaza existenta in cursul anului. Totodata, clarifica in ce masura microintreprinderile nou-infiintate aplica regimul favorabil prevazut de Codul fiscal si aspecte legate de determinarea bazei impozabile pentru microintreprinderi. " În cazul în care se achiziţionează case de marcat, din baza impozabilă se scade valoarea caselor de marcat, în conformitate cu documentul justificativ, în luna punerii în funcţiune. Punerea în funcţiune se face potrivit prevederilor legale", se arata in Norme.

  • Despre Impozitul pe venit

- conditiile in care se acorda scutirea de la plata impozitului pe veniturile din activitati independente, salarii si asimilate salariilor, pensii, activitati agricole, silvicultura si piscicultura realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;

- actualizarea veniturilor neimpozabile, in intelesul impozitului pe venit, pentru a corespunde cu legislatia specifica, in baza carora sunt acordate aceste drepturi;

- orice activitate desfasurata de o persoana fizica in scopul obtinerii de venituri, pentru a fi considerata activitate independenta, trebuie sa indeplineasca cel putin 4 din criteriile prevazute de lege;

- corelarea prevederilor Titlului IV- Impozitul pe venit cu cele cuprinse in Titlul II ¬ Impozitul pe profit, in ceea ce priveste deductibilitatea cheltuielilor efectuate in scopul desfasurarii activitatii independente, la stabilirea venitului net anual pe baza datelor din contabilitate;

- precizarea cursul de schimb utilizat la stabilirea echivalentului in lei a cheltuielilor deductibile limitat reprezentand contributii la un fond de pensii facultative, potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare si prime de asigurare voluntara de sanatate, conform Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sume platite in scopul personal al contribuabilului;

- stabilirea tratamentului fiscal aplicabil veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala;

- clarificarea tipurilor de venituri cuprinse in venitul brut din salarii sau considerate asimilate salariilor;

- precizari privind includerea in venituri impozabile a avantajelor reprezentand contravaloarea contributiilor la un fond de pensii facultative potrivit legii si a primelor de asigurare voluntara de sanatate, conform legii suportate de angajator pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari peste limita prevazuta de lege;

- clarificarea acordarii deducerii personale fiecarui parinte/tutore pentru copiii minori in intretinerea caruia se afla acestia;

- precizarea elementelor deductibile luate in calcul la stabilirea bazei impozabile pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor;

- exemplificarea tipurilor de entitati cuprinse in categoria "entitatilor nonprofit";

- precizarea elementelor care sunt incluse in cota forfetara de 40% reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului, pentru care contribuabilul nu este obligat sa prezinte documente justificative;

- stabilirea regulii de determinare a venitului impozabil obtinut de persoana fizica in urma operatiunilor de lichidare a unei persoane juridice;

- exemplificarea tipurilor de instrumente financiare care genereaza venituri impozabile din dobanzi;

- precizarea modalitatii de stabilire a venitului din operatiuni cu instrumente finaciare derivate;

- clarificarea modalitatii de acordare a plafonului neimpozabil lunar pentru veniturile din pensii reprezentand drepturi primite in conformitate cu prevederile Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat si Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare;

- precizarea modalitatii de alocare a cheltuielor efectuate in comun in situatia in care un contribuabil desfasoara o activitate agricola pentru care venitul net se determina pe baza de norma de venit si o alta activitate agricola pentru care nu exista obligatia stabilirii normelor de venit;

- clarificarea modalitatii de stabilire a bazei de calcul a impozitului in cazul in care transferul dreptului de proprietate se realizeaza prin hotarare judecatoreasca.

Exemplu:

  • Dacă aveti o masina trecuta pe firma iar vehiculul nu e folosit exclusiv în scopul desfăşurării activităţii, se limitează la 50% dreptul de deducere a cheltuielilor efectuate conform art. 68 alin. (4) ş i (5) din Codul fiscal legate de aceste vehicule, cu excepţia cheltuielilor privind amortizarea pentru care se aplică regulile privind amortizarea prevă zute la art. 28 tiltul II din Codul fiscal, după caz. În cadrul cheltuielilor supuse limitării fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile fiecă rui vehicul, inclusiv cele reprezentând: impozitele locale, asigurarea obligatorie de ră spundere civilă auto, inspecţiile tehnice periodice, rovinieta etc. În vederea acordării deductibilităţii integrale la calculul venitului net anual, justificarea utilizării vehiculelor se efectuează pe baza documentelor justificative şi prin întocmirea foii de parcurs care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: categoria de vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometrii parcurşi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.

Despre Contributii sociale obligatorii

Contribuabilii, persoane fizice, obligati la plata contributiilor sociale obligatorii, includ si acele persoane fizice care nu au domiciliul sau resedinta in Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabila in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza contributii sociale obligatorii in Romania.

MFP arata ca angajatorii care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta in Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabila in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza in Romania contributiile sociale obligatorii pentru salariatii lor.

Acelasi capitol stabileste sumele care se includ in baza lunara de calcul al contributiilor sociale obligatorii, in cazul veniturilor din salarii si asimilate salariilor.

Tot aici sunt specificate modalitatile de stabilire a bazei de calcul al contributiilor sociale obligatorii datorate de angajatori sau de persoanele asimilate acestora si de persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care determina venitul net anual pe baza normelor anuale de venit.

MFP mentioneaza ca cetatenii romani cu domiciliul in Romania, care realizeaza venituri din salarii de la angajatorii dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al unui stat apartinand Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, respectiv, de la cei dintr-un stat care aplica un acord bilateral de securitate sociala cu Romania nu datoreaza contributii de asigurari sociale in Romania pentru aceste venituri in Romania. In cazul lor se aplica regula potrivit careia lucratorii care se deplaseaza pe teritoriul Uniunii Europene trebuie sa faca obiectul unei singure legislatii in materie de securitate sociala, potrivit Regulamentului (CE) 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala.

Persoanele fizice, cetateni romani cu domiciliul in Romania, care realizeaza venituri din salarii de la angajatori romani si sunt detasate intr-un stat membru al Uniunii Europene, Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, se supun legislatiei din Romania si datoreaza contributiile sociale obligatorii in Romania, numai in situatia in care detin formularul portabil A1 eliberat de Casa Nationala de Pensii din Romania. Formularul A1 dovedeste exclusiv mentinerea titularului acestuia la sistemul de securitate sociala (asigurare pentru pensie, accidente de munca si boli profesionale, asigurari sociale de sanatate, prestatii familiale) din statul de trimitere (statul de care apartine institutia care a emis respectivul document).

Pentru persoanele fizice, cetateni romani cu domiciliul in Romania, care realizeaza venituri din salarii de la angajatorii dintr-un stat care aplica un acord bilateral de securitate sociala cu Romania se aplica prevederile din acordurile bilaterale in domeniul securitatii sociale. Conditiile detasarii sunt similare celor prevazute de regulamentele comunitare, singurul element care difera fiind durata perioadelor de detasare si de prelungire a acestora. Institutia competenta in ceea ce priveste determinarea legislatiei aplicabile in cazul lucratorilor migranti este Casa Nationala de Pensii Publice.

Persoanele fizice, cetateni romani cu domiciliul in Romania, care realizeaza venituri din salarii intr-un stat care nu intra sub incidenta legislatiei europene aplicabila in domeniul securitatii sociale si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, la angajatori din aceste state, care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanta in Romania, nu datoreaza in Romania contributii sociale obligatorii pentru aceste venituri.

  • Despre impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania

Se clarifica termenului "redeventa" si regularizarea impozitului retinut la sursa pentru urmatoarele categorii de venituri:

- veniturile obtinute de artisti sau sportivi rezidenti in state UE sau cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri;

- veniturile reprezentand dobanzi obtinute din Romania de o persoana juridica rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European;

- veniturile din activitati independente care sunt obtinute din Romania de o persoana fizica rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European.

  • Despre Taxa pe valoarea adaugata:

Principalele modificari:

- extinderea posibilitatii de a crea un grup fiscal si in cazul persoanelor care sunt administrate de organe fiscale diferite;

- clarificari cu privire la determinarea regimului de impozitare in cazul serviciilor complexe si a operatiunilor accesorii unei livrari/prestari, in concordanta cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si cu prevederile Directivei 2006/112/CEE privind sistemul comun al TVA;

- reglementarea aspectelor ce tin de aplicarea cotelor de TVA, tinandu-se cont de modificarile aduse prin Legea nr. 227/2015 si jurisprudenta in materie.

- in ceea ce priveste deducerea taxei pe valoarea adaugata, au fost preluate principiile generale pe care se bazeaza deducerea TVA care deriva din jurisprudenta CJUE, situatiile in care potrivit jurisprudentei autoritatea fiscala poate anula dreptul de deducere exercitat de persoana impozabila, precum si limitele stabilite de jurisprudenta CJUE in ce priveste dovezile care trebuie solicitate operatorilor economici in ce priveste deducerea TVA;

- in ceea ce priveste ajustarile de taxa, s-au stabilit norme adaptate modificarilor aduse Codului fiscal, in principal cu privire la aria de cuprindere a notiunii de bunuri de capital si situatiile care impun ajustarea taxei. De asemenea, s-au stabilit detalii cu privire la normele tranzitorii aplicabile in cazul activelor corporale fixe care sunt considerate bunuri de capital numai incepand cu data de 1 ianuarie 2016;

- referitor la regimul special de scutire pentru intreprinderile mici, normele de aplicare au fost adaptate la jurisprudenta recenta a CJUE, cu privire la exercitarea dreptului de deducere inca inainte de inregistrarea in scopuri de TVA;

- in ceea ce priveste facturarea, s-au inclus prevederi referitoare la autofacturile emise pentru ajustarea taxei deductibile de catre beneficiari in situatia in care intervin evenimentele care genereaza ajustarea bazei si furnizorii nu emit facturi pentru reflectarea acestora, in conformitate cu noile prevederi din Codul fiscal care vizeaza aceste aspecte. De asemenea s-au reglementat cu claritate informatiile care trebuie inscrise intr-o factura cu privire la adresa furnizorului/beneficiarului in cazul in care acestia nu sunt stabiliti in Romania, sau sunt sedii secundare ale unor operatori stabiliti in Romania, precum si data care trebuie inscrisa intr-o factura in functie de momentul emiterii acesteia fata de faptul generator de taxa;

- referitor la asocierile in participatiune, au fost stabilite criterii clare de aplicabilitate a prevederilor referitoare la asocicieri si la modul in care functioneaza acestea din punct de vedere al TVA, in concordanta cu jurisprudenta CJUE in materie si, de asemenea, au fost incluse exemple in acest sens;

- s-au clarificat unele aspecte referitoare la aplicarea taxarii inverse, in functie de jurisprudenta CJUE in domeniu si modificarile/completarile aduse prin Codul fiscal rescris. Au fost exemplificate in special livrarile de constructii si terenuri pentru care se aplica taxare inversa, datorita complexitatii acestora.

  • Despre Accize si alte taxe speciale

Se simplifica modul de constituire a garantiilor pentru utilizatorul final care detine si calitatea de destinatar inregistrat. In acest sens garantia aferenta calitatii de utilizator final acopera si garantia aferenta calitatii de destinatar inregistrat, arata Finantele.

Totodata, acesta reglementeaza regimul fiscal de acordare a scutirii de la plata accizelor pentru produsele energetice obtinute in totalitate din biomasa, respectiv, biocarburanti si biocombustibili, prin introducerea in sarcina utilizatorului a obligatiei de a notifica utilizarea acestora in scop scutit. De asemenea, au fost introduse conditii suplimentare de acordare a scutirii care trebuie indeplinite de operatorul economic utilizator al acestor produse energetice.

  • Despre Impozite si taxe locale

Se clarifica procedura prin care autoritatile locale pot stabili majorarea impozitului pentru cladirile si terenurile neingrijite situate in intravilanul localitatii.

Totodata, vine cu precizari legate de modul de calcul a impozitului pe cladiri in functie de destinatia cladirii, respectiv pentru cladiri rezidentiale, cladiri nerezidentiale aflate in propietatea persoanelor fizice si juridice. Este clarificat si modul de calculul al taxei pe cladiri/teren in cazul contractelor de concesiune, inchiriere, administrare sau folosinta incheiate pe o perioada mai mica de 1 an.

MFP precizeaza ca in cazul cladirilor cu destinatie mixta, aflate in proprietatea persoanelor fizice, la adresa carora este inregistrat un domiciliu fiscal, la care nu se desfasoara nicio activitate economica, impozitul se calculeaza conform art. 457 din Codul fiscal, respectiv se considera cladire cu utilizare rezidentiala.

In cazul unei cladiri cu destinatie mixta, aflata in proprietatea persoanelor fizice, la adresa careia este inregistrat un domiciliu fiscal, la care se desfasoara o activitate economica, cand se cunosc suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential, impozitul se calculeaza prin insumarea impozitului aferent suprafetei folosite in scop rezidential, calculat potrivit art. 457 din Codul fiscal, cu impozitul aferent suprafetei folosite in scop nerezidential, calculat potrivit art. 458 din Codul fiscal.

Exemplu:

Un liceu realizează următoarele activități: a) activități didactice, inclusiv programe „ Școala după școală ” ori cele pentru care se percep taxe; b) oferă cazare în internat și masă la cantină exclusiv elevilor și profesorilor; c) tipărire de cărți prin tipografia proprie; d) închiriază altor persoane sala de sport și cantina. Activitatea didactică este activitatea de bază și nu se consideră activitate economică . Cazarea în internat, respectiv servirea mesei la cantină , asigura accesul la școală elevilor din alte localităti; în lipsa acestora unii elevi nu ar putea urma școala, deci s-ar diminua rolul social al instituției. În aceste conditii, oferirea de cazare și masă nu reprezintă activitate economică . Tipărirea de cărți și publicații în cadrul editurii este activitate economică dacă acestea sunt oferite contra cost. Închirierea să lii de sport și a cantinei constituie activitate economică", se arata oin document.

  • Despre Impozitul pe constructii

Clarifica aspectele legate de stabilirea bazei impozabile asupra careia se aplica impozitul pe constructii.

Pentru determinarea bazei impozabile stabilite prin prevederile art. 498 alin. (1) din Codul fiscal, corelat cu reglementările în vigoare pentru determinarea impozitului pe clădiri, potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal, în cazul în care valoarea evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor este difeită de valoarea care a reprezentat baza pentru determinarea impozitului, valoarea care se scade este valoarea evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor.

Exemplu practic: Cum calculam impozitul pentru o cladire cu destinatie mixta-firma si apartament?

Cazul unei clădiri cu destinație mixtă, aflată în proprietatea unei persoane fizice, când se cunosc suprafețele folosite în scop rezidențial și în scop nerezidențial:

A. Date despre clădire:

a) Rangul localității: 0;

b) Zona în cadrul localității: B;

c) Suprafața utilă a clădirii: 190 m2, din care 90 m2 cu destinație rezidențială și 100 m2 cu destinație nerezidențială;

d) Tipul clădirii: cu cadre din beton armat, dotată cu toate cele patru instalații;

e) Data construcției: 2000;

f) Cotele de impozitare stabilită prin hotărâre a consiliului local pentru 2016: pentru clădirile rezidențiale 0,1%, iar pentru clădirile nerezidențiale 1%;

g) Pentru anul 2016, consiliul local nu a stabilit cote adiționale la impozitul

pe clădiri.

B. Explicații privind modul de calcul al impozitului pe clădiri, așa cumrezultă din aplicarea art. 459 din Codul fiscal:

a) Se determină impozitul aferent suprafeței folosite în scop rezidențial:

i. Se determină suprafața construită desfășurată prin înmulțirea suprafeței utile cu coeficientul de transformare de 1,4: 90 m2 x 1,4 = 126 m2

ii. Se determină valoarea impozabilă a suprafeței rezidențiale: suprafaţa construită desfăşurată prevăzută la pct. 1.1 se înmulţeşte cu valoarea impozabilă a clădirii cu cadre de beton armat, dotată cu toate cele patru instalaţii, astfel: 126 m2 x 1000 lei/ m2 = 126.000 lei;

iii. Se identifică coeficientul de corecţie din tabelul prevăzut la art. 457 alin. (6) din Codul fiscal, corespunzător zonei B şi rangului 0, respectiv 2,50:126.000 lei x 2,50 = 315.000 lei;

iv. Se calculează impozitul pe clădiri pentru suprafața folosită în scop rezidențial: 315.000 lei x 0,1% = 315 lei.

b) Se determină impozitul aferent suprafeței folosite în scop nerezidențial: i. Valoarea la 31 decembrie 2015 a clădirii reiese dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat și este de 225.000 lei.

ii. Se calculează cota procentuală din clădire care corespunde suprafeței folosite în scop nerezidențial: (100 m2 x 1,4) /(190 m2 x 1,4) = 52,63%

iii. Se determină valoarea suprafeței folosite în scop nerezidențial, prin înmulţirea valorii clădirii cu cota procentuală determinată la pct ii.: 225.000 lei x 52,63% = 118417,5 lei

iv. Se calculează impozitul pe clădiri pentru suprafața folosită în scop nerezidențial: 118417,5 lei * 1% = 1184,18 lei

c) Impozitul total anual pentru clădirea cu folosință mixtă se calculează prin însumarea impozitului determinat la lit. a), cu cel determinat la lit. b): 315 lei + 1184,18 lei = 1499,18 lei, care se rotunjește la 1499 lei, scrie Cristi Rapcencu,lector universitar la Departamentul de Contabilitate si Audit din cadrul ASE Bucuresti. Rapcencu este si expert contabil autorizat CECCAR, expert contabil judiciar si membru CCF.