"Speranta de viata la nastere este expresia intregului proces economic, social, cultural si medical. Daca dorim o crestere a sperantei de viata la nastere, trebuie s-o spunem foarte clar ca trebuie schimbat climatul economic, social si poate politic", a explicat luni profesorul Vasile Ghetau, directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane, in cadrul unei conferinte organizata la sediul Institutului National de Statistica, avand tema "Statistica demografica in Romania-unde suntem, catre ce ne indreptam?"
Problema demografica este extrem de complicata si indicaun viitor pesimist din punct de vedere al fiscalitatii viitoare.
Structura pe varste a populatiei Romaniei poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire demografica, datorat in principal scaderii natalitatii, care a determinat reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere. Ori, scaderea populatiei si imbatranirea acesteia produc efecte economice majore: incetinirea cresterii economice, mentinerea dependentei Romaniei de capitalurile straine si cresterea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung.
Cu tot mai multi viitori pensionari si tot mai redusa populatie activa, e de domeniul evidentei ca bugetele de pensii vor cunoaste deficite din ce in ce mai consistente, care nu vor putea fi echilibrate decat prin cresterea de taxe sau prin aparitia altora noi.
Romancele fac tot mai putini copii si la varste tot mai avansate, se arata in datele INS. Motivele sunt si sociale si economice. Fiind ocupate tot mai multe ore pe zi cu serviciul sau avand sotul plecat la munca in strainatate, ele isi pun problema resurselor financiare cu care ar urma sa isi creasca copilul in mod confortabil si decent.
Daca in 1989 numarul mediu de copii nascuti de o femeie era de 2.2, anul trecut acest indicator a coborat la 1.8. In acelasi interval de timp, varsta medie a femeii la prima nastere a urcat de la 22 de ani la aproape 27 de ani. "Situatia e prezenta in intreaga Europa, nu doar in Romania", explica Tudorel Andrei.
In aceste conditii, in lipsa unor politici pro-nataliste, care sa incurajeze familiile sa faca copii mai multi, nu peste mult timp vor trebui tot mai multi bani pentru a sustine sistemele de pensii.
In 1990 la fiecare salariat existau 0,4 pensionari; raportul s-a inversat incepand din 1998 iar in prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari; calculele arata ca la orizontul anului 2060 fiecare salariat va trebui sa sustina 1,5 pensionari.
- Ce e de facut?
"Nu trebuie sa inventam noi roata", spune seful Statisticii romanesti, Tudorel Andrei. Acesta a a dat exemplul Frantei, care sta mult mai bine decat Romania in privinta natalitatii si demografiei. "Sunt 3 seturi de masuri pe care francezii le-au aplicat: masuri fiscale adresate direct persoanelor care au copii, a doua categorie sunt masuri in natura, care privesc aceste familii -de exemplu dezvoltarea creselor, dezvoltarea stabilimentelor in care copiii pot fi educati si pot permite parintilor sa aiba o viata activa imediat dupa nasterea unui nou copil in familie. Mai este de asemenea o a treia categorie, asa numitele scutiri de impozite sau deduceri fiscale pentru anumite categorii de familii. Este un sistem inchegat care nu are efect imediat, dar acesta e sesizabil pe termen mediu si lung", spune Andrei.
Potrivit lui Tudorel Andrei, efecte imediate se pot obtine numai in sistemele totalitare sau prin interventii brutale in viata de familie, cum au fost si cele din Romania, pana in 1990. "De exemplu, anul 1966, in care s-a intervenit brutal in familie din dorinta de a avea o proiectie demografica pozitiva a Romaniei intr-un orizont de timp. Or, efectele le puteti vedea cu totii in migratie externa consistenta la persoanele cu varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani", a spus Tudorel Andrei.
Conform datelor prezentate de Tudorel Andrei, evolutia ratei natalitatii in perioada 1960- 2014 a fost influentata in 1966, cand a fost decisa interzicerea avorturilor in Romania, in 1972 si 1985- prin modificarea actului normativ privind avorturile in Romania si in 1989, cand a avut loc Revolutia.
La randul sau, directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane, Vasile Ghetau, sustine ca, pentru a aplica o politica de stimulare a natalitatii, ar trebui efectuata o cercetare ampla, pentru a depista setul optim de masuri.
"Ar trebui sa avem cateva cercetari selective in randul populatiei, tinere in special, si sa vedem care este motivatia unui numar in crestere de cupluri tinere care nu mai doresc copii deloc sau a unui numar la fel de mare de cupluri care doresc un singur copil. Sa ii intrebam de ce nu numai atat. Care este motivatia lor? Ce ar putea schimba decizia voastra? Ce masuri? Unul poate vrea gradinita. Altul vrea cresa. Altul vrea impozit mai redus. Altul vrea locuinta", a spus Vasile Ghetau.
Imbatranim si asta va fi prima mare grija a finantistilor de maine. Primul semnal de alarma este deja tras: primul val al generatei "baby boom" a ajuns in pragul pensionarii. In urmatorii ani, indicele de dependenta (raportul dintre numarul populatiei potential active si numarul copiilor si varstnicilor) va creste. Daca adaugam rata scazuta a natalitatii si numarul scazut al persoanelor active din randul populatiei, intrebarea : cine ne va plati maine pensia?, capata accente ingrijoratoare.
Citeste si Imbatranirea Romaniei. Cateva date, grafice si cifre.
6
7
