Romanii ortodocsi respecta interdictia de a face sex in timpul postului Pastelui, dar nu si in timpul Postului Craciunului, arata un studiu in premiera mondiala, coordonat de un statistician roman, Claudiu Herteliu, care e si prodecanul Facultatii de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica din cadrul ASE, iar lucrarea a fost publicata de "Human Reproduction" (cu un Factor de Impact mai mare de 4.5). Studiul acopera o perioada de peste 100 de ani , seriile de date pornind din 1905. "Uimirea principala a condus la insasi elaborarea si publicarea articolului. Exista o parte a populatiei Ortodoxe care a pastrat -chiar si dupa 1989- elementele specifice Postului Pastelui mai ales in ceea ce priveste aspecte care nu tin de alimentatie. Am fost surprinsi ca Postul Craciunului, din acelasi punct de vedere, nu este repectat la fel. Studiind problema ulterior ne-am dat seama ca Postul Craciunului este unul mai vesel, cu o perioada in care muncile campului s-au terminat, vinul a fiert in pivnite, noptile sunt mai lungi, temperatura exterioara este mai scazuta, multa vreme programul TV era inexistent (sau extrem de redus)", explica pentru HotNews Claudiu Herteliu.

Claudiu HerteliuFoto: ase.ro

"Ne-a bucurat mult si faptul ca articolul a fost bine primit pe parcursul procesului de recenzare, Inca dinainte sa-l trimitem la revista au fost colegi care ne-au atras atentia ca Human Reproduction este o revista foarte selectiva, isi aminteste Herteliu. Nu pot sa spun ca am fost chiar surprinsi (pentru ca slefuisem la articol ceva vreme - am inceput demersurile in noiembrie/ decembrie 2013 si l-am trimis pe 21 februarie 2015) insa review-erii - experti din mediul academic in domeniul respectiv, anonimi pentru autori- au avut observatii pe fond pe care le-am rezolvat in 2-3 ore. Le-a placut metodologia, sursele de date, ne-au laudat analiza statistica "sofisticata", ne-au adus cateva observatii minore. Pana la urma multumita domnului Prof. David Berman (Iowa University) care de Pastele Ortodox 2015 ne-a imbunatatit semnificativ stilul si topica limbii engleze (intrand uneori si pe continutul stiintific) am ajuns la o forma re-transmisa pe 15 aprilie 2015 care in mai putin de o luna a fost acceptata.

In articolul din Human Reproduction nu analizam si variabila etnie ci religia. Insa situatia celor doua variabile cred ca este similara. Am incredere ca informatiile furnizate de INS sunt cu o acuratete ridicata. Faptul ca datele sunt de incredere a fost dovedit (indirect) in articolul nostru prin aplicarea modelului de regresie pe populatia Ortodoxa si non-Ortodoxa. Daca ar fi existat discrepante intre afilierea reala la cele doua grupuri si afilierea declarata cu ocazia recensamantului, rezultatele nu ar fi fost asa de diferite. Daca ne uitam insa in tabelele cu rezultate din articol constatam ca exista mari diferentieri in ceea ce priveste cele doua grupuri populationale cu care am operat noi.

Multa lume ne-a intrebat de unde ne-a venit ideea. Daca ar fi sa dau cuiva credit (noi am avut multiple discutii cu persoanele pe care le-am mentionat la rubrica multumiri) in principal meritul ii apartine domnului Prof. Alexandru Isaic-Maniu. Dansul este mentorul meu si mi-a sugerat tema pentru doctorat legata de metode cantitative in studiul religiilor. Si dupa finalizarea doctoratului am continuat sa scriu pe aceasta tema si la un moment dat s-a iscat aceasta idee care a dospit vreo 7-8 ani si care s-a concretizat in formarea echipei, strangerea datelor si redactarea articolului. Cercetarea este atipica si la nivel mondial. Dupa cunostintele noastre este primul articol in care se studiaza impactului perioadelor de post religios asupra conceperii copiilor.

Cu privire la situatia dificila in care se afla Romania din punct de vedere demografic, Herteliu crede ca nu e cazul sa re-inventam roata. "Putem sa ne uitam la alte tari cu politici pro-nataliste de succes (de ex. Franta) si sa imprumutam tot ce-i bun (de ex. din punct de vedere al infrastructurii si/ sau fiscalitatii). Apreciez ca alte tari sunt preocupate sa ofere consiliere si suport celor care poate au dificultati de a concepere. Faptul ca de cele mai multe ori conceperea copiilor se amana (in detrimentul carierei - de exemplu) poate afecta negativ numarul de copii efectiv conceputi (comparativ cu ce s-ar fi dorit si care a devenit nefezabil din cauza varstei)", spune statisticianul roman.

"In alte tari exista o preocupare pentru acest aspect si unul dintre articolele din Human Reproduction dadea chiar si un tabel relativ la varsta de la care cuplurile nu ar mai trebui sa amane daca vor unul/ doi/ trei sau mai multi copii (inclusiv cu probabilitati de succes pe cale naturala sau dupa fertilizare in vitro)", ai spune Heteliu pentru HotNews.

Studiul coordonat de statisticianul roman poate fi citit aici.