Inspectorii Curtii de Conturi au descoperit, in urma verificarii modului in care a fost cheltuit banul public in exercitiul bugetar 2014, prejudicii si nereguli financiar-contabile uriase la institutiile de stat. Potrivit raportului pe 2014, impactul financiar al prejudiciilor a fost evaluat la 1,76 miliarde de lei (395,7 milioane de euro). Cele mai mari daune (40%) au fost aduse bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale. Au mai fost constatate nereguli financiar-contabile de 22,74 miliarde de lei (5,1 miliarde euro), cele mai multe fiind cauzate de erori de inregistrare a unor operatiuni. De asemenea, abaterile care au dus la neincasarea unor venituri bugetare, impactul financiar fiind calculat la 3,6 miliarde lei (812,9 milioane euro).

Pentru prejudiciile estimate in actele de audit si control aferente anului financiar 2014, Curtea de Conturi a formulat 127 de sesizari catre organele de urmarire penala la cererea departamentelor si a camerelor de conturi.

Au fost verificate 2.541 de institutii, printre care ministere, primarii si companii de stat. Au fost aplicate amenzi de 264 mii lei, din care s-au incasat 112 mii lei.

Abaterile generatoare de prejudicii continua sa se repete, in ciuda faptului ca sunt identificate de Curtea de Conturi an de an, se arata in raport. Asupra bugetului au fost aduse 20% din totalul prejudiciilor.

Cele mai mari prejudicii

  • Efectuarea de cheltuieli de personal neprevazute de legislatia in vigoare (276 milioane lei);
  • angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor bugetare cu nerespectarea prevederilor legale (145 milioane lei);
  • Cheltuieli supraevaluate sau majorate nejustificat (138 milioane lei);
  • Nestabilirea, neevidentierea, neurmarirea si neincasarea veniturilor proprii ale unor institutii publice din administratia publica centrala si locala, a CN, SN, SC  cu capital integral sau majoritar de stat sau al UAT (125 milioane lei);  efectuarea de plati pentru produse nelivrate, lucrari neexecutate sau servicii neprestate, in cantitatea facturata si platita (113 milioane lei);
  • Angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor bugetare pentru activitati sportive, fara a respecta prevederile legale (71 milioane lei);
  • Stabilirea eronata a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor si a altor drepturi (62 milioane lei);
  • Utilizarea subventiilor si a alocatiilor pentru investitii pentru alta destinatie decat cea aprobata (54 milioane lei);
  • Abateri privind organizarea si conducerea contabilitatii in conformitate cu prevederile legale (48 milioane lei);
  • Efecte negative constatate ca urmare a extinderii termenului prevazut in contractele initiale, respectiv modificarea specificatiilor tehnico-economice dupa atribuirea contractului, acceptarea unor cresteri de pret in afara prevederilor contractuale (41 milioane lei);
  • Efectuarea de plati fara existenta documentelor justificative, intocmite conform legii, care sa ateste exactitatea si realitatea sumelor datorate (38 milioane lei);
  • Neurmarirea sau urmarirea defectuoasa a obligatiilor asumate de cumparatori prin contractele de privatizare (15 milioane lei);
  • Alocari de sprijin financiar nerambursabil din bugetul UAT pentru finantarea unor activitati nonprofit, fara baza legala sau fara respectarea cadrului legal incident (10 milioane lei);
  • Nerespectarea prevederilor legale referitoare la acordarea diverselor tipuri de pensii cum sunt: pensia de invaliditate, anticipata, sociala minim garantata  etc. (9 milioane lei);

In timpul misiunilor de audit au mai fost constatate nereguli financiar-contabil de 22,7 miliarde de lei. Potrivit Curtii de Conturi, neregulile financiare identificate nu au generat venituri suplimentare si nici nu au determinat producerea de prejudicii in exercitiul bugetar verificat, dar, pe termen mediu si lung, daca nu vor fi eliminate, aceste nereguli pot conduce la pierderi de patrimoniu, lipsirea bugetelor publice de unele venituri importante si chiar la acte de coruptie.

Exemple de nereguli financiar-contabile

  • Nu au inventariat toate elementele patrimoniale de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, la termenele prevazute de lege, in cele mai multe cazuri fiind vorba de faptul ca nu au solicitat confirmarea soldurilor conturilor de creante si datorii;
  • Nu au respectat intocmai reglementarile legale si procedurale in procesul de inventariere (au fost numite ca membru in subcomisiile de inventariere persoane cu atributii privind evidenta gestiunii, existand riscul ca inventarierea sa nu fie reala;
  • Nu au fost valorificate rezultatele inventarierii in sensul ca nu au fost totalizate listele sau nu au fost realizate punctaje intre bunurile inscrise in listele de inventariere si cele inregistrate in evidenta tehnico-operativa si contabila;
  • Nu au respectat prevederile referitoare la organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului;
  • Nu au efectuat inventarierea anuala sau la termenele prevazute de lege a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale entitatii, detinute cu orice titlu.
  • Nerespectarea prevederilor legale privind operatiunile de concesionare si/sau inchiriere a bunurilor proprietate publica; faptul ca unele entitati verificate nu au solicitat ordonatorului principal de credite initierea proiectului de act normativ prin care sa se modifice Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului centralizat la Ministerul Finantelor Publice cu bunurile primite/transferate; 
  • Neactualizarea Inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale, dupa obtinerea aprobarii si publicarea actului normativ;
  • Neinregistrarea sau inregistrarea eronata in evidenta contabila a unor bunuri care apartin domeniului public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;
  • Neconstituirea garantiei de buna executie, pentru lucrarile executate la obiective de investitii publice, iar in alte cazuri, neevidentierea in conturi speciale a garantiilor de buna executie constituite;
  • Neevidentierea in contul activelor fixe a obiectivelor de investitii finalizate, receptionate si date in folosinta;
  • Neinventarierea obiectivelor de investitii in curs, pe stadii de executie
  • Neinvestigarea, de catre organele fiscale, a neconcordantelor din declaratiile fiscale ale contribuabililor, ce contin indicii privind nedeclararea tuturor impozitelor si taxelor cuvenite bugetului de stat;

Misiunile de audit financiar si de conformitate, efectuate de Curtea de Conturi in anul 2015, au identificat cazuri de nerespectare a reglementarilor legale, constatandu-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmarirea si neincasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii ori denaturarea unor date si informatii din situatiile financiare. Impactul acestor nereguli a fost calculat la 3,6 miliarde de lei (812,9 milioane euro).

Exemple de abateri care au dus la neincasare unor venituri bugetare:

  • Organele fiscale nu au efectuat analize de risc si nu i-au identificat pe contribuabilii persoane fizice si juridice care au realizat venituri totale peste plafonul de scutire la plata taxei pe valoarea adaugata (65.000 euro), dar care nu s-au inregistrat, din proprie initiativa, in scopuri TVA, astfel incat TVA  in aceste cazuri nu a fost inregistrata (339 milioane lei);
  • Nu au fost inclusi in programul de control toti agentii economici care au efectuat achizitii de bunuri si servicii de la furnizori declarati inactivi. Neidentificarea contribuabililor declarati inactivi, dar care au desfasurat in continuare activitati economice fara a colecta si vira la bugetul de stat TVA aferenta livrarilor de bunuri si/sau servicii efectuate, precum si a impozitului pe profit, a condus la inregistrarea unor creante estimate la 225 milioane lei;
  • Nu au fot stabilite, din oficiu, obligatiile fiscale in cazurile in care nu s-au depus declaratii fiscale (185 milioane lei);
  • Nu s-au efectuat inspectii fiscale in vederea recalcularii bazei de impozitare si stabilirii sumelor suplimentare de TVA ca urmare a primirii actelor de control intocmite de structurile Directiei Generale a Vamilor (fosta Autoritate Nationala a Vamilor), prin care s-au stabilit obligatii fiscale suplimentare la accize (153 milioane lei);
  • Nu au fost respectate intotdeauna prevederile legale privind stabilirea, evidentierea si plata obligatiilor catre bugetele publice (103 milioane lei);
  • Abateri privind stabilirea si evidentierea veniturilor proprii ale operatorilor economici cu capital de stat sau al UAT, respectiv CN, SN, SC, inclusiv filialele si alti agenti economici, precum si operatorii economici de subordonare locala (102 milioane lei);
  • Nu a fost stabilit, inregistrat si incasat impozit pe cladirile detinute de persoane fizice si juridice, estimat la 65 milioane lei;
  • Nu au fost impozitate, in toate cazurile, veniturile obtinute de persoanele fizice autorizate, din cauza nedeclararii sau declararii eronate a veniturilor (53 milioane lei);
  • Nu au fost cuprinsi in programul de control toti agentii economici care au efectuat achizitii intracomunitare (48 milioane lei);
  • S-au constatat neconcordante intre declaratiile fiscale si declaratiile informative depuse de contribuabili privind obligatiile la bugetul general consolidat (45 milioane lei);
  • Nu au fost respectate prevederile legale ce privesc declararea si controlul impozitului pe veniturile datorate de persoanele fizice sau juridice nerezidente (26 milioane lei);
  • Efectuarea de catre serviciul rambursari din cadrul DGFP (DGAMC) a unor rambursari de TVA fara respectarea prevederilor legale (26 milioane lei).

Pentru mai multe amanunte, vezi raportul Curtii de Conturi atasat