In timpul conferintei de presa de joi, prilejuita de publicarea rezultatelor financiare anuale ale BRD, toate intrebarile adresate lui Philippe Lhotte, executivul celei de-a doua banci din sistem s-au concentrat pe "tema zilei": legea darii in plata. Am scris aici principalele reactii. Dupa conferinta, in cadrul unei intrevederi cu Plhilippe Lhotte, nu puteam evita cateva clarificari cu privire la aceasta lege, desi timp de aproape doua ore s-a vorbit doar despre darea in plata si posibilele ei consecinte. In discutia de mai jos am trecut in revista si relatia conducerii cu sindicatul din banca, eventualitatea izbucnirii unei noi crize si cele mai dificile decizii pe care Lhotte le-a luat in 2015.
Rep: Exista in Franta o lege similara celei privind darea in plata?
Philippe Lhotte, PDG al BRD: Nu, in Franta nu exista o lege similara. Sigura tara in care exista o lege care seamana putin este Spania. Principiul este acelasi, dar legea din Spania nu are nimic de-a face cu prima versiune a legii, votata la sfarsitul anului trecut. Este vorba despre o lege rezervata catorva cazuri specifice, unor cazuri sociale, unor persoane aflate in mare dificultate.
Rep: Si daca, totusi, s-ar vota aceasta lege...?
Philippe Lhotte: Deci, daca in Romania s-ar vota aceasta lege, ar fi un caz, din cate stiu, unic in Europa. De aceea, imi este foarte greu sa inteleg aceasta lege. Intr-o anumita perioada, noi bancherii eram singurii care explicam presei ca aceasta lege nu are sens. La ora actuala, exista opinii internationale complet neutre despre acest lucru. Banca Centrala Europeana a emis o opinie despre legea darii in plata, semnata chiar de Mario Draghi, ceea ce demonstreaza importanta subiectului.
Acum cateva zile, economistii UE au explicat ca aplicarea in Romania a acestei legi ar fi grava pentru economie. Dupa cateva pagini care explica faptul ca economia romaneasca functioneaza bine, raportul concluzioneaza ca unul dintre pericole este reprezentat de aceasta lege. Situatia devine irationala. De ce anumiti politicieni romani doresc neaparat o lege pe care toti expertii neutri si independenti o califica drept proasta pentru economie ?
Rep: Pe de alta parte, initiatorii spun ca ii va ajuta pe clientii bancilor...
Philippe Lhotte: Cred ca intr-un Parlament care functioneaza bine, cei care fac propuneri de legi trebuie sa vina cu studii de impact pentru a explica toate consecintele. Ei nu au facut-o. Ei spun - si asta este 100% comunicare -, ca "aceasta lege va fi favorabila". Favorabila pentru cine ? Este clar ca ea nu este favorabila bancilor, nu este favorabila celor care vor dori sa ia credite imobiliare in viitor, deoarece conditiile de acordare vor fi mai complexe si mai stricte. Ea nu este favorabila sectorului constructiilor, nici evolutiei preturilor pe piata imobiliara, ea nu este favorabila statului pentru ca daca economia functioneaza mai incet, ea va avea mai putine venituri fiscale si va exista mai mult somaj. Deci, cui ii este favorabila aceasta lege ? M-am gandit mult la asta impreuna cu colegii mei, pentru mine ea este favorabila doar anumitor speculatori, si doar pe termen scurt. Nu mi-o explic altfel.
Rep: Inteleg. Dar cum ar trebui sa arate aceasta lege pentru a o accepta?
Philippe Lhotte: Ar trebui ca legea sa nu fie retroactiva. Exista niste principii de drept intr-o tara membra a UE, si anume ca nu se fac legi retroactive, nu poti crea constrangeri suplimentare intr-un contract incheiat acum mai multe luni sau mai multi ani. Ar trebui deci ca legea sa se aplice doar pentru viitor. Dar in acelasi timp sa fie o lege pentru cazuri sociale, o lege care sa se aplice cazurilor aflate in dificultate. Sunt cu totul favorabil unei astfel de legi. Apoi, pot fi definite criterii, aceasta lege ar putea sa aduca beneficii persoanelor care nu au decat o singura locuinta, o locuinta in care ei chiar locuiesc. In continuare, ar trebui stabilit un prag. Cineva care are o locuinta care valoreaza milioane nu ar fi normal sa beneficieze de aceasta lege. Acest prag este de discutat. Poate fi stabilit la 150,000, 100,000, 120,000 de euro. Aceste aspecte pot fi discutate cu parlamentarii.
Rep: Stiti probabil ca unul dintre initiatori, dl deputat Catalin Zamfir spune ca instituirea unui un prag in lege ar fi discriminatoriu...
Philippe Lhotte: Nu, acest aspect nu se incadreaza la discriminare. Nu-l cunosc pe initiator, dar daca el ar vrea ca de aceasta lege sa profite doar speculatorii bogati, atunci n-ar trebui sa existe niciun prag. Poate ca aceasta este logica dansului. Cred ca daca dorim o lege buna pentru cei care au dificultati, ar trebui sa stabilim un prag, este evident.
Rep: "BRD ar putea fi un actor in cadrul procesului de consolidare a sistemului bancar", spuneati in urma cu un an. Intre timp, Piraeus a fost scoasa la vanzare, Carpatica s-a vandut...cum vedeti aceste tranzactii din interiorul sistemului? La ce ne putem astepta in 2016 din acest punct de vedere?
Philippe Lhotte: Eu cred in cresterea organica, iar rezultatele noastre arata ca ne putem dezvolta si putem avea rezultate cu modelul nostru de banca universala. BRD nu are din punct de vedere strategic nevoie sa fuzioneze cu o alta banca, spre deosebire de bancile mici. Un lucru important pentru industria bancara in anii care urmeaza este ca sunt necesare investitii mari in remote banking, in produse si tehnologii noi. O banca mica ar avea dificultati in a investi, iar bancile mici ar putea fi interesate sa fuzioneze. Nu este cazul nostru. Noi vom continua sa investim masiv. Altfel, daca va aparea vreo oportunitate interesanta, daca o banca buna sau un portofoliu bun sunt la vanzare pentru un pret corect, vom studia. Anii trecuti ne-am uitat la mai multe dosare, suntem deschisi si pragmatici.
Rep: La sfarsitul anului trecut, in BRD a avut loc o miscare de protest, printre putinele devenite publice. Care este in acest moment relatia cu Sindicatul "Impact"?
Philippe Lhotte: Sunt puncte de vedere diferite. Trebuie sa intelegem starea de spirit a unora dintre salariati, care sunt totusi o minoritate. Este adevarat ca industria bancara se schimba enorm. Exista multa automatizare, multi dintre clienti utilizeaza internet banking-ul, in front office si back office meseriile evolueaza si ele vor continua sa evolueze foarte rapid ca sa raspunda nevoilor clientilor. Pentru operatiunile simple, clientii isi folosesc tableta, telefonul, spatiile 24H, robotii, noua generatie de MBA-uri. Mergem catre o banca in care sunt mai putini oameni la ghiseu si mai multi consilieri de clientela. La fel in back office-uri, pentru ca clientii doresc rapiditatea executarii ordinelor, le automatizam din ce in ce mai mult. Prin urmare, avem salariati care sunt nelinistiti. Si este ceva legitim. Pentru toti, in functie de personalitatea noastra, suntem reticenti la schimbare. Si cerem multe schimbari din partea salariatilor nostri. Le cerem sa fie polivalenti, sa se perfectioneze tot timpul pentru ca lansam produse noi, le cerem sa-i asculte mai mult pe clienti. Le spunem ca in 2016 nu mai sunt aceiasi clienti ca acum 10 ani.
Trebuie sa fii didactic, sa le consacri mult timp, sa le explici, asadar cerem tot mai multe lucruri de la salariatii bancii. Pentru mine, aceste lucruri merg in directia buna, pentru ca meseria noastra devine din ce in ce mai interesanta si pasionanta. Avem colegi care sunt putin reticenti la schimbare, si nelinistiti in contextul in care, timp de cativa ani, am desfiintat locuri de munca. Trebuie sa insotim schimbarea cu pregatirea profesionala. Unii salariati trebuie sa-si schimbe meseria. Vom avea intotdeauna nevoie de oameni la ghiseu, poate ceva mai putin in momentul in care vom deschide spatiile 24H , si de ceva mai multi consilieri de clientela. Deci trebuie sa ne pregatim pentru a ne adapta. Deci exista o neliniste, care pentru mine este nejustificata, pentru ca BRD are o politica sociala foarte buna : salarii, avantaje sociale, asigurari de sanatate, cotizatii pentru pensie, pensii pilon 3, cursuri de formare...
In 2015 si 2016 distribuim gratuit actiuni ale grupului Societe Generale tuturor angajatilor care erau in banca in 2010: 16 actiuni in 2015 si 24 in 2016. Aceasta demonstreaza existenta unei politici sociale si cred ca aceste revendicari venite din partea unei minoritati a salariatilor BRD, pe care o ascult si o respect, nu este legata de aspecte obiective, ci de nelinisti. Nelinisti care pentru mine nu au de ce sa existe, dar noua ne revine sarcina de a dialoga mai mult. Sunt optimist si cred ca este o sansa sa lucrezi intr-o companie ca BRD.
Rep: Din punct de vedere al personalului, care este registrul in care fluctueaza resursa umana in BRD ?
Numarul salariatilor a scazut in ultimii 6-7 ani. Ce se va intampla in anii viitori nu este atat o diminuare a numarului salariatilor, ci o schimbare a meseriilor. Avem multe tipuri de joburi pentru care facem recrutari si vom recruta din ce in ce mai mult. Angajam in comercial, pe pietele de retail si companii, in proiecte, in marketing si in multe alte zone.
In meseriile slab calificate am desfiintat posturi si vom continua sa facem acest lucru in anii care vin, pe masura ce se vor dezvolta noi tehnologii. Asa cum dumneavoastra va platiti factura de acasa cu telefonul si nu aveti nevoie sa veniti la banca, consecinta este ca va fi mai putin de lucru pentru omul de la ghiseu. Pe de alta parte, numarul de clienti creste si acest lucru va compensa intr-o anumita masura automatizarea.
Rep: Romania va transforma EximBank, una dintre bancile de stat, in Banca de Dezvoltare. BRD este ea insasi Banca Romana de Dezvoltare. Cat sens are sa suprapui doua banci de dezvoltare intr-o economie de talie medie, cum e cea a Romaniei?
Philippe Lhotte: Noi suntem o banca universala. Numele BRD - Banca Romana pentru Dezvoltare - este numele istoric, insa desigur, core business-ul nostru este finantarea economiei. Avem toata gama de produse. Transformarea Eximbank este pentru noi neutra si nu vad un impact al transformarii ei asupra sistemului bancar. Daca Guvernul a luat aceasta decizie, este cu siguranta o decizie buna.
Rep: Cum va evolua reteaua de unitati a BRD si numarul de angajati in 2016?
Philippe Lhotte: Numarul agentiilor a scazut putin, pentru 2016 am prevazut cateva inchideri, dar si cateva deschideri. Reteaua noastra este astazi de 830 agentii si daca facem o proiectie pentru urmatorii cativa ani, vom avea aproximativ 800. Eu cred ca o retea densa - si a noastra este cea de-a doua din Romania ca marime - are sens. Suntem peste tot in Romania, suntem foarte prezenti in orase, de asemenea in zonele rurale cu potential de bancarizare, si aceasta retea este un atu al BRD. Cred ca am avut dreptate, spre deosebire de alte banci, sa nu inchidem masiv agentii in 2010-2012. In plus, avem sansa de a avea o retea cu oameni bine formati, si acesta este un alt mare atu al bancii in acest moment. Pe de alta parte, vom ramane flexibili in anumite cazuri.
Sunt agentii care nu merg extraordinar in anumite zone mai putin dezvoltate, pe acestea le vom inchide. In alte cazuri, vom deschide agentii in zone cu potential. De asemenea, pot exista situatii in care doua agentii foarte apropiate una de cealalta vor fi regrupate intr-o singura unitate mai mare.
Rep: Cum vedeti economia Romaniei in acest an ?
Philippe Lhotte: Ar trebui sa insistam pe lucrurile care merg bine. Cresterea economica este buna. Romania are una dintre cele mai mari cresteri economice din Europa, impreuna cu Republica Ceha. Vom avea 4 ani succesivi de crestere economica mai mare de 3%, iar in acest an cresterea ar putea sa fie de aproape 4%. Consumul in crestere, puterea de cumparare care sporeste, scaderea TVA, toate acestea sunt lucruri favorabile. Avem o dinamica pozitiva si trebuie ca investitiile sa se relanseze in Romania. Trebuie sa fim optimisti - este rolul tuturor, al sistemului bancar, al politicienilor, al oamenilor de afaceri - ca sa investim mai mult, sa creditam mai mult economia. Trebuie sa relansam infrastuctura si suntem capabili sa o finantam.
Avem credite, avem resurse care sunt suficiente in tara, ceea ce reprezinta un avantaj enorm. Cred ca 2016 va fi un an bun si sunt optimist si in privinta conjuncturii internationale.
Rep: Dar aproape zilinic citim alerte cum ca urmeaza o noua criza...
Am vazut in ultimele zile o scadere a burselor, in lume sunt probleme in tarile emergente, cu valutele respective, cu preturile petrolului si gazului. Dar cred ca aceste probleme foarte diferite nu sunt neaparat legate unele de celelalte si mai ales nu cred intr-o criza financiara. Ceea ce este important pentru Romania este ca are legaturi cu Europa Occidentala, acolo unde merg 70% din exporturile tarii.
In Europa Occidentala va exista o crestere, mult mai mica decat in Romania, dar va exista totusi o crestere. Nu cred ca vor fi evenimente care ar putea impiedica cresterea economica a Romaniei in 2016, sunt optimist.
Rep: Si sistemul bancar din Romania...?
Philippe Lhotte: Romania are un sistem bancar solid, este unul dintre marile sale atuuri. Sistemul bancar romanesc, datorita si supervizarii Bancii Nationale , si calitatii conducatorilor, este de buna calitate si solid.
Rep: Care a fost cea mai dificila decizie pe care ati luat-o in 2015 ?
Philippe Lhotte: Pentru managerul unei banci nu exista decizie dificila atunci cand ea este bine pregatita. Cand ai echipe care pregatesc dosarele, decizia este usor de luat. La BRD decizia nu este doar a CEO-ului, este a unei echipe. Discutam impreuna cu Directorii Generali adjuncti si chiar daca dosarul este complex din punct de vedere tehnic, decizia este usor de luat. Deciziile greu de luat sunt cele legate de resursele umane. Cel mai greu nu este sa judeci un dosar de credit, ci o persoana : o promovezi ? Se va descurca pe noul post ? Deci deciziile care au legatura nu cu aspectele tehnice, ci cu resursele umane sunt cele mai dificile.
Lhotte s-a mai declarat "iritat" de faptul ca acuzatiile unor politicieni cum ca bancherii nu se ocupa de cazurile sociale. "Ne irita sa-i tot auzim pe unii ca bancile nu se ocupa de cazuri sociale, noi facem asta saptamanal, sunt cazuri dificile. De exemplu, in urma cu cateva zile am discutat in board cazul unei locuinte ipotecate din Timisoara in care stau trei familii, trei generatii practic ale aceleiasi familii, oameni corecti care isi respectau obligatiile de plata, au achitat pana acum toate ratele la credite. Dar proprietarul a intrat in somaj, de aceea i-am redus rata lunara, pentru a putea ramane in continuare cu familia in casa. Alt caz, in Constanta: o famile cu copil, ambii parinti in somaj. I-am intrebat cat pot sa plateasca si cat timp, iar rata a fost redusa cu 90%, pentru a le oferi oamenilor sansa sa-si revina in viitor", a spus seful BRD. Nu ne place sa-i auzim pe politicieni acuzandu-ne ca nu ne ocupam de cazuri sociale. "Dar nu facem spectacol din asta!" Dimpotriva, noi ne ocupam de cazurile sociale, nu ei, mai spune Lhotte.
El a mai declarat ca in ce priveste banca pe care o conduce, aceasta nu a scos din casa nicio familie. "Am vandut proprietati, dar oamenii au ramas in locuinta lor in 2015. Nu am expulzat pe nimeni! Definitia unui caz social este extreme de dificila. De pilda, pentru a trai n-ai nevoie de aceleasi venituri in Bucuresti sau la tara in Bucovina. De obicei, in cadrul BRD, cazurile sociale ajung la conducerea bancii, si la urma urmei suntem, inainte de a fi bancheri, oameni si ne gandim la ceilalti ", a explicat Lhotte.
In opinia sefului BRD, activitatea de creditare a inceput sa isi revina in 2015, intr-un mediu economic favorabil. "Pentru 2016 ne-am propus sa crestem baza noastra de clienti. Anul acesta avem incredere ca sunt perspective de progres", a mai spus Lhotte
Seful BRD admite ca bancile au in acest moment o imagine proasta, sustinand ca solutia ar fi o "comunicare mai clara intre clienti si bancheri", chiar daca sa explici oamenilor detalii tehnice poate fi dificil. "In 2016, BRD va face mai multe eforturi sa comunice cu clientii si sa le explice mai in detaliu", a mai spus el.
Principalul motor de crestere al BRD pe zona de retail a fost creditul imobiliar, unde s-au inregistrat crestero de circa 13% pe sold si aproape 50% ca volum de credite noi.
Depozitele au continuat sa creasca peste media pietei, cu 13,9%, fata de 31 decembrie 2014 pe fondul unei cresteri importante a disponibilitatilor in conturi curente (+52% in dinamica anuala). Cota de piata pe segmentul depozitelor s-a majorat cu 0,5 puncte procentuale ajungand la 14,8% (13,8% pe segmentul persoanelor fizice si 15,9% pe segmentul companiilor), conform calculelor interne ale bancii. De asemenea, activele administrate de BRD AM au crescut cu 30,9%, atingand 2,9 miliarde lei la 31 decembrie 2015.
Cheltuielile operationale au fost reduse cu 2,3%, ajungand la 1.297 milioane RON fata de 2014, in principal ca urmare a economiilor la cheltuielile imobiliare, cu servicii de consultanta si cu angajatii. Indicatorul cost/venit a fost de 51,7%.
Grupul BRD a diminuat rata creditelor neperformante (inclusiv creante nete din leasing financiar) de la 20,3% la 31 decembrie 2014 la 17,1% la 31 decembrie 2015, in principal ca urmare a operatiunilor de stergere de creante depreciate. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS a crescut de la 71,1% la 31 decembrie 2014 la 76,6% la 31 decembrie 2015. Declinul costului net al riscului (-45,8% fata de anul precedent) a dus la cresterea profitului net in 2015 fata de 2014.
Indicatorul de solvabilitate al BRD, de 17,3% la nivel individual la 31 decembrie 2015 (conform Basel 3, luand in calcul filtrele prudentiale), este mult peste cerinta reglementara, fiind comparabil cu nivelul de 17,2% inregistrat la 31 decembrie 2014.
8
32
