"S-a discutat (in Comisia de buget-n.red) de plafoane de credite de 150.000 de euro. Pai bine, putem gandi acum ca cei cu credite de peste 150.000 de euro nu sunt si ei supusi abuzurilor bancilor ? Adica pana in 150.000 de euro e ok, ii iertam de datorii, iar pentru cei cu credite de peste le spunem:asta-i viata? Foarte multi oameni au ajuns in situatia nefericita de a nu-si putea plati ratele. Vedeti, de aici pleaca ipocrizia BNR. Au spus tot timpul ca doresc ca legea sa ii ajute pe cei care nu pot plati, pe cei ajunsi in dificultate, dar pe de alta parte vor ca aceasta lege sa se aplice doar din viitor. Pai cum ii mai ajuti atunci?", a declarat initiatorul legii, Daniel Zamfir, la iesirea de la lucrarile comisiei.
"Stiti ce face acum BNR? BNR, care avea rolul sa supravegheze modul in care au dat bancile credit, deci BNR a inchis ochii cand bancile au marit plafonul spre 70% . Acum, BNR vine si ne cere noua sa legiferam un prag (cel de 65%- n.dred). Ne cer adica noua sa bagam sub pres mizeria lor. Hazardul acela s-a facut sub ochii BNR, iar sa vrei acum sa ne ceri noua sa legiferam masuri pe care BNR ori n-a vrut ori n-a putut sa le aplice...ma scuzati, dar....”. a mai spus Zamfir.
Reamintim ca marti s-au discutat cele 25 de pagini cu privire la propunerile BNR vizand imbunatatirea legii, in lumina scrisorii prin care presedintele Iohannis a retrimis in Parlament proiectul. Cu o singura modificare (vizand clarificarea notiunii de consumator), toate propunerile BNR au fost respinse.
Senatorii au respins miercuri propunerile BNR de a se introduce în proiectul legii dării în plată un plafon de 150.000 euro la valoara creditului cu garanţii imobiliare, precum şi ca rata să reprezinte peste 65% din veniturile debitorilor.
De asemenea, banca centrală a vrut un criteriu potrivit căruia rata aferentă creditului să fie de peste 65% din venituri.
"Potrivit datelor statistice, o familie cheltuieşte o treime din venituri pe utilităţi, cheltuieli necesare traiului, astfel că, dacă rata la credit ar depăşi două treimi din venituri, înseamnă că omul nu îşi mai poate susţine cheltuielile lunare, de aici vine propunerea noastră. Noi (BNR - n.r.) vrem să protejăm omul care şi-a luat o locuinţă şi a ajuns în dificultate de plată, nu să vizeze terenul, a doua, a treia casă, proiecte imobiliare", a afirmat viceguvernatorul BNR Liviu Voinea.
La rândul său, viceguvernatorul Bogdan Olteanu a subliniat, răspunzând unei întrebări a jurnaliştilor, că cei care au bunuri de lux achiziţionate sau construite prin credit bancar trebuie să-şi asume riscul şi obligaţia de plată, nu să beneficieze de darea în plată.
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu declara, la inceputul lunii ianuarie, ca senatorii si deputatii trebuie sa aiba in vedere, la reexaminarea legii darii in plata, recomandarile primite, inclusiv de la Banca Central Europeana, astfel incat legea sa ii protejeze pe cei care au credite pentru locuinte si nu alte persoane.
"Parlamentul hotaraste legile. Asteptam sa aiba in vedere aceste recomandari, ca si recomandarile Bancii Centrale Europene si sa iasa o lege mai buna. O lege care sa puna in concordanta scopul declarat al legii - protejarea celor care au credite pentru locuinte, nu a altora - cu textul legii", a declarat Isarescu intr-o conferinta de presa, in ianuarie, raspunzand la o intrebare despre asteptarile pe care le are de la legislativ in urma retrimiterii legii de catre presedinte.
Legea darii in plata va fi discutata, initial, in Comisia de Buget a Senatului, va fi transmisa Comisiei Economica si celei Juridice (miercuri) si va fi apoi inaintata plenului Senatului pentru dezbatere si vot. Camera Deputatilor este insa for decizional in ceea ce priveste legea.
12
14
