Senatorii din comisiile economica si juridica, reunite, au aprobat in unanimitate, raportul privind proiectul de Lege privind darea in plata, respingand toate amendamentele venite dinspre zona bancara. "E o veste foarte buna pe care vreau sa le-o dau celor peste 800.000 de familii din Romania care au astazi dificultati in a-si plati ratele si altor cateva sute de mii de familii care au probleme in a-si plati ratele, chiar daca nu au restante", a spus initiatorul legii, Daniel Zamfir la finalul dezbaterilor. HotNews.ro a transmis LIVE TEXT cele mai importante declaratii din sedinta de miercuri, unde senatorul Cristiana Anghel a facut spectacol. La finalul sedintei, i-a binecuvantat pe clientii bancilor. "Si pe toti romanii, cei care simt romaneste!", a precizat ea.
"Toate amendamentele pe care eu le-am propus in legatura cu aceasta lege au fost adoptate si vreau sa confirm faptul ca de lege vor beneficia si persoanele care au fost deja executate. Ele vor putea sa mearga la instanta, pentru ca aceasta sa constate faptul ca li s-a executat bunul si li se va sista, cu aceasta ocazie, poprirea pe venituri. Cred ca e un lucru absolut firesc ca omul care deja a fost executat sa nu mai fie nevoit sa plateasca pana la sfarsitul vietii. Legea se va aplica si creditelor in derulare si este un lucru absolut firesc, pentru ca nu poti sa spui ca vrei sa-i ajuti pe cei cel putin 800.000 de oameni care astazi au dificultati de plata, dar legea sa se aplice de acum incolo, asa cum vrea BNR. E foarte firesc ca legea sa se aplice si creditelor in derulare", a mai declarat Zamfir.
Dezbaterile au fost doar marginal pe fondul problemelor esentiale din proiectul legislativ, parlamentarii preferand - cu mici exceptii- o atitudine populista, vadit in favoarea clientilor, asa cum reprezentantii bancilor incercau sa isi apere la randul lor, propriul punct de vedere. Pe scurt, a fost un dialog al surzilor, acompaniat de atacuri la persoana si insinuari ne-dovedite.
De cate ori unul din membrii comisiilor reunite isi asuma o propunere venita din partea bancilor, Cristiana Anghel se revolta si ameninta cu dezvaluiri. "Sa lamurim mafiile intre care lucram", a spus Anghel, insinuand ca un spatele fiecarui parlamentar care incerca sa isi asume un amendament al BNR sta lobyy-ul bancar.
"Membrii Consiliului de Administratie al BNR nu raspund nici civil nici penal pentru deciziile lor. Nici noi macar nu avem o asemenea imunitate. Puteti face orice, ca nu raspundeti in niciun fel. Eu sprijin initiativa a d-lui Zamfir intrucat ani de zile bancile au stat cu picioarele pe gaturile clientilor", a mai spus celebra senatoare, in aplauzele clientilor bancari invitati la sedinta.
Dincolo de show-ul oferit, problemele mari au ramas prea putin adresate. Cand secretarul de Stat din Finante, Enache Jiru, a atras atentia ca retroactivitatea legii ne poate aduce procese internationale care ne pot costa 2% din PIB anual (timp de 4-5 ani, cat dureaza un proces) si ca Statul va trebui sa dea de la Buget acesti bani (adica tot contribuabilii, prin taxe si impozite), senatorii au spus ca nu cred in calculele furnizate pe acest subiect de Banca Nationala. Iar prin vot au decis ca legea sa se aplice si retroactiv.
"Daca-mi permiteti o scurta interventie, privind acest articol foarte important, cu retroactivitatea. Vreau sa atrag atentia din experienta Ministerului de Finante, care este reprezentantul Statului in litigiile internationale. Exista riscul ca acest amendament de retroactivitate sa nasca litigii la curtile internationale si ma refer la Curtea Internationala de solutionare a litigiilor de la Washington...Avem experienta cazului Micula dar si a altor cazuri. Toate bancile se vor indrepta impotriva Statului. Singurul care va plati este Statul Roman. Adica bugetul statului. Exista acest risc. Ca minister care administreaza bugetul de stat...(vociferari din sala). Din 3 scenarii privind impactul pe buget pe care le-a facut BNR si pe care le-am vazut, cea mai mare estimare de risc este de are 2000 de miliarde de euro. Adica 2% din PIB, iar procesele pot dura 4-5 ani. Va multumesc", a spus Jiru. S-a ras, s-a trecut la vot si a ramas cum au dorit initiatorii.
Zamfir a mentionat ca Prima Casa poate fi derulat printr-o agentie guvernamentala, special infiintata, daca "nu-l mai vor bancile", noteaza Agerpres.
'Programul 'Prima casa' este un program pe care bancile il doresc. La Programul 'Prima casa' statul garanteaza 50% pentru cetateni. Ce nu s-a spus pana acum foarte clar, mai ales de catre Banca Nationala, este ce se intampla cu persoana care nu-si mai poate plati rata. In momentul in care cetateanul nu-si mai poate plati rata, statul intr-adevar plateste bancii datoria respectiva, dar, dupa aceea, statul roman, prin ANAF, se indreapta asupra cetateanului ca sa-si recupereze datoria, iar penalitatile de la ANAF sunt absolut zdrobitoare. Si atunci eu am vrut sa evitam ca in viitor sa avem doua situatii de consumatori ￢ cei care au luat credite in conditii normale vor raspunde numai in limita bunului ipotecat, iar cei care au luat prin 'Prima casa', pe langa faptul ca vor raspunde cu bunul ipotecat, vor fi urmariti pe viitor pentru recuperarea pagubei. Programul 'Prima casa' sigur ca va continua. Nu-l vor bancile, putem face oricum o agentie guvernamentala. Daca statul decide sa subventioneze locuinte pentru tineri, o poate face fara nicio problema', a explicat Daniel Zamfir.
La randul sau, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a afirmat, la finalul discutiilor, ca decizia comisiilor de specialitate din Senat a fost una impotriva argumentelor BNR, dar institutia isi va sustine in continuare punctele de vedere.
'Decizia de astazi a comisiilor a fost impotriva argumentelor noastre. Vom sustine in continuare argumentele noastre in plenul Senatului si, mai departe, la Camera Deputatilor. De asemenea, vom incerca sa convingem plenul Senatului si Camera Deputatilor despre cateva elemente care trec de domeniul neconstitutionalitatii si evolueaza inspre zona literaturii. S-a decis astazi in cele doua comisii, de exemplu, ca, in situatia in care doua persoane sunt coproprietari ai unui bun, una dintre ele poate decide sa cedeze bunul si fara acordul celeilalte. S-a decis, de asemenea, ca atunci cand o persoana a pus un bun garantie catre doi creditori poate sa dea bunul respectiv intai unui creditor, in acelasi timp si celuilalt creditor. De asemenea, vom explica si in plenul Senatului ca, in momentul in care se decide anularea garantiilor acordate deja de catre stat in cazul Programului 'Prima casa' pentru cei peste 150.000 de debitori, inseamna ca statul isi reneaga propriile obligatii, deci este o forma de default de stat. Evident, acest lucru va trebui inteles si inlaturat din legislatie', a spus Olteanu, citat de Agerpres.
Senatorii din comisiile economica si juridica au decis, miercuri, ca Programul 'Prima casa' sa ramana inclus in Legea darii in plata.
Propunerile Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de plafonare a sumei creditului la 150.000 de euro si conditia ca debitorul sa aiba un grad de indatorare mai mare de 65% au fost respinse.
Potrivit initiatorului Legii darii in plata, deputatului PNL, Daniel Zamfir, proiectul de act normativ va intra in dezbaterile si votul Plenului Senatului, dupa care va ajunge spre discutie in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor. Urmatorul pas va fi dezbaterea si votul in Plenul Camerei Deputatilor.
14
23
