Banca nu va putea fi obligata sa primeasca case sau terenuri sau hale industriale in locul banilor datorati de imprumutat, scrie Daniel Oanta intr-un text remis HotNews.ro. Asa se traduce liber faptul ca "schimbarea obiectului prestatiei stabilite printr-un contract nu se poate realiza in afara acordului de vointa al partilor". Opinia este a Consiliul Superior al Magistraturii, ai carui membrii reprezinta crema justitiei din Romania, intre care presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Procurorul General al Parchetului de pe langa amintita curte si alte personalitati de acelasi calibru, mai exact a Comisiei 1, cea care se ocupa cu independenta si responsabilizarea justitiei, integritatea si transparenta sistemului judiciar.

Redam mai jos textul transmis de reprezentantul BNR, cu mentiunea din final, ca i-am solicitat profesorului Piperea un punct de vedere pe alelasi subiect:

Va avea oare tupeul dl avocat sa acuze CSM de lipsa de impartialitate, sau dl deputat, de tradare in folosul lobby-ului bancar? Nu m-ar mira, dar cred ca este important ca cineva, in plenul Senatului sa aminteasca de aceasta opinie a CSM, tinuta pe sub masa la dezbaterea in comisii. Amendarea actului normativ in sensul schimbarii obiectului prestatiei CU acordul de vointa ar partilor si nu in LIPSA acestuia, ar aduce legea romaneasca in concordanta cu Directiva 17/2014 a UE, cea care figura in expunerea de motive (autoritatile statelor membre sa nu impiedice, nu sa forteze partile dintr-un contract de creditare la darea-n plata). Dincolo de autoritatea incontestabila in materie a emitentului, daca se intelege la justa valoare cat de important este acordul de vointa al partilor, este posibil ca legea chiar sa isi atinga scopul, iar darea-n plata sa se realizeze, ca urmare a acestui act de vointa.

Senatul Romaniei, convocat in plen in zilele ce urmeaza, are ocazia, as zice istorica, sa spele rusinea de pe obrazul institutiei si sa-ntoarca legea in comisiile de buget, finante, economica si juridica. Iar acolo, in lipsa echipei de zgomote care sa huiduie sau sa aplaude la un semn al domnului deputat, sa se dezbata ceea ce nu s-a dezbatut, adica impactul bugetar, financiar, economic si juridic al legii. Aceasta nu ar aduce cu nimic atingere imaginii Senatului, ci dimpotriva, ar face dovada tratarii cu responsabilitate a cererii de reexaminare a legii de catre Presedintie si ar preintampina votul pe o propunere legislativa rudimentara si scrisa in graba.

Din pacate, pentru autorul si initiatorul legii darii-n plata, permanenta translatie intre scopurile invocate ale legii, de la transpunerea (falsa) in legislatia nationala a unor directive europene, la scopul de ordin social al legii, pana la lege economica si sporirea puterii de negociere (!?) a clientilor, a reusit sa induca suspiciuni in legatura cu adevaratii beneficiari.

Mai pe scurt, dle deputat, lumea a cam inceput sa se prinda... de ce ati abandonat singura motivatie cu adevarat valabila a darii-n plata, ajutorarea celor care, loviti de efectele crizei, au ajuns in imposibilitate financiara sa onoreze contractele de imprumut. Macar incetati sa-i scoateti la inaintare pe acesti oameni care merita si trebuie ajutati! Si, mai ales, chiar daca pretindeti ca inovati in materie legislativa sustinand cu argumente subtiri aceasta premiera mondiala, va rugam sa va limitati la domeniul juridic. Nu pretindeti ca aveti si abilitati divine si nu aruncati in derizoriu psihologia sustinand ca oamenii aceia s-au sinucis doar pentru ca aveau datorii la banca. E pacat si este de departe cel mai odios argument ce poate fi adus pentru a salva investitiile proaste ale unora, indiferent de gradul de rudenie.

Daca legiuitorul va tine cont de opinia CSM sunt sanse mari ca darea-n plata sa devina o solutie si nu un adevarat dezastru prin derogare de la Codul Civil si bunul simt. Cred ca este momentul sa aratam din nou, mai jos, cat de negative ar putea fi efectele pentru majoritatea cetatenilor, si sa invitam legiuitorul sa reflecteze serios daca este cazul sa valideze prin vot un act normativ, din care va beneficia o minoritate in dauna majoritatii. Pentru sumarizarea acestor efecte, si fara a avea pretentia ca sunt acoperitoare, sa luam pe rand argumentele ignorate in dezbaterea parlamentara, desi nu s-ar putea spune ca acestea nu au fost supuse atentiei de catre institutii si persoane calificate.

Efectele negative ale legii, asa cum se prezinta ea acum, pentru trecut, dar mai ales pentru viitor, arata astfel:

  • Din punct de vedere economic

Pentru trecut, interventia retroactiva in contracte (de nepermis in niciun contract fara vointa partilor) nu tine cont de natura activitatii bancare. Bancile sunt intermediari financiari, deci de bani si nu de case (fie ele locuinte sau case de vacanta) si nici de terenuri! Ele au un rol fundamental in economie prin aceea ca sunt veriga de legatura dintre cei care economisesc si cei care au nevoie la un moment dat de capital. Deponentii pun la dispozitie banii care sunt imprumutati mai departe. Beneficiari ai acestui capital nu sunt doar imprumutatii cu ipoteca, ci si statul pentru finantarea cheltuielilor sale (plata salariilor, a pensiilor, finantarea ordinii publice, armatei , sanatatii chiar si a lefurilor parlamentarilor), companiile pentru cheltuieli curente si investitii, consumatorii pentru nevoi personale si asa mai departe.

Pentru cei care nu inteleg (din cauza confuziei intre credit si garantie) cat de nenatural este ca bancile sa primeasca in loc de bani bunuri, sa-i intrebam cum s-ar simti daca la bancomat li s-ar elibera clante sau tarana in loc de bani. Pentru ca asta face, in principiu, legea dlui Zamfir, ne trimite la troc si-n evul mediu.

Pentru viitor, afectarea canalului creditarii descris mai sus, asa cum au avertizat expertii Comisiei Europene si nu numai ei, prin legea darii in plata, reprezinta un risc economic major. Acest risc consta in aceea ca sistemului bancar i se afecteaza functia mai sus descrisa, iar raspunsul inevitabil este cel putin pentru o perioada de timp incetinirea sau chiar blocarea finantarii activitatii economice in anumite sectoare. De departe cel mai negativ afectat de aceasta, va fi sectorul constructiilor si a celor conexe lui, dar aici trebuie sa vorbim de afectarea de ansamblu a cresterii economice, incetinite de afectarea dinamicii consumului si investitiilor. Refuzul inexplicabil de a excepta de la lege Programul Prima Casa este relevant pentru a intelege cum se reflecta negativ legea asupra economiei.

  • Din punct de vedere bugetar

Avem de-a face cu o combinatie de-a dreptul toxica intre efectele pentru trecut si cele viitoare ale legii darii-n plata in forma actuala. Este lesne de inteles ca o incetinire a activitatii economice cel putin din motivele mai sus aratate conduce la incasari ale veniturilor bugetare mai reduse. Domeniul bancar, cel vizat de lege va aduce evident mai putine incasari pentru bugetul statului, cel al constructiilor de asemenea. Blocarea tranzactiilor pe piata imobiliara cu taxele neincasate aferente acestei activitati probabil ca se manifesta deja. Negarea garantiei statului ca efect implicit al neexceptarii programului Prima Casa va avea consecinte, speram nepremeditate de catre sustinatorilor legii, asupra finantarii deficitului bugetar si a stocului de datorie publica.

Retrogradarea Romaniei de catre agentiile de rating cu efecte imediate in finantarea fluenta si stergerea cu buretele a castigului obtinut cu eforturi imense din partea intregii societati se pot intampla peste noapte. Intr-un asemenea scenariu, atat relaxarea bugetara cat si recentele majorari salariale vor deveni, daca se poate spune asa, si mai nesustenabile decat in prezent. Si, pentru ca asa se intampla cu cercurile vicioase, mult mai multi romani imprumutati vor avea greutati la la plata ratelor!

  • Din punct de vedere juridic

Fara a avea expertiza in domeniul juridic ceva imi spune ca membrii CSM sunt mai destepti decat domnii initiatori ai legii si inclin sa le dau dreptate primilor din acest motiv subiectiv. Pe de alta parte, mai cred ca, din imprudenta, asa cum a atentionat fara sa fie bagat in seama sau auzit din cauza vociferarilor dl secretar de stat Enache Jiru de la Ministerul Finantelor, Romania risca sa fie o victima facila de la prima infatisare in instantele internationale, intr-un proces intentat de grupurile bancare internationale impotriva statului roman. Despre consecintele financiare ale acestui scenariu am avertizat pe larg.

Pata pe reputatia externa a Romaniei in urma unei asemenea sentinte, generata de o lege tampa, imi pare inca si mai dureroasa. Nu in ultimul rand, nu stiu de ce am senzatia, urmarind sustinerile dlui deputatului Zamfir, ca se incearca buzunarirea populatiei dupa tactica hotilor profesionisti de pe RATB, adica prin distragerea atentiei, iuteala de mana si nebagare de seama!

  • Din punct de vedere social

Incapatanarea, destul de suspecta as zice eu, a initiatorilor legii in a respinge virulent toate argumentele prezentate mai sus, care, cu mici exceptii, vin totusi de la o pleiada de institutii interne si internationale economice, financiare, politice si juridice, poate afecta chiar pe cei care au nevoie ca de aer de legea darii in plata. Pentru ca asa cum este acum, legea pare a fi neconstitutionala. Si, ca atare inaplicabila nici celor cu credite pana la 720.000 de euro, nici celor cu imprumuturi pana la 150.000 de euro. Iar acesta este un risc pe care sunt convins ca si initiatorii legii il inteleg. Sa speram ca-l vor intelege si parlamentarii, ca sa castige voturi si nu sa le piarda...

N.Red.: HotNews.ro a solicitat si punctul de vedere pe acest subiect al Profesorului Piperea, urmand sa il publicam deindata ce il vom primi.