Japonia a surprins marti pietele, vanzand pentru prima oara obligatiuni cu maturitate de 10 ani cu randament negativ, anunta Financial Times. Practic, detinatorii acestor hartii de valoare platesc pentru privilegiul de a imprumuta statul nipon. Licitatia a fost suprasubscrisa de peste 3 ori, iar cunparatorii par sa fi fost aproape in intregime dealeri si speculatori. investitori majori- marile fonduri de pensii si bancile din Japonia- par sa fi stat departe de aceasta licitatie ca industria de gestionare a fondurilor reajusteazᅢ strategiile pentru denaturarea unui mediu financiar in cazul in care ratele de negativ devin norma.

Banca Japoniei a coborat la finele lunii ianuarie in teritoriu negativ dobanda la depozitele constituite de bancile comerciale la banca centrala, luand prin surprindere investitorii cu aceasta masura de a combate deflatia, una dintre piedicile majore in calea revigorarii consumului si economiei. In urma acestei decizii, actiunile de pe bursele asiatice au crescut, yenul s-a depreciat (cu efect benefic pentru exporturile nipone), iar obligatiunile suverane s-au intarit.

Introducerea ratei negative de dobanda, de -0,1% , presupune taxarea depozitelor pe care bancile comerciale le constituie la banca centrala. Obiectivul masurii este de a descuraja pastrarea unor lichiditati ridicate de catre institutiile de credit si de a sustine creditarea pentru accelerarea cresterii economice.

"Ceea ce este important este sa aratam ca Banca Japoniei este hotarata sa atinga o inflatie de 2% si ca va face orice este necesar pentru a reusi", a declarat intr-o conferinta de presa guvernatorul bancii centrale din Japonia, Haruhiko Kuroda.

Dobanzile negative reprezinta cea mai recenta arma la care recurge Japonia in lupta impotriva deflatiei, care inca din anii '90 descurajeaza consumatorii de la achizitiile mai mari, intrucat acestia se asteapta ca preturile sa scada.

Yieldurile mici sunt vazute aproape peste tot in zona euro, iar randamentele negative au devenit normale pentru spectrul mai sigur al pietei. Yieldurile au inceput sa se scufunde la inceput pentru datorii pe termen scurt, apoi trendul a atins si maturitati mai mari. "Pentru cumparatori, esentiala este siguranta", a explicat pentru Reuters Andre Stagge, analist la Union Investment, citat de ZF.

Calculul yieldurilor ia in considerare atat pretul de achizitie cat si marimea dobanzii normale atasate obligatiunii. Cand yieldurile sunt negative, investitorii platesc atat de mult pentru a cumpara titlul prin care finanteaza statul respective sau compania respectiva la dobanzi asa de mici incat este mai mult ca sigur ca ei se asteapta sa piarda bani din investitie daca pastreaza obligatiunea pana la scadenta.

Insa astfel de yielduri sunt mai generoase decat dobanzile anumitor depozite si de aceea unii investitori se multumesc cu obligatiuni cu randamente ultramici sau negative.

"Am cumparat bonduri cu yielduri negative", a spus Graeme Caughey, analist la Aberdeen Asset Management. Motivul achizitiilor este ca alti investitori ar putea vrea sa cumpere la preturi si mai mari.

"Exista inca posibilitatea unor castiguri, care ar putea veni daca bancile centrale relaxeaza si mai mult politica monetara, dar si cand sunt mai multi cumparatori decat vanzatori. BCE va cumpara cantitati mari de obligatiuni, asa ca va oferta neta va fi foarte limitata", a explicat Caughey.

In acest caz, cresterea valorii obligatiunilor va compensa pentru yieldurile negative.

De asemenea, intr-un mediu deflationist, atat timp cat inflatia preturilor de consum este mai mica decat yieldul unei obligatiuni, chiar daca ambele sunt negative, investitorii care cumpara acea obligatiune vor avea un randament real pozitiv. In prezent, in multe parti ale lumii inflatia este fie foarte slaba, fie negativa, in parte din cauza prabusirii preturilor energiei.

In Japonia, o spirala deflationista care dureaza de 25 de ani a adus doua decenii de stagnare economica.

Mai multe dintre bancile centrale europene au coborat dobanda in teritoriu negativ in contextul crizei financiare si al recuperarii dificile care i-a urmat, Banca Centrala Europeana fiind prima mare banca centrala care a apelat la acest instrument.