Va mai aduceti aminte de Conu Leonida? De discutia dintre personajul principal si sotia lui? "Mai ales cand e republica, dreptul e sfant: republica este garantiunea tuturor drepturilor(...) Se face si lege de muraturi!", ii spune Leonida, Eftimitei. "Cum lege de muraturi ?", intreaba naiva Eftimita. La care, atoatestiutorul Leonida, ii explica doct: "Adicatele ca nimini sa nu mai aiba DREPT (subl. mea-DP) sa-si plateasca datoriile". Justa concluzie o trage tot Eftimita: "Maică Precistă, Doamne! apoi dacă-i așa, de ce nu se face mai curând republică, soro?" Asta e perceptia consultantilor externi care nu sunt nici in perimetrul bancar nici in cel parlamentar, despre legea darii in plata. Vezi in text argumentele pro si contra acestei legi dar si posibilele conflicte de interese care ar putea aparea la parlamentarii care voteaza pentru aplicarea ei.

Legea darii in plata ramane un subiect extrem de fierbinteFoto: sxc.hu

"Putina lume evident, apreciaza ceea ce anglosaxonii denumesc moral hazard (hazardul moral-n.red) asupra economiei in general, nu doar asupra sectorului bancar. Se da lege de muraturi, cum spunea Caragiale in Conu Leonida. Si foarte interesant e cum defineste Leonida: ca nimenea sa nu mai aiba DREPTUL sa-si plateasca datoriile. Aceasta tendinta - de a nu-ti mai plati datoriile- nu apartine doar acestei generatii ci este ceva ce face parte din cultura noastra nationala", spune George Mucibabici, presedintele Deloitte Romania, la o conferinta organizata marti de revista Piata Financiara.

  • Bulboaca, partener Bulboaca & Asociatii: Directiva 17/2014 nu se aplica creditelor existente la 21 martie 2016. E foarte limpede, e negru pealb, ce e atata de dezbatut?

"Efectul legii darii in plata va unul dramatic", explica si avocatul Adrian Bulboaca, partener al firmei de avocatura Bulboaca si Asociatii. "Achiesez in totalitate la pozitia Asociatiei Romane a Bancilor. Legea darii in plata asa cum se contureaza nu isi atinge scopul protectiei sociale. Directiva 17/2014 spune fara echivoc ca nu se aplica creditelor existente la 21 martie 2016. E foarte limpede, e negru pealb, ce e atata de dezbatut? (sublinierea ne apartine-nmDP) Ce concluzie poate trage un cetatean pornind de la o prevedere foarte clara a Directivei Europene, vazand un text de lege contrar?", se intreaba Bulboaca.

"Directiva mai spune ca evaluarea bonitatii consumatorului nu trebuie sa conduca la transferul responsabilitatii de la client la banca. De ce spun asta? Pentru ca in expunerea de motive la proiectul darii in plata se spune ca pentru a partaja riscul, este firesc ca in ipoteza in care scade valoarea bunului, banca sa preia acel risc. Ce se intampla insa daca valoarea bunului creste? Sa zicem ca avem un credit de 100.000 de euro, iar valoarea bunului ajunge la 400.000 de euro? Nu ar trebui atunci ca banca sa-i creasca dobanda clientului? Exista asemenea modele la nivelul bancilor mari de investitii care finanteaza active, participand si la cresterea valorii activului dar si la contractia valorii lui", mai adauga avocatul.

"Va deschide sau nu posibilitatea unei proceduri de infringement? Codul civil prin teoria impreviziunii acoperea cazurile sociale. Acolo, daca consumatorul se simte impovarat de conditiile oneroase ale contractului, poate face apel la instanta. Instanta e ultima autoritate daca un consumator se afla intr-o asemenea situatie. Proiectul actual nu stabilleste nicio conditie obiectiva cu privire la acest fapt. Din discutii cu colegii mei care au studiat in detaliu, stiu ca a existat o lege similara in Spania. Inteleg ca a existat si proiectul lituanian care dupa 4 luni a dus la un blocaj economic si sa-a renuntat la el si mai exista modelul american, unde opereaza vointa partilor", mai spune Bulboaca.

Bulboaca a lucrat trei ani in banca fondata in anii '90 de catre omul de afaceri Ion Tiriac, iar apoi cate cinci ani in birourile din Bucuresti ale firmelor internationale de avocatura Taylor Joynson Garrett si Linklaters. La inceputul anului 2007, Bulboaca si alti sase avocati puneau la cale o noua firma, care avea sa urce in topul primelor 10-20 de jucatori din aceasta piata. El a construit o echipa care detinea in portofoliu clienti ca: Goldman Sachs, Deutsche Bank, Kraft, Allianz Tiriac sau British American Tobacco.

  • Oprescu, ARB: Bancile comerciale au pierdut batalia mediatica, dar continuam sa avertizam in legatura cu impactul viitor al acestei legi

Bancile comerciale au pierdut batalia mediatica pe tema Legii privind darea in plata, insa continua sa avertizeze in legatura cu impactul viitor al acestei legi, astfel incat cei care vor apela la un credit in viitor sa stie ce a generat ingreunarea conditiilor de creditare, sustine presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Sergiu Oprescu, care e si executivul bancii cu capital grecesc Alpha Bank.

"Noi credem ca in momentul acesta, batalia populisto-mediatica este oarecum pierduta de banci. Nu cred ca am reusit sa comunicam foarte bine pe acest subiect. Este o vina pe care trebuie sa ne-o asumam. Cred ca am picat intr-o forma de lipsa de credibilitate si de aceea mesajul nostru nu a penetrat. (...) Ce mai putem face? Sa ne facem datoria. Sa avertizam in legatura cu posibilul impact viitor. Noi stim ca majoritatea tacuta, pentru ca exista o majoritate tacuta, se va trezi si va intreba: de ce nu am acces la credit, de ce imi cresc costurile? Momentul acela este un moment pe care eu nu as vrea sa ni-l asumam tot noi, bancile. (...) Este momentul pe care toata lumea trebuie sa il inteleaga foarte clar ca fiind momentul generat de aceasta dezbatere si de aceasta lipsa de proportionalitate intre vocea noastra, si credibilitatea vocii noastre, si vocea cealalta", a spus miercuri Sergiu Oprescu, in cadrul aceleiasi conferinte.

  • PRO si CONTRA  darii in plata.

Argumente in favoarea sustinatorilor legii darii in plata:

  • Bancile au facut nenumarate abuzuri si ar fi momentul sa plateasca.Abuzuri au existat si continua sa existe, dar ele trebuie sanctionate de Justitie.
  • Bancherii nu discuta ci te executa silit. Sau: Bancherii nu ofera posibilitatea de a negocia. Cu varianta Bancherii nu te inteleg daca ai probleme. Punctual, argumentul poate fi corect. Bancile spun ca nu le place sa se laude ca cazurile sociale pe care le rezolva. Seful BRD, Philippe Lhotte s-a declarat chiar "iritat" de faptul ca acuzatiile ca bancherii nu se ocupa de cazurile sociale. "Ne irita sa-i tot auzim pe unii ca bancile nu se ocupa de cazuri sociale, noi facem asta saptamanal, sunt cazuri dificile. De exemplu, in urma cu cateva zile am discutat in board cazul unei locuinte ipotecate din Timisoara in care stau trei familii, trei generatii practic ale aceleiasi familii,  oameni corecti care isi respectau obligatiile de plata, au achitat pana acum toate ratele la credite. Dar proprietarul a intrat in somaj, de aceea i-am redus rata lunara, pentru a putea ramane in continuare cu familia in casa. Alt caz, in Constanta: o famile cu copil, ambii parinti in somaj. I-am intrebat cat pot sa plateasca si cat timp, iar rata a fost redusa cu 90%, pentru a le oferi oamenilor sansa sa-si revina in viitor", a spus seful BRD. Nu ne place sa-i auzim pe politicieni acuzandu-ne ca nu ne ocupam de cazuri sociale. "Dar nu facem spectacol din asta!" Dimpotriva, noi ne ocupam de cazurile sociale, nu ei, mai spune Lhotte.
  • Pragul de 150.000 de euro este discriminatoriu si trebuie eliminat. Va fi declarat neconstitutional la Curte!. Nu va fi, spun opozantii legii. Pragul instituit la Prima Casa e neconstitutional? Nu e! Dar cel stabilit la reducerea TVA in constructii? Nici el nu e! Asta e rolul Statului, sa isi stabileasca propriile politici publice! Mai luati in calcul exemplul impozitului progresiv. Si acolo puteau sa apara intrebari de genul: de ce creste impozitul de la un anumit nivel si nu de la altul?"  Argumentul acesta cade, imi pare rau! Partea proasta este ca nici BNR si nici dl. Piperea nu sunt specialisti pe drept constitutional", au mai spus specialistiiconsultati de HotNews.ro in Drept Constitutional.

Argumente in favoarea celor care nu doresc ca legea sa se aplice in actuala forma

  • Legea va produce efecte greu de anticipat si de platit vor plati TOTI cetatenii, nu doar cei vizati de actualul proiect
  • Legea va fi o mana intinsa bancilor, care isi vor marca profitul prin reducerea provizioanelor la fiecare casa primita in plata
  • Legea e neconstitutionala si riscam reducerea ratingurilor Romaniei
  • Investitorii vor ocoli Romania din cauza impredictibilitatii legislative

"In momentul in care aceasta lege va fi promulgata, bancile vor trebui sa isi constituie provizioane la BNR, ca asa cere legea. Presupunem ca acest lucru se intampla si ca in 2-3 luni apare primul client. Pai banca se bucura. Il da rapid afara din casa, isi reduce provizionul de la Banca Centrala si isi marcheaza profitul", spun aceiasi specialisti consultati de HotNews.ro. Se inseala cel care crede ca bana va pierde. Ea isi va marca profitul, iar costurile le va plasa clientilor, mai spun acestia.

  • Sunt parlamentarii care au votat si care au credite de la banci, in conflict de interese?

In acest moment nu sunt, Codul Penal explicitand foarte clar ca simplu vot nu antreneaza conflictul de interese. Dar daca un parlamentar apeleaza ulterior aplicarii legii darii in plata la aceasta lege, risca sa fie supus conflictului de interese, ne-au declarat surse din randul avocatilor specializati in Drept Constitutional. "Daca votezi in favoarea unei legi, nu e nicio problema. Dar daca ulterior, apelezi in favoarea ta la efectele pe care legea le produce, e posibil sa ai o problema", au declarat pentru HotNews sursele citate.

  • Cine ar putea beneficia de aceasta lege, asa cum este ea in prezent?

Foarte pe scurt, aveti lista membrilor comisiilor parlamentare de specialitate din Senat si Camera Deputatilor, posesori de credite ipotecare. Sumele sunt in euro (echivalent)

Nu am inclus rudele initiatorilor legii si nici alti parlamentari care au declaratii de avere foarte consistente.

  • Context:

Senatorii au respins un amendament care prevedea excluderea din lege a programului "Prima casa" si au introdus un altul care se refera la faptul ca pentru stingerea creantei dintr-un contract de credit prin dare in plata, valoarea contractul de credit, la momentul acordarii, nu trebuie sa depaseasca 150.000 euro, suma calculata la cursul de schimb al BNR in ziua incheierii contractului, garantat prin ipoteca asupra unui bun imobil cu destinatie de locuinta.

In timpul dezbaterilor, reprezentantul ministerului Finantelor, secretarul de stat Enache Jiru, a spus ca MF sustine punctul de vedere al BNR, aratand ca aplicarea actului normativ asupra programului "Prima casa" ar duce la blocarea acestuia.

In context, el a mai spus ca promovarea legii in forma propusa, fara a lua in considerare amendamentele BNR si MF "ar genera consecinte negative asupra bugetului general consolidat de stat". "Potentiale riscuri ce pot aparea sunt ca statul sa fie actionat de banci la tribunale internationale. (...) Exista riscul scaderii ratingului Romaniei din cauza unei situatii impredictibile a sistemului financiar, impact direct asupra bugetului de stat", a sustinut reprezentatul MF.

In replica, deputatul PNL Daniel Zamfir, unul dintre cei 157 de initiatori ai actului normativ, a aratat ca scopul este o lege dreapta, care sa fie cat mai repede aplicabila. "Oamenii sunt disperati ca bancile ii scot afara din casa. Legea nu este impotriva sistemului bancar, ea a fost gandita ca una sa aduca un echilibru intre banci si clienti si sa-i protejeze pe acestia din urma impotriva abuzurilor bancilor. (...) Legea se aplica persoanelor fizice consumatori", a punctat liberalul.

Zamfir a aratat ca programul "Prima casa" trebuie sa ramana in interiorul legii pentru ca si cei care au luat un astfel de credit sa fie protejati. "Excluderea ar face ca ei sa nu mai fie protejati in fata abuzurilor bancilor", a spus el.

  • Concluzii:

Scenariul optimist: Legea nu va trece in actuala forma, parlamentarii vor uita ca e an electoral si nu trebuie sa abureasca votatntii. Bancile isi vor reveni la realitate si vor negocia cu alientii, iar acestia nu vor mai fi nevoiti sa renunte la avansul dat bancii, la ratele deja platite si la casa. Scenariu aproape imposibil, e greu sa mai credem in spiridusi in 2016.

Scenariul pesimist: Legea trece, se duce naibii speranta tinerilor de a-si mai lua o casa, legea se va aplica timp de cateva luni, pana cand Comisia Europeana va lansa infringementul, vor exista cativa castigatori -micii latifundiari politici- ar restul vor pierde. Legea va fi retrasa in cel mult 6 luni si asta-i viata!

Scenariul neutru: Bancile isi fac calucle realiste, prezinta public starea de fapt, parlamentarii discuta in cunostinta de cauza si se consulta cu Comisia Europene, se uita la expertiza altor State si ajung la un acord comun. Forma de miercuri a legiio aveti atasat, concluziile sunt individuale.:

documente

Darea in plata

(2 Mar 2016) PDF, 254KB