Intr-un efort mediatic fara precendent in ultimii ani, executivi ai principalelor banci insotiti de sefii celor doua asociatii bancare de profil- Asociatia Romana a Bancilor si Consiliul Patronatelor Bancare s-au reunit ieri pentru a transmite inca o data mesajul lor cu privire la efectele pe care darea in plata le va genera in piata. Printre vorbitori erau Oprescu (CEO Alpha Bank), van Groningen (CEO Raiffeisen Bank), Manea (CEO BCR), Ghetea (presedinte CEC Bank), Bogza (Bancpost), Szczurek (ING Bank) si Danescu (ARB). In sala erau si Parvu (CEO Piraeus), Mitrache (pana de curand CEO Leumi Bank), precum si oficiali ai Unicredit si ai altor institutii de credit. Acestia au incercat sa explice motivele pentru care legea in plata, in actuala sa forma, constituie un pericol real pentru economia romaneasca.

Legea darii in plata ramane un subiect extrem de fierbinteFoto: sxc.hu

Bancherii au admis faptul ca in momentul in care primul client va apela la darea in plata (in ipoteza plauzibila in care legea va fi aprobata de Parlament si promulgata), banca va invoca exceptia de neconstitutionalitate la Curtea Constitutionala, declarand ca retroactivitatea aplicarii legii excede normele europene de drept.

  • Consecinta nr 1: scumpirea avansului la creditele ipotecare noi

Deja cateva banci au facut acest lucru, incepand cu Raiffeisen Bank, continuand cu Bancpost si Banca Romaneasca, iar azi (joi) au anuntat si oficialii celei de-a doua banci din sistem, BRD, cresterea avansului la 50% la creditele in euro luate pe cel putin 25 de ani.

Este o reactie normala, spun bancherii. "Te duci la departamentele de risc si le ceri sa iti faca o estimare a impactului acestei legi a darii in plata. Acestia iti fac diferite scenarii pe care le prezinti apoi la forurile conducatoare ale bancii si iei decizia", explica Sergiu Oprescu. "Este clar ca atunci cand anticipezi o scadere a veniturilor, te gandesti de unde le acoperi. (...)O sa fim obligati sa gasim solutii, sa gasim alternative. De-a lungul timpului in Romania, am trecut de la perioada in care ii asteptam cu flori la aeroport pe reprezentantii multinationalelor pentru ca erai cam singurii care aveau potential de creditare, la perioada in care s-a dat drumul la creditarea persoanelor fizice, apoi la entuziasmul de a credita agricultura, iar acum se da marea batalie este pentru cele 42 de miliarde de fonduri europene destinate proiectelor cu finantare europeana dar cu co-finantare europeana. Nu am dori sa ne concentram doar pe creditarea unui anume segment ci sa pastram accesul cat mai multor clienti la creditare", a mai spus Ghetea.

In ciuda caracterului pretins social, aceasta lege va avea consecinte contrare si va impacta nefavorabil accesul la credit imobiliar al tuturor categoriilor sociale, mai spun reprezentantii institutiilor de credit.

  • Impactul nr.2: Legea va afecta dezvoltatorilor imobiliari, industria constructiilor,a materialelor de constructii si numarului de tranzactii imobiliare

Lucru pe care ni l-au confirmat si jucatorii din industrie, recent. "Legea darii in plata nu afecteaza doar sectorul bancar, bancile anuntand ca lucreaza la majorari ale avansului( sau chiar au operat aceste cresteri) ci si piata imobiliara. Dezvoltatorii spun ca preturile vor scadea ca urmare a accesului mai dificil la credite, iar reprezentantii Patronatului Societatilor din Constructii se tem ca unii dezvoltatori si-ar putea taia costurile construind cu materiale mai ieftine si mai ne-sigure pentru clienti. Detalii, aici.

  • Impactul nr. 3: Programul Prima Casa va disparea

"In opinia si analiza mea, imi asum in totalitate, e nevoie de o modificare a tuturor actelor. Legislatie primara si secundara. Trebuie eliminat pragul de timp si modificate toate hotararile de guvern care mentin Prima Casa. De asemenea, este nevoie si de reforma FNGCIMM (Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM)", a explicat Manea, executivul BCR.

Legislatia Prima Casa permite bancilor sa incaseze garantia de stat de 50% din soldul creditului doar daca sunt indeplinite anumite conditii de forma, printre care si cea ca creditul sa fie restant mai mult de 60 de zile.

Astfel, daca legislatia Primei Case nu este schimbata, bancile vor putea lua banii de la stat doar daca debitorul intra in default, nu si daca acesta da casa in plata inainte de a acumula restante la banca.

In aceste zile va fi transmis Camerei Deputatilor si punctul de vedere al Guvernului, favorabil eliminarii Primei Case din legea darii in plata. "Cei care au accesat programul Prima casa nu par a fi, cel putin din interpretarea pe care o gasim noi si din datele pe care le avem, grevati de probleme sociale. Rata de neperformanta a acestui program este extrem, extrem de mica, este undeva la 0,04 din totalul programului", a spus Suciu. Potrivit acestuia, nu ar mai exista ingrijorari legate de procese internationale daca s-ar evita implicarea programului "Prima Casa". "Daca mergem pe aceasta varianta pierderile pe care statul roman le-ar putea suporta pe retroactivitate si impactul major al proiectului pot fi substantiale, pentru ca nu putem sa ne dam seama din proiectul actual cui se adreseaza si care este numarul total al persoanelor care vizeaza aceasta lege, putem avea doar estimari relative, care nu arata deloc bine din perspectiva echilibrului bugetar", a precizat Dan Suciu, purtatorul de cuvand al Guvernului.

Acesta mai spune ca Executivul tine foarte mult la pastrarea caracterului social al legii. Punctul de vedere va fi transmis Camerei Deputatilor. "Guvernul sustine ca legea darii in plata si-si pastreze si chiar sa-si consolideze caracterul social, care a stat la baza acestui proiect de lege si a fost exprimat ca atare in expunerea de motive, cand a aparut in dezbaterea Parlamentului. Este un punct la care Guvernul tine foarte mult, acest caracter social poate fi un raspuns pentru multe din provocarile la care legea nu raspunde in acest moment sau care creeaza dificultati in interpretarea sau in efectele pe care le va avea aceasta lege".

  • Impactul nr.4: Pierderile vor fi mai mari pentru societatea romaneasca decat pentru banci, acestea putand suporta pierderile.

Pierderile generate de adoptarea Legii privind darea in plata vor fi mult mai importante pentru intreaga societate decat cele pe care le vor suferi, in mod direct, bancile comerciale, pentru ca vor fi afectati viitorii clienti, mediul de business, deponentii si debitorii care, chiar cu eforturi, au reusit sa isi plateasca ratele la banca, sustine presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Sergiu Oprescu.

"Banca Nationala a Romaniei a venit cu o cifra de posibil impact de 2 - 4 miliarde de lei. Nu o comentam, pentru ca include referiri la portofolii complexe, ale tuturor bancilor. In mod evident este o pierdere pentru sistem. Poate fi suportata de sistem? In mod cert, da. Dar acesta este doar primul pas de impact. Ce se intampla mai departe? (...) Dupa promulgarea Legii se dau case in plata, bancile vor fi obligate sa le vanda, creste oferta pe piata. Pentru a se proteja de risc, bancile vor inaspri conditiile de creditare... Astfel, creste oferta, scade cererea, scade pretul, apoi, cand pretul scade si alti clienti, care pana atunci isi plateau creditele, vor fi stimulati sa apeleze la legea darii in plata. Unde se opreste acest cerc vicios. Cine plateste?", a declarat joi Sergiu Oprescu, in cadrul unei conferinte de presa la care au participat mai multi presedinti de banca.

Potrivit acestuia, calitatea bancilor de multiplicatori de bani face ca si efectele unei astfel de initiative legislative sa se multiplice similar in economie. "Daca noi am alege sa facem protectie sociala ca si cost direct al statului roman, ar fi foarte bine, pentru ca nu ar fi efectul multiplicator. Daca facem aceasta protectie prin banci, afectam societatea cu de zece ori mai mult", a mai spus Oprescu.

El a explicat faptul ca, in prima faza, bancile vor fi obligate sa constituie provizioane pentru a compensa riscul aparut ca urmare a aparitiei acestei legi, chiar daca nu exista inca imobile date in plata, iar acest fapt va diminua resursele bancilor pentru alocarea de noi credite.

  • Efectul nr 5:  "Majoritatea tacuta" (deponentii) va avea de suferit

"Majoritatea tacuta este in special formata din deponenti, antreprenori, societati comerciale, IMM-uri si inclusiv de debitori ai sistemului bancar care au reusit, chiar cu greutate, sa isi plateasca ratele la banca. Facem apel la aceasta majoritate sa se exprime pe aceasta tema, sa se trezeasca, pentru nu fi facuti raspunzatori tot noi, in viitor, pentru aceste efecte", a subliniat Oprescu.

Pe de alta parte, el a admis faptul ca bancile pot face mai mult pentru cazurile cu adevarat sociale. "Nu am negat niciodata si suntem primii care recunoastem ca exista un client reprezentat de cazuri sociale, exista un client reprezentat de oameni care, din diverse motive, nu mai pot sa mai plateasca rata la credit, cazuri sociale pentru care sistemul bancar trebuie sa vina cu o solutie. De fapt, la nivelul fiecarei banci, aceste cazuri sociale sunt adresate si in prezent pe tot ce inseamna istoric, portofoliu de credit. Se poate face mai mult pe acest subiect? In mod cert, da! Putem sa venim cu criterii de identificare a acestor cazuri sociale, putem sa venim cu abordari punctuale, putem sa venim cu abordari la nivel de sistem, putem sa oferim o garantie clientului care intra intr-un astfel de caz social ca situatia sa va fi tratata cu anumite standarde de corectitudine la nivelul industriei. Dar acest lucru nu se poate face decat pe baza de dialog si de aplicare pe fiecare caz in parte", a mai spus Oprescu.

De asemenea, presedintele ARB a reamintit problema de comunicare pe care au avut-o bancile in toata aceasta perioada. "Nu trebuie sa fim iubiti ci doar intelesi. Pentru ca vina noastra principala in toata aceasta perioada este ca poate nu am reusit sa ne facem intelesi si asta poate eset o carenta din punct de vedere al modului in care noi am stiut sa investim in educatia financiara a clientilor nostri. Acest lucru ar trebui sa se schimbe. O sa facem eforturi in aceasta directie", a subliniat seful ARB.

La randul sau, presedintele Consiliului Patronatelor Bancare din Romania, Steven Van Groningen, a adaugat la randul lui ca pierderea "adevarata", in urma aplicarii Legii darii in plata nu este pentru pentru sistemul bancar, "ci pentru Romania in general".

"La nivel international, daca aratam ca dreptul de proprietate nu este respectat, impactul va fi mult mai mare pentru Romania decat pentru sistemul bancar", a spus van Groningen.

In plus, van Groningen a sustinut ca legea trebuie sa defineasca foarte clar cazul social pentru ca introducerea plafonului de 150.000 de euro este un pas inainte dar "nu ne putem opri aici".

Ce au mai transmis joi, bancherii:

  • In opinia noastra, legea adoptata contravine prevederilor din Constitutia Romaniei, dreptului european in vigoare, respectiv Directivei 17/2014, si Codului Civil. Astfel, aceasta lege incalca principiile neretroactivitatii, predictibilitatii si proportionalitatii legii, precum si dreptul de proprietate prevazute de Constitutia Romaniei.
  • Comunitatea bancara solicita alinierea prevederilor nationale la cadrul european dat de Directiva 17/2014 privind returnarea sau transferul catre creditor al garantiei sau al veniturilor obtinute din vanzarea garantiei. Directiva europeana mentioneaza ca partile dintr-un contract pot decide de buna voie si doar pentru viitor, incepand cu data de 21 martie 2016, ca returnarea / transferul catre creditor al garantiei este suficienta pentru a rambursa creditul.
  • Aceasta lege va putea fi speculata de clienti care nu prezinta probleme sociale, avand capacitate de rambursare si care sub efectul legii vor anula garantii materiale complementare - instrumente bancare de tipul avalului, transferand astfel pierderea proprie asupra sistemului si, implicit, asupra deponentilor.

Astfel, au fost create premisele ca bancile sa reanalizeze conditiile de creditare in sensul inaspririi acestora, cel putin pana la clarificarea situatiei. Asociatia Romana a Bancilor isi exprima increderea ca inca nu este tardiv pentru ca legea sa fie revizuita in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu cadrul legislativ european.

Pe scurt, avertismentele venite dinspre comunitatea bancara sunt urmatoarele:

  • Programul Prima Casa devine inoperant
  • Aplicarea acestei legi se va reflecta in cresterea pretului produselor si serviciilor bancare in Romania din cauza constituirii de noi provizioane, cerintelor suplimentare de capital, echilibrarea pozitiei valutare a bancilor, etc

Vor aparea costuri finale pentru statul roman prin:

  • aplicarea prevederilor privind incalcarea Tratatului European si/sau din procese internationale
  • posibila scadere a  rating-ului Romaniei
  • reducerea veniturilor la bugetul statului din contributiile tuturor industriilor afectate de lege care vor fi suportate de contribuabilii romani
  • Raman de solutionat aspectele care au condus la trimiterea spre reexaminare in Parlament a Legii, inclusiv cele sesizate de catre comunitatea bancara

Propuneri pentru respectarea cerintelor din Cererea de reexaminare

  • Legea trebuie sa stabileasca conditiile clare si obiective de aplicare astfel incat sa fie definita situatia de nevoie a debitorului.
  • Corelarea cu legea insolventei persoanelor fizice
  • Corelarea procedurilor pentru implementarea mecanismului de dare in plata.
  • Neretroactivitatea dispozitiilor legale