Domnul Ionescu are 24 de ani, a terminat o facultate, dar isi freaca mainile si tot nu pricepe: din 2011 incoace au fost ani de crestere economica in Romania, dar el se simte tot mai sarac. In fiecare luna spera ca poate s-o simti cumva si in buzunarul lui mult trambitatul avans economic, dar degeaba. Nici masina nu a reusit sa si-o schimbe, desi se chinuie de doi ani sa puna bani deoparte. Ii vede la televizor pe toti analistii pamantului vorbind de cresteri economice, de cat de bine ii merge economiei, si el nimic! Nici doamnei Ionescu nu ii poate explica de ce nici anul acesta nu vor merge in concediu, desi economia va tura peste potential. Ori potentialul ala nu e si pentru persoane fizice, ori eu nu-l am si pace! isi spune domnul Ionescu, visand un concediu pe insulele grecesti.
Adevarul e ca te astepti ca atunci cand economia creste, rata saraciei sa se contracte. Asa ar parea logic, cel putin. Numai ca la noi, logica nu e cel mai bine ancorata in fenomenele economiei.
Atunci cand masoara saracia, Institutul National de Statistica ia in calcul pragul saraciei, rata saraciei, raportul dintre veniturile populatiei cel mai bine platite si cea de la baza salariului incasat, indicatorul Pareto (20/80) si coeficientul Gini. Toti acesti indicatori sunt estimati pe baza veniturilor disponibile pe adult-echivalent.
Mai jos aveti rata saraciei pe grupe de varsta in Romania (click pe imagine pentru a o mari):
"Evolutia in timp a pragului saraciei a inregistrat o tendinta crescatoare, atat pentru pragul stabilit in cazul gospodariilor formate dintr-o singura persoana, dar si pentru gospodariile cu doi adulti si doi copii cu varsta sub 14 ani", se arata intr-o lucrare publicata la sfarsitul lunii februarie de INS si obtinuta de HotNews.ro (e vorba de lucrarea "Tendinte sociale", o cercetare foarte consistenta, de peste 200 de pagini).
In anul 2014, pragul saraciei a fost de 5823 lei/an pentru gospodariile formate dintr-o singura persoana, respectiv de 12228 lei/an pentru gospodariile formate din doi adulti cu doi copii cu varsta sub 14 ani, se arata in lucrarea amintita.
Rata saraciei, calculata la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent, a fost in anul 2014 de 25,4%, in crestere cu 3 puncte procentuale fata de anul precedent si cu peste 4 puncte procentuale, comparativ cu minimul inregistrat in perioada 2007-2014 (21,1%, in anul 2010).
- Analiza in timp a ratei saraciei arata un declin al bunastarii populatiei din Romania, valorile indicatorului situandu-se peste cele inregistrate in anul 2010, indiferent de pragul de venit pentru care s-au calculat (INS)
Rata saraciei relative creste proportional cu marimea gospodariei, cresterea fiind cu atat mai mare cu cat gospodaria are mai multi copii dependenti. Gospodariile fara copii dependenti se situeaza in cea mai favorabila categorie, rata saraciei avand valoarea de 15,7% (in anul 2014), in crestere, totusi, fata de anii anteriori (de exemplu 14,1%, in 2011 - valoare care reprezinta minimul perioadei). La polul opus, se afla gospodariile care au in componenta doi adulti cu trei sau mai multi copii dependenti, situatia acestora crescand vertiginos in ultimii ani si atingand valoarea de 73,1% in anul 2014. Riscul de saracie scade o data cu cresterea varstei, astfel cei mai afectati de saracie sunt copiii si persoanele tinere (39,4% la grupa 0-17 ani, respectiv 33,2% la grupa 18-24 ani).
Comparativ cu anul 2013, rata saraciei relative se afla in crestere pentru principalele categorii ale populatiei. De exemplu, populatia cu nivel scazut de instruire, inregistreaza o crestere de 6,5 puncte procentuale, in anul 2014 fata de anul precedent, in conditiile in care rata saraciei avea deja o valoare ridicata in anul 2013 (43,0%). De asemenea, sunt afectati de saracie somerii, pentru care ratele saraciei relative se situeaza la valori de peste 50%.
Cel mai scazut risc de saracie se inregistreaza in randul populatiei din Bucuresti si Ilfov regiune in care rata saraciei relative in anul 2014 a fost de 5,5%. La polul opus se afla regiunea Nord-Est, unde peste 35% din populatie se afla sub incidenta saraciei.
Comparativ cu momentul de referinta 2008, cand Romania a inregistrat un maxim de crestere economica, rata saraciei se situeaza la 22,0% .
Sistemul de protectie sociala din Romania, prin toate schemele de protectie pe care le cuprinde, asigura - prin transferurile sociale - o plasa de siguranta pentru populatia defavorizata din punctul de vedere al veniturilor disponibile. Astfel, in 2014, rata saraciei, calculata inainte de efectuarea transferurilor sociale catre populatie, era de 48,6% la nivel national, fiind aproape dubla fata de nivelul inregistrat dupa aceste transferuri. Cea mai evidenta diferenta se poate observa in cazul populatiei cu varsta de pensionare (65 ani si peste), pentru care rata saraciei, calculata inainte de transferurile sociale (inclusiv pensiile), este de peste cinci ori mai mare decat cea calculata dupa transferurile sociale.
- Sa revenim: de ce nu simtim cresterea economiei in buzunare (sau pe cardurile de salarii)?
Pentru ca avem o problema in privinta modului in care e platita munca in Romania
In teorie raportul este 60-65% pentru munca si de 30-35% pentru capital. In timp ce in tarile dezvoltate, capitalului ii revine 40% din VNN si muncii 60%, in Romania, situatia este inversa: capitalul primeste 60%, iar munca sub 40% in 2014. Desi in anul 2000 raportul era 50%-50%, dupa 2008 (raport 48%- 52%), costul crizei a fost transferat asupra salariatilor, iar raportul s-a degradat pentru munca la 40%, capitalului revenindu-i 60% (evolutie favorizata de legislatia muncii adoptata in 2010)
Nivelul de trai este dat de ce incaseaza un stat (Venitul National Brut- VNB) si mai putin de ce produce (PIB). Dealtfel, UE calculeaza contributia tarilor la propriul buget in functie de VNB nu de PIB. Iar raportul VNB/PIB a scazut cu 3 p.p. In 1989, VNB era mai mare decat PIB cu 0,4 mld.euro (+1%). Dupa 1990, situatia se inverseaza, PIB fiind tot mai mare fata de VNB , iar in 2013, diferenta negativa dintre VNB si PIB ajunge la 2,7 mld. euro (-2%). Aceste date sunt dintr-o prezentare a prim-viceguvernatorului BNR Florin Georgescu, pe tema Capitalului.
- Ce sa inteleaga dl Ionescu dupa toate aceste cifre?
Pai, in primul rand, ca noi si grecii suntem cei mai saracuti din UE. Si ca acest lucru ni se datoreaza, mai ales prin modul in care am traversat anii de la Revolutie incoace. Muncim ineficient si-mai ales- trimitem in Parlament oameni care faci nu de putine ori legi strambe, oameni care alearga noaptea prin cimitire cu pungi continand sute de mii de euro sau pentru care o spaga de 300.000 de euro a ajuns un deranj prea mic pentru a pune de-un trafic de influenta sau de-o afacere de coruptie.
Mai jos, rata saraciei in UE, potrivit Eurostat:
Coruptia este una din "tevile" prin care ni se scurg banii din buzunare. Mare atentie asadar la cei pe care ii vom trimite sa faca legile in viitor. Indiferent de cat de frumoase ar fi promisiunile acestora. Evident ca avem nevoie de reforma pietei muncii, de incurajarea inovatiei, de o reforma consistenta a educatiei, dar astea toate cer timp, iar alegerile bat la usa.
6
10
