Organizaţia Naţiunilor Unite a început să celebreze Ziua Internaţională a Femeii la 8 martie 1975. Doi ani mai târziu, în cadrul Deceniului pentru Femei (1976-1985, Adunarea Generală ONU proclamă prin Rezoluţia din 16 decembrie 1977 ziua de 8 martie ca Zi a Naţiunilor Unite pentru drepturile femeilor şi pacea internaţională).
“Ziua Internatională a Femeii” devine astfel, o recunoaştere, nu numai simbolică, a locului pe care femeia îl ocupă în societatea contemporană, a rolului, din ce în ce mai important, jucat în istoria şi devenirea lumii.
Cu prilejul sarbatoririi acestei zile, intrata treptat in calendarul majoritatii statelor lumii, Institutul Naţional de Statistică pune la dispoziţia mass-media o selecţie de date şi informaţii statistice şi urează tuturor femeilor din România “La mulţi ani”!
• Din cele 19.870,6 mii persoane care la 1 ianuarie 2015 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 10.163,6 mii erau femei, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente.
• În mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural; 5.582,9 mii locuiesc la oraş, reprezentând 52,2% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%.
• Populaţia feminină este mai “îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,1 ani:
- vârsta medie naţională: 43,6 ani
- vârsta medie feminină: 45,1 ani
- vârsta medie masculină: 42,0 ani
• Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea.
• Cea mai mare pondere a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) a fost înregistrată în judeţele Satu Mare, Municipiul Bucureşti şi Prahova, iar cea mai scăzută în Bistriţa-Năsăud şi Covasna.
• Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (53,2 % din totalul femeilor de 65 ani şi peste).
• Contingentul fertil (femei în vârstă între 15 şi 49 ani) numără 4.662.350 persoane, potenţialele mame reprezentând astfel 23,4% din totalul populaţiei, adică aproape jumătate din totalul populaţiei feminine (45,8%).
• Cele mai mari rate de fertilitate feminină (născuţi-vii la 1000 femei) s-au înregistrat în judeţele Suceava (53,0‰), Vaslui (50,8‰) şi Bistriţa-Năsăud (50,5‰), iar cele mai scazute în Gorj (31,8‰) şi Brăila (35,2‰). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 41,3 copii născuţi vii la 1000 de femei).
• În anul 2014 vârsta medie a mamei la naştere (28,2 ani) şi la prima naştere (26,8 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,0 ani şi respectiv 26,4 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii.
• Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,8 ani) comparativ cu cele din urban (29,3 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,3 ani în urban şi 24,3 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,2 ani (Călăraşi şi Giurgiu) şi 29,9 ani (Bucureşti). Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Bucureşti (30,8 ani), iar cea mai scăzută în Călăraşi şi Giurgiu (26,3 ani).
• Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (41,8%) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anii anteriori. Un procent de 47,3% născuţi-vii au avut mame salariate. În mediul rural 60,7% din numărul născuţilor-vii au avut, în anul 2014, mame casnice (26,1% în mediul urban).
• Şi în anul 2014, continuă tendinţa de creştere a ponderii născuţilor-vii de către femeile cu pregătire superioară (29,2%), născuţii-vii de către mamele cu pregătire gimnazială, profesională şi liceală deţin un procent de 50,8%.
• Speranţa de viaţă la naştere a femeilor a fost, pentru perioada 2012-2014 de 78,91 ani (79,71 ani în urban şi 77,94 ani în rural) în creştere faţă de perioada precedentă şi cu 6,91 ani mai mult decât valoarea înregistrată pentru bărbaţi.
• În anul 2014, rata nupţialităţii a fost de 5,3‰. Din totalul de 118.075 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în august (24.097), cele mai puţine în decembrie (4.251), păstrându-se ciclul tradiţional. România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011 (ultimul an pentru care sunt disponibile datele la nivel european) de 4,2‰.
• Vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând în 2014 la 29,0 ani la femei şi 32,3 ani la bărbaţi. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2014, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 27,3 ani la femei şi 30,4 ani la bărbaţi.
• În anul 2014, s-au înregistrat 27.188 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,22 divorţuri la 1000 locuitori. Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011(ultimul an pentru care sunt disponibile datele la nivel european) de 2,0‰. Ponderea primului divorţ a fost de 93,8% pentru femei şi 93,2% pentru bărbaţi. Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că femeile din grupa 35-39 ani au avut cea mai mare pondere (19,7%) din numărul femeilor care au optat pentru această soluţie. Vârsta medie la divorţ a fost de 37,4 ani pentru femei si 41,0 ani pentru bărbaţi.
• În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2015, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8757 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 43,1%.
• Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:
- 1,5% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;
- 19,1% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;
- 7,3% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic;
- 6,3% au avut statutul de funcţionari administrativi;
- 20,1% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;
- 23,7% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;
- 7,4% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;
- 14,6% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.
• În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,3% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,3% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 37,7% au absolvit liceul, iar 11,1% şcoli profesionale şi de ucenici.
0
0
