Domnul Ionescu a avut luni o dimineata proasta. A citit undeva o zicerea Guvernatorului BNR, cum ca moneda nationala e un simbol al tarii si ca a o arunca echivaleaza cu terfelirea Tricolorului sau cu fluieratul atunci cand se canta Imnul National. Domnul Ionescu nu are treaba cu bancile- nu are nici depozite si din fericire, nici credite. Are doar un nenorocit de card de salariu pe care isi incaseaza simbolul national in ziua de leafa. Dar azi, domnul Ionescu a realizat cat de pacatos este in ochii Guvernatorului si de cate ori a terfelit, fara intentie, e drept, drapelul Romaniei, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro.

HotNews.roFoto: Hotnews

Prima data l-a terfelit in studentie, imediat dupa Revolutie, cand s-a dus la un bar de striptease din Brasov. Era unul din primele asemenea baruri deschise si curiozitatea l-a impins sa cada in bratele ispitei. Inauntru, o duduie se unduia la bara, iar cei de laga scena terfeleau in mod josnic sfantul Drapel. Aruncau in ea cu bancnote de ziceai ca aveau alea raie si trebuia sa te scapi in mare viteza de ele. A stat dl Ionescu ce-a stat si a terfelit si el Drapelul. Sau a fluierat imnul national, desi inauntrul clubului se canta cu totul alta muzica. E drept, isi aminteste azi dl Ionescu, am avut circumstante atenuante: eu am terfelit Drapelul mult mai putin decat ceilalti, ca nu ma atingeam de bursa data de facultate.

Apoi, a venit anul acela negru in care domnul Ionescu si-a pierdut bunicul. Terminase facultatea, era deja inginer si a trebuit sa-si ia niste zile libere ca sa poata merge la inmormantare. Bunicul, taran din Maramures, a fost inmormantat in satul lui natal, langa sotia lui care se stinsese in urma cu vreo 5 ani. La tara, cand vine vorba de inmormantari, se terfeleste Drapelul intr-un mare fel, isi aminteste Domnul Ionescu. Drept este ca se face cu tristete, cu o infinita tristete dupa cel plecat la Domnul, dar se terfeleste! Fara ca nimeni din BNR sa le spuna taranilor cat de ne=patrioti sunt de sute de ani. Intr-un gest scandalos fata de unul din simbolurile acestei tari, la fiecare rascruce de drumuri- si nu e una pe care s-o sara!- arunca cu bani! Va trebui data viitoare cand merg in Maramures sa discut cu primarul sa interzica aceasta infama terfelire a Drapelului, isi spune dl Ionescu cu o oarecare speranta.

Au mai fost cateva ocazii in care desi nu a terfelit el in mod direct Drapelul, a asistat la terfelirea lui, fara sa incerce macar sa impiedice acest lucru. Oameni rai care aruncau cu unul dintre simbolurile acestei taripe o scena pe care o cantareata isi facea de fapt meseria. Nici acum nu pricepe dl Ionescu de ce se obisnuieste sa le arunci simboluri nationale doar unor meseriasi iar altora nu. Instalatorilor care iti repara chiuveta nu le arunca nimeni bani, desi si ei isi fac in mod cinstiti datoria. Ca datoria lui e sa te repare, asa cum datoria cantaretului e sa iti cante, cugeta dl Ionescu mai mult pentru sine.

Bine, daca e sa fiu cinstit, am mai terfelit si alte Drapele, isi aminteste dl Ionescu intr-un acces de sinceritate. Eram la Fontana di Trevi cand am terfelit Drapelul UE, aruncand inconstient niste banuti in apa aia rece, ca sa rugineasca. Dar la fel faceau si polonezii si cehii si ungurii care erau cu mine, asa ca eram niste vinovati internationali.

Dar, sa fim seriosi, se incuraja singur dl Ionescu. ..

Macar eu nu am terfelit Drapelulcum au facut-o grecii in noiembrie 2013.

Sau italienii in 2011.

Sau londonezii, in acelasi an.

Sau polonezii in anii `70.

Sau cei care au protestat impotriva razboiului din Irak.

Sau protestatarii din Islanda, in 2009.

Sau tunisienii...

Sau atatia altii…

P.S.: Acest text este un pamflet si rog sa fie tratat ca atare. Daca nu e, il dau in plata!

Comenteaza pe blogul Hymerion.ro.