Pe teren parca se lupta doua echipe de fotbal: una supergalonata cu 11 vedete, dar complet deconectata si enervata de insistenta adversarilor si cealalta de semi-amatori care isi joaca meciul vietii. Iar publicul tine categoric cu amatorii, scrie profesorul de economie Bogdan Glavan intr-un text remis HotNews.ro. Echipa asta de vedete nu reuseste sa dea gol si partida este pe cale sa se termine cu o mare surpriza, crede Glavan. Vedetele recurg la toate subterfugiile, joaca si cu mana si cu piciorul, se tavalesc pe iarba la fiecare atingere cu adversarul pretinzand "Fault!", ii au pe toti arbitrii de partea lor si totusi rateaza toate ocaziile de a marca, inclusiv de la 11 metri, in vreme ce amatorii au inscris un gol incredibil de norocos si acum tin cu dintii de scor.

Bogdan GlavanFoto: Arhiva personala

Domnul Radulescu face cateva driblinguri extraordinare si parca-parca ar convinge publicul sa-si schimbe parerea, dar in obsesia de a inscrie golul egalarii cand, uite, suntem deja in prelungirile partidei, preia mingea cu mana si isi busculeaza adversarii ￯ ceea ce nu poate starni decat iritare. Pentru ca publicul asteapta altceva de la vedetele de pe teren. S-a asteptat sa vada fairplay si nu s-a intamplat. Marii fotbalisti nu au nevoie de trucuri ca sa castige contra unei echipe de amatori, dar uite ca aici s-a ajuns si, fiindca viata e mai interesanta decat ar trebui sa fie, marii fotbalisti sunt pe punctul de a pierde partida in ciuda tuturor eforturilor.

Concret, Eugen Radulescu le innoada picioarele adversarilor atunci cand identifica principala problema a legii:

"in forma initiala, legea incalca flagrant principii de drept care s-au nascut cu sute, daca nu chiar mii de ani in urma, principii pe care se bazeaza insasi fibra juridica a sistemelor de drept din economiile de piata. Practic, legea intervine in contracte incheiate intre parti pentru a schimba in mod arbitrar, de multe ori absolut fara justificare, obiectul contractului in favoarea uneia dintre parti si fara ca cealalta sa aiba posibilitatea de a face ceva in aceasta privinta.

Aceasta prevedere este de o gravitate exceptionala. Ea da practic peste cap un intreg sistem juridic, reprezentand o reglementare fara precedent in lume, dar care devine prin ea insasi un precedent care arunca in derizoriu intreaga logica a sistemului juridic din tara noastra. Daca aceasta lege se va aplica in aceasta forma, ar insemna la limita ca orice contract incheiat intre doua parti poate fi schimbat dupa doi, trei sau zece ani, prin decizia unei terte parti.

Trebuie precizat foarte clar. In forma initiala, legea incalca brutal Codul Comercial, Codul Civil, legile bancare si multe alte reglementari care formeaza baza juridica a unui stat de drept. Implicatiile ar putea fi de-a dreptul devastatoare. Si aceasta explica pozitia publica foarte transanta a Bancii Nationale. BNR nu apara bancile; BNR apara fundamentele economico-financiare ale statului de drept si stabilitatea financiara a tarii. Sunt lucruri care depasesc cu mult problema celor cateva miliarde de lei pe care ar putea sa le piarda bancile din aplicarea legii."

Atat. Daca BNR ar s-ar fi multumit sa invoce doar acest aspect, atunci poate vocea ratiunii ar fi triumfat; poate publicul ar fi realizat ca fotbalul este o arta si doar un joc la urma-urmei, un joc in care vedetele din banking exceleaza. Si n-ai fi avut cum sa nu-i aplauzi pe acesti jucatori, care au valoarea de partea lor.

Dar domnul Radulescu rateaza momentul de glorie fix acum: dupa acest dribling extraordinar face un hent vizibil si de pe acoperisul stadionului:

"Introducerea unor criterii sociale stricte - precum plafonul de 150.000 euro - este singura optiune ca legea sa ramana cat de cat constitutionala.

Pentru mine ramane de neinteles ingrijorarea unor persoane cu privire la asa-zisa - discriminare - introdusa de aceste amendamente. O asemenea lege, care deroga de la un intreg sistem de drept, ar fi un non-sens daca NU ar fi discriminatorie, adica daca NU s-ar aplica doar unei categorii limitate de persoane - cei care au contractat un credit pentru locuinte in care efectiv locuiesc si sunt in imposibilitate de a-l achita. Acesta reprezinta o forma de ajutor social, iar ajutorul social nu se acorda oricui, ci doar celor care indeplinesc anumite conditii. Dupa parerea mea, tocmai limitarile introduse in aplicarea legii sunt cele care inlatura justificarea pentru o eventuala atacare a legii pentru caracterul neconstitutional, reprezentat de aplicarea ei -totusi!- retroactiva. De aceea, sunt de parere ca discriminarea ar trebui sa fie mult mai clar definita si sa limiteze aplicarea strict la persoanele care au achizitionat o locuinta pe care o folosesc si nu au efectiv posibilitatea sa achite creditul, ca urmare a unor cauze independente de vointa lor."

Pe intelesul tuturor: legea este profund anti-constitutionala, dar acum, intre patru ochi, daca ne intelegem la 150 000 de euro, atunci batem palma. Pentru posesorii de datorii mai mici de 150 000 de euro, este OK retroactivitatea legii. Curat murdar!

Ideea ca retroativitatea este acceptabila daca este insotita de inca un abuz (discriminarea), pe principiul targuielii din piata "o mana spala pe alta" sfideaza inteligenta oricarui cititor. Acesta este tocmai genul de comportament din pricina caruia echipa bankingului nu a facut o figura frumoasa pana acum si nu si-a atras publicul de partea sa. Cum adica, am ajuns sa ne propunem ca legea sa ramana "cat de cat" constitutionala?! Uau...

In afara de acest hent cat roata carului, sfidarea inteligentei vine si din alte argumente, dintre care voi mentiona doar unul:

"Din aceasta perspectiva, includerea creditelor din programul Prima Casa in aceasta lege este, pe cat de lipsita de semnificatie directa asupra potentialilor beneficiari, pe atat de grea in consecinte pentru stabilitatea economica si financiara a tarii. Este chiar de neinteles cum un program guvernamental de succes este ingenuncheat cu buna stiinta, desi acesta a avut implicatii favorabile atat asupra reluarii cresterii economice, cat si asupra revigorarii creditului bancar pentru populatie."

Asta este ca si cum ai spune ca trei suturi in bara valoreaza mai mult decat un gol si pretinzi tuturor sa-ti recunoasca victoria. Sa fim seriosi, aici vorbim de bazele economiei: un program de subventionare nu poate decat sa stimuleze cererea si sa urce artificial preturile, aducand profituri fix pentru speculantii imobiliari - acuzati pe toate vocile astazi ca sunt marii beneficiari ai legii darii in plata! "Program guvernamental de succes"? Pai orice subventie e de succes, caci doar nu o fi rusine cuiva sa o culeaga. In realitate nu despre succes putem vorbi, ci despre eficienta alocarii resurselor. Iar aici lucrurile sunt clare: duce programul Prima Casa la o mai buna alocare a resurselor? Nu! Prin urmare este ineficient. Faptul ca tocmai el a stat la baza revigorarii creditului bancar arata doar cat de inapt este sistemul bancar sa crediteze investitiile eficiente.

Acum, serios vorbind, eu simpatizez cu ingrijorarea domnului Radulescu. Imi pare rau ca s-a ajuns sa dezbatem o asemenea lege. Si imi este clar ca oficialii BNR si reprezentantii sectorului bancar fac incercari disperate, prin toate metodele, de a reduce sansele ca legea sa fie votata in forma actuala. In aceasta tranta disproportionata cu promotorii legii, reprezentantii banking-ului sunt totusi in suferinta vizibila - si asta datorita imaginii proaste pe care o au bancile. Ei ar trebui sa faca ceva in aceasta directie, nu in altele. Eventual sa angajeze un profesionist in PR. Sa ia exemplul SRI, care circula niste poze virale pe Facebook, dupa care suspina mai toata lumea.

N.Red:Bogdan Glavan este profesor universitar de economie, posesorul blogului Logica economice. De orientare libertariana, Glavan a devansat in clasamentele unor concursuri bloggeri cu notorietate precum Moise Guran sau Dragos Stanca. HotNews.ro incearca sa prezinte echidistant toate opiniile pe marginea unei legi care va afecta in mod evident viitorul creditarii ipotecare in Romania si accesul tinerilor la imprumuturi. Concluziile diferitelor puncte de vedere le puteti trage singuri