Aurica bea cafea cum beau altii apa. Deh, zice privindu-ma direct in ochi, dupa ce conduci un TIR prin toata Europa avand grija sa nu intarzii vreo descarcare sau sa nu ratezi incarcatura pe care o s-o aduci in tara, te cam inveti cu cafeaua. Acum, Aurica s-a lasat de soferie si mutat intr-o localitate din Bihor. 25 de ani a muncit in Bucuresti ca sofer. A inceput la o fabrica de lapte, apoi a avut 5 ani de "sclipire", cand a luat TIR-ul in primire. In 2010, a venit insa criza si si-a pierdut locul de munca. S-a facut taximetrist. Cu plan, "la ramanere". Adica dadea in fiecare zi 120 de lei iar masina urma sa-i ramana lui. Un Logan colantat, nu era cine stie ce, dar si-a facut treaba. Insa nici taximetria n-a mers. Asa ca si-a vandut apartamentul si s-a mutat in casa mostenita de la parinti. Aurica e unul din cei circa 350.000 de romani care anual isi schimba domiciliul de la oras la tara sau invers. Varful l-a constituit anul 2010, cand "migrantii interni" au fost de aproape o jumatate de million.
Acum, el sta oarecum linistit. Are niste bani depusi la banca, are casa parinteasca sivrea sa faca agricultura. De foame n-o sa mor, zice el, dar nici in Bucuresti nu mai puteam sa stau, ca erau cheltuielile mult prea mari. Aici mai scot din pamant un cartof, mai o ceapa, rezist eu comva", zice Aurica plin de optimism.
E drept, nu sunt toti ca urica. Statistic, cei mai multi romani se muta la oras, unde se presupune ca si salariile sunt mai mari. Insa au fost cateva perioade in care trendul era invers. De pilda, perioada 1997-2004, cand fluxurile celor care se mutau la tara le depasea pe cele care preferau zonele urbane. Anii 2008 si 2012 au respectat si ei acelasi trend- criza probabil- insa din 1968 incoace, preferinta a fost clar exprimata: de la rural la urban. E drept ca la asta au contribuit si numarul mare de commune transformate in orase, dar care ramaneau la nivelul de dezvoltare al zonelor rurale.
Click pe imagine pentru marire
- Ca evolutie in timp, in 1968, judetul din care se pleca cel mai mult era Hunedoara. Rata plecarilor era de aproape 40 la mia de locuitori, asta insemnand ca fiecare al 25-lea hunedorean pleca din judet (in 1968). Noroc ca mai si veneau, in cautare de locuri de munca, Hunedoara fiind un centru siderurgic foarte important in vremurile acelea. Astazi, Capitala este cea care ocupa prima pozitie, cu un flux al plecarilor de aproape 30 de locuitori la o mie. Adica unul din 33 de bucuresteni se stabilesc in alta parte.
- Dupa varsta, cei mai multi dintre cei care se muta in alta parte sunt tineri: 25-29 de ani. Situatia e la fel, de la 1968 incoace. Fie si-au gasit un loc de munca in alta parte, fie isi cauta fie se fac agricultori.
- Interesant este si faptul ca raportul dintre cei care se muta in alta parte este favorabil femeilor: din 5 persoane care isi schimba domiciliul, trei sunt femei si doar doi, barbati.
- Mobilitatea teritoriala spre mediul rural este in scadere, atat dinspre orase cat si dinspre rural (migratia de la sat la alt sat).
- Pe grupe de varsta, tinerii cu varsta intre 20-39 ani au ramas cei mai mobili. Dupa varsta de 45 ani, nivelul schimbarilor de domiciliu este mult mai redus.
Click pe imagine pentru marire
- Numarul cel mai mare al persoanelor peste 15 ani care si-au schimbat domiciliul a fost inregistrat la grupa de varsta 25-29 ani.
- Schimbarea domiciliului din mediul urban in cel rural se constata pe de-o parte la populatia afectata de restructurarea economica, pierderea locului de munca si costul ridicat al traiului la oras si pe de alta parte la populatia cu venituri medii spre mari care decide schimbarea domiciliului din zonele aglomerate ale orasului spre mediul rural, avand perspectiva unui mediu mai putin poluat si a unor spatii de locuit mult mai generoase.
- Aproape jumatate din numarul persoanelor in varsta de 15 ani si peste care si-au schimbat domiciliul erau casatorite. Aproape 40% dintre persoanele in varsta de 15 ani si peste care si-au schimbat domiciliul erau salariati si 7,7% pensionari.
- Pe grupe de studii, 44,2% erau absolventi ai invatamantului liceal, 25,8% persoane cu nivel superior de instruire si 21,6% persoane care au absolvit studiile gimnaziale
- Balanta interjudeteana a schimbarilor de domiciliu a avut in 2014 un sold pozitiv in 12 judete, cu valori mai ridicate in Ilfov, Iasi, Timis si Cluj.
- Sold negativ al migratiei interne cu schimbarea domiciliului s-a inregistrat in 29 de judete si in Municipiul Bucuresti, cu valorile cele mai ridicate in Municipiul Bucuresti si in judetele Botosani, Olt si Teleorman.
- Din cele 103 municipii, 91 au inregistrat sold negativ al migratiei cu schimbarea domiciliului, valorile cele mai mari inregistrandu-se in municipiile: Bucuresti, Craiova, Braila, Botosani si Buzau. Cel mai ridicat sold pozitiv a fost inregistrat in municipiul Iasi si Vaslui.
Ce ar trebui sa ne ingrijoreze:
- Populatia activa tanara migreaza in mediul urban, fie pe motive de perfectionare a studiilor, fie pentru gasirea unui loc de munca, ceea ce duce la reducerea populatiei de varsta fertila, deci natalitatea va scadea in continuare in mediul rural, iar fenomenul de imbatranire se va accentua.
Nota: Datele utilizate provin din cercetarea INSSE Migratia interna in Romania, publicata in Anuarul Statistic 2016.
0
0
