O discutie in aceste zile cu un presedinte de banca ori incepe ori se termina cu subiectul darii in plata. Nu ai cum ocoli acest subiect. Iar daca banca trece printr-o restructurare si apar nemultumiri ale salariatilor, nu ai cum sa ocolesti nici acel subiect. In plus, daca aceeasi banca a fost obiectul unei tranzactii esuate in ultima clipa, e clar ca discutia nu poate fi plictisitoare. Despre toate aceste subiecte, dar si despre greselile facute de bancheri ori despre procese, clauze abuzive sau cum vede un sef de banca din Romania scandalul Panama Papers, cititi discutia cu Catalin Parvu, CEO-ul Piraeus Bank Romania.
Fisa biografica: Catalin Parvu, 59 de ani, a preluat conducerea executiva a Piraeus Bank Romania in 2008, dupa ce grupul a decis sa separe partea administrativa de cea executiva. Parvu a fost cooptat la conducerea Piraeus in toamna anului 2006, venind de pe postul de vicepresedinte responsabil cu retail-ul in HVB Tiriac. Inainte de fuziune, Catalin Parvu coordonase operatiunile de retail pentru Banca Tiriac. El este absolvent al Facultatii de Automatica din cadrul Universitatii Bucuresti, detine o diploma in matematica la Universitatea din Bucuresti si o diploma de studii postuniversitare in Management Bancar si Piete de Capital la Institutul de Studii Economice.
- Darea in plata: despre constitutionalitate si impactul pe portofoliu
Rep: Discutam despre darea in plata. Din punctul de vedere al bancii pe care o conduceti, care va fi impactul acestei legi?
Catalin Parvu, CEO PBR: Eu am niste chestiuni de principiu la care tin: clientii care sunt in probleme financiare trebuie ajutati. Si sunt convins ca mai toate bancile cauta solutii pentru clientii in nevoie. Noi insine facem asta de prin 2009.Se tot vorbeste de bancile care trebuie sa imparta riscul, dar va propun atunci ceva: hai sa facem bonus-malus! (N.red: Sistemul bonus-malus presupune incadrarea clientilor in clase de risc diferite, dupa comportamentul la plata. Cei buni platnici ar beneficia de reduceri ale dobanzii standard, in vreme ce debitorii care au avut un comportament rau de plata ar avea parte de dobanzi mai ridicate) Adica, stiti cum e : cand e bine e-al meu, cand nu-i bine, e-al nostru!
Sa presupunem ca Dvs luati un credit pe care il investiti in piata de capital. Creditul il dati inapoi…investitia in actiuni e un risc. Daca ar fi un astfel de concept l-as intelege. In al doilea rand, obiectia mea principala e ca se schimba regulile in timpul jocului.Pentru ca, daca stiu ca am de asumat un risc suplimentar atunci imi fac si eu un alt calcul de risc. Pentru ca de pilda, lucrurile pot sa mearga rau fie cu piata, fie cu tine. Ceea ce vreau sa spun este ca s-ar putea ca tie sa-ti mearga bine, dar piata sa cada. Sau piata sa ramana, sa performeze, dart u sa ai probleme cu firma ta sau cu finantele tale.
Rep: Intrebarea cheie: Veti ridica exceptia de neconstitutionalitate atunci cand va veni primul client sa dea in plata?
CP: Aici o sa va raspund facand trimitere la o conferinta in care d-na judecatoare Ghica de la CSM, care a spus ca daca nu se respecta principiul ne- retroactivitatii , legea e neconstitutionala. Punct. Mai mult nu am ce adauga aici.
Rep: Dar din punct de vedere al portofoliului de clienti, calculele interne ce arata? Banuiesc ca v-ati facut niste calcule..
CP: Tinand cont ca exista acel plafon de 250.000 care, ma rog, ar putea fi mai mare sau mai mic…Cu 250.000 valoarea creditului..acum luati ceva de lux.
Rep: Acum da, dar in 2007…
CP: Ei, si atunci se lua bine cu 250.000 euro. Un apartament de 100 de metri patrati, la 2500 euro/mp inseamna 250.000, nu? Plus ca, daca mai punem si avansul, va duceti lejer la 3500 de euro/mp. Pentru ca vedeti, cand ne apucam de calcule, vedem exact unde suntem. ..Sunt 250.000 de euro totusi…Dar sa revin si sa va raspund. Am facut anumite simulari. Intr-adevar, nu avem toate datele ca sa le ducem pana la capat pentru ca nu avem informatii la zi cu privire la venitul pe care il are acum imprumutatul. Daca ne uitam la comportamentul lui de plata, sunt clienti care isi platesc creditele si consider si le vor plati in continuare, mai ales ca piata imobiliara este intr-o usoara crestere.
Un anume impact va fi, dar mi-e greu sa va spun cu certitudine cat de mare va fi. E posibil sa-mi afecteze 20% din portofoliu. Depinde si de scopul cu care a fost luat imobilul: ca locuinta sau cu scop de investitie…
Rep: Credeti ca vor fi si din cei care fac un calcul de oportunitate de genul rata e mai mare decat chiria, asa ca e mai convenabil din punct de vedere financiar sa dau in plata?
CP: Vor fi si din aceia, dar, daca dau in plata, raman cu chiria si nu mai raman cu proprietatea, corect? Si, sa stiti, cine a dat in plata, greu va mai lua credit de la o alta banca! Aici, si media poate contribui la educatia financiara
Rep: Cum?
CP: Simplu. Sa transmita oamenilor ca inainte de a lua o decizie, trebuie sa isi faca cateva calcule. Sa transmita oamenilor sa nu se gandeasca doar ca pe moment pare avantajoasa o anume decizie. Sa se gandeacsa la ce se va intampla si maine si poimaine, nu numai azi
Rep: Dar stiti ca orice sfat ar da oricine in acest moment, el vine pe fondul unui sentiment anti-banci foarte puternic.
CP: Da, aveti dreptate. Stiti, cand sentimentele devin atat de puternice- si aici recunosc ca avem si noi o vina ca nu am comunicat- dec icand toata lumea e impotriva, iti ridici un zid de protectie in spatele caruia continui sa-ti vezi de businessul tau ca si asa nu schimbi nimic. Vedeti, aceasta sintagma e specific romaneasca. Dar idea e ca acolo unde fiecare lucreaza, poate schimba cate ceva, cat de putin. Asa se face o crestere a comportamentului unei natiuni.
Acuma, drept e ca si bancile isi au greselile lor, nu le pot nega….
Rep: O sa revenim la acest subiect, haideti sa terminam cu darea in plata...
CP: Ok
Rep: Intr-o recenta conferinta de presa, cei de la Consiliul Patronatelor Bancare din Romania au propus infiintarea unui registru al celor care dau in plata. E plauzibil un asemenea proiect? Il vedeti util?
CP: Daca ati fi D-voastra in locul meu, iar eu in locul D-voastra ce mi-ati raspunde?
Rep: Nu stiu…
CP: Vedeti? Deja v-am raspuns cu asta!
- Panama Papers: Bancile se vor folosi in continuare de acei bani
Rep: Sa trecem la un alt subiect. In ultimele zile a izbucnit scandalul Panama Papers. Se vorbeste de sume intre 7 si 32 de trilioane care pot fi blocati si care ar putea duce la caderi de burse, la noi furtuni financiare.
CP: Ne-avand date complete mi-e greu sa ma pronunt. Iar mie nu-mi place sa fac scenarii fara date de intrare clare. Dar haideti s-o luam altfel. Ne ducem la bilantul unei banci. Acei bani reprezinta un pasiv al bancilor, adica ai clientilor care ii depun acolo, da? Pe partea de activ exista lichiditatea sau unde i-a plasat banca- in active, in titluri, in credite…Banca in continuare ii va “manage”- ui. Ca stie ca-i are blocati pe un termen care poate fi mai lung decat maturitatea unui depozit. Deci bancile vor continua sa-i foloseasca, in opinia mea…
Rep: Despre tranzactia cu JC Flowers. Mai intai s-a anuntat ca iminenta vanzarea Piraeus Bank Romania americanilor de la JC Flowers, dupa care totul a picat. De ce s-a impotmolit totul?
CP: Mai intai, o precizare: noi, ca subsidiara nu am fost implicat. Totul s-a desfasurat la Atena. Mai mult, nu au existat statement-uri (n.red- luari oficiale de pozitie) nici la Atena pe aceasta tema. Dar detalii multe nu va pot da. Dar desigur, asa, la modul general, putem discuta.
- Tranzactia cu JC Flowers: de ce-a picat, de ce-ar mai fi ramas?
Rep: Asadar, de ce credeti ca a picat “deal”-ul?
CP: Haideti s-o luam de la inceput. Plecam de la faptul ca grupul Piraeus, ca toate bancile elene dealtfel, au un plan de restructurare. Acest plan este agreat cu Troika, care Troika a asigurat refinantarea bancilor acum 3 ani, cand s-au taiat bondurile la jumatate. Normal, ca sa acopere pierderea bilantiera si sa aiba capitaluri proprii posztive, bancile a trebuit sa fie recapitalizate. Si atunci s-au impus anumite planuri de restructurare asa incat actionarul sa stie ca isi va putea lua banul inapoi, ca banca merge corect samd.
In acest sens, principala cerinta impusa a fost o reducere a activelor. Cum faci asta? Sau vinzi din active sau reduci volumul de credite. Exista un plan de deleveraging pe care fiecare subsidiara din Piraeus il are tocmai pentru utilizarea mai buna a capitalului. Ei, grupul a implementat de anul trecut o scadere a activelor. In paralel cu asta, au incercat sa vada daca pot valorifica si anumite participatii pe care le are …printre aceste participatii fiind si Piraeus Bank Romania.
Rep: Piraeus Bank Romania, fata de celelalte subsidiare din zona ale grupului cat de mare e?
CP: Suntem cea mai mare subsidiara a lor in regiune.
Rep: Credeti ca a influentat si legea DIP (darea in plata) in aceasta tranzactie?
CP:: Acuma, ca sa fiu sincer, cei care fac analize de risc in mod normal ia in calcul toate viitoare scenarii posibile negative. Depinde cum sunt prinse acestea in contractul de vanzare -cumparare.
Rep: In Piraeus Bank Romania in ultimele doua saptamani au avut loc o serie de nemultumiri ale unor angajati, nemultumiri legate de posibile viitoare concedieri, de compensatii considerate incorecte…ce le raspundeti acestor colegi de-ai D-voastra?
CP: Mai intai, sa explic de ce se fac aceste restructurari…Reducerea de active si pierderea de anul trecut au redus veniturile bancii. Si atunci ca sa compensezi income ratio trebuie sa reduce costurile. Costurile le atingi mai repede decat poti genera veniturile..S-a facut o analiza a unor unitati ale noastre din punct de vedere al profitabilitatii si al potentialului de piata. Aici sunt doua categorii: sunt anumite piete care nu creaza un potential care sa ne faca sa atingem un anumit prag de profitabilitate….majoritatea sucursalelor s-au deschis in 2008 si cateva in 2009, da? Ei, daca de atunci si pana acum nu au reusit sa isi acopere cheltuielile, sa ajunga la break-even, e clar ca ceva nu e in ordine. Am tinut sucursale in toate capitalele de judet urmand sa decidem ulterior unde ramanem si unde nu.
- Restructurarea Piraeus Bank- intre nemultumirile salariatilor si oferta conducerii bancii
Sunt cateva piete unde nu am de ce sa mai stau -Resita, Drobeta, Miercurea Ciuc SfantuGheorghe-intrucat acolo am cota 6% iar eu am pe plan national o cota de 2%. Cat pot sa mai cresc acolo? Am deja de trei ori cota de piata! In plus, pe langa faptul ca piata locala e mica, am si jucatorii foarte mari prezenti acolo. Eu trebuie sa rup de la ei cota de piata, dar tineti cont de faptul ca acestia-jucatorii mari- au un cost de finantare mai mic decat al meu pentru ca noi, ca banca cu capital grecesc platim mai mult din cauza perceptiei bancilor grecesti in general. Asa ca am zis mai bine stop hemoragie. Sunt unele orase din care am iesit…
Rep: Salariatilor ce li s-a oferit…?
CP: Deci in primul rand a fost legea care a stabilit conditiile, nu le-am inventat noi. Pentru ca la noi a fost concediere colectiva intrucat discutam de peste 30 de incetari de contracte/luna. Legea spune ca se acorda un salariu compensatoriu. Dar noi am creat si un pachet compensatoriu in care, daca se ajunge la o incheiere a raporturilor de munca de comun acord, in functie de vechimea din banca, beneficiaza si de alte……
Rep: Si cati dintre cei disponibilizati…?
CP: Circa 97% din oameni au acceptat sa ocupe alte pozitii din banca ..
Rep: Si fac naveta?
CP: De la caz la caz. Dar eu nu sunt adeptul navetei pentru ca esti timpul cu ochii pe ceas, sa nu cumva sa pierzi trenul, sa ajungi cat mai repede acasa. E drept, unii colegi au fost insa de alte parere. In esenta, multi au fost redistribuiti in acelasi oras, dar au fost si cazuri in care s-a mers pe variant navetei. Noi am fost deschisi….
Rep: Sa revenim putin la relatia pe care o aveti cu clientii…Cum stati cu dosarele in instanta? Care e rata de castig a dosarelor?
CP: Noi am castigat, in functie de tipul de cauza a litigiului intre 75-85%.
- Clauze abuzive sau procese abuzive in instante?
Rep: Si? Ce spun instantele? Aveti clauze abusive in contracte sau nu?
CP: Sunt instante care considera ca avem, altele care spun ca nu avem. V-am mai spus, bancile au mai facut greseli si trebuie sa ni le asumam. Stiti, nu le-as spune neaparat greseli. Nu uitam ce a fost in 2006 si 2007 dar uitam ce s-a intamplat cu costurile de finantare din 2009.
Stiti, in natura umana este acel element de protectie..ne aducem aminte mai degraba amintirile placute…
Rep: Nu neaparat. Daca te frigi o data cu un gratar incins, a doua oara mai greu il apuci fara manusi de protective…
CP: Din punctul asta de vedere, da. Dar cand vrea sa isi aminteasca ceva, mintea incearca sa il protejeze. Stiti, daca vorbim de credite, amintirile bune dureaza o zi sau doua, atunci cand intra banii in cont. Dupa aceea insa incep zilele “celelalte”, cand ai de platit rata la banca. Creditorul nu e apreciat de debitor pe toata durata relatiei lor contractuale, sa stiti….
- Bancherii au facut greseli...de exemplu....
Rep: Foarta multa lume vorbeste de educatia financiara oarecum precara a debitorilor. Foarte putini vorbesc de educatia financiara a functionarului bancar.
CP: Domnule Popa, haideti sa pornim de la datele de intrare, de la inputuri, ca mie asa-mi place. Amintiti-va va rog cum era atunci piata. In doi ani s-au infiintat cate 1000 de unitati/an. Fiecare unitate avea in medie 5 angajati. In total 5000 de angajati. De unde credeti s-au luat oamenii astia?
Pai va spun eu: o parte s-au luat de la universitati, dar nici universitatile nu acopereau ca volum de absolventi… si s-au mai luat de la alte meserii. Bancile nu erau toate pregatite sa asigure un training adecvat. Traininguri s-au facut si se fac si in present, dar repet, nu eram toti pregatiti. Toti voiau sa vanda credite, sa extinda reteaua, sa ia cota de piata…asa a fost atunci! Aasta e unul din elementele pe care le trec la greseli.
Rep: Va spun eu un altul: conditionarea de bonusuri de volume de vanzari!
CP: Sunt de acord, dar…..Asta cu bonusurile nu a fost inventata aici, in Romania! E aplicata in toata lumea civilizata. Evident ca trebuia sa aplicam si noi best practice.
Rep: Si a functionat?
CP: Nu
Rep: De ce?
CP: Pai, cand am renuntat si nu am dat bonusuri, s-a oprit si cresterea bvanzarilor. Si stiti de ce?
Rep: Nu, de ce?
CP:Pentru ca la noi partea fixa din salarizare e mare. Dar omul vrea mereu mai mult. Si Dvs ati vrea poate un apartament mai mare. Putini se multumesc cu putin. Ca se gandesc ca ar vrea mai degraba sa se bucure de viata decat sa stea 11 ore la serviciu, unde sa ia decizii sub presiune enorma….
Sunt de acord ca aceste bonusuri care s-au dat pe vanzari care nu aveau in spate o analiza de risc corespunzatoare, nu au fost ok.
Rep: Cum vedeti 2016 ca profitabilitate pentru sistem?
CP:Anul trecut a fost profit, da? Dar uitati-va ca din cei 800 de milioane, jumatate au venit dintr-o singura fuziune. Si lucrurile nu merg spre bine. Asta legat de profitabilitatea bancara.
- Ce e ala nou model de banking? Sau despre "efectul de turma"
Rep: Guvernatorul Isarescu a vorbit de foarte multe ori despre faptul ca bancile trebuie sa isi caute un nou model de business. La ce se refera?
CP:Noi-ca orice firme- avem actionari care vor la final de an sa primeasca un dividend si poate sa creasca si valoarea actiunii. Piata si reglementarile -care devin tot mai drastice- nu iti dau multa marja de miscare. Luati numarul de clienti care sunt bani- a scazut. Au fost si insolventele…in fine, numarul clientilor pe care ii poti targeta a scazut. Piata se restrange, e clar. Ca sa-l atragi pe client, trebuie sa-i acorzi ceva mai bun decat ceea ce el are deja. Asta inseamna ca veniturile tale incep sa scada. Nu poti compensa o scadere de venit/client decat printr-un numar mai mare de client, correct? Dar nu ai de unde sa-i iei, asa cum spuneam inainte, si atunci te duci sit e uiti la cheltuieli . Am o presiune atat pe cheltuieli cat si pe venituri…Si atunci ne ducem spre digitalizare
Rep: Dar asta e un comportament de..
CP: ..Turma. Stiu ca la asta va ganditi.
Rep: Exact. Ati gasit agricultura, acum digitalizarea…
CP: Cu mentiunea ca cine reuseste sa gaseasca altceva decat gaseste “turma”, are o sansa!
A face bani din banci devine tot mai dificil, sa stiti .Sunt cheltuieli de care nu te poti atinge. De exemplu, risk managementul. Sau raportarile financiare. Un sistem de carduri, la fel, indiferent ca dai 2000 de carduri sau 20.000. Ca tot aceleasi cheltuieli le ai cu setarile, cu mentenanta… Criza a dus la o supra-reglementare, despre care nu spun ca e rea, dar trebuie facuta cu masura.
5
9
