La prima vedere, economia pare pe drumul cel bun. Statisticile oficiale prezinta un trend pozitiv, impulsionat de reducerea TVA-ului si revenirea increderii romanilor in economie. Oamenii au prins din nou curaj sa faca investitii, sa cumpere case, masini, bunuri de folosinta indelungata, consumul a revenit pe plus. Dincolo de statistici, economia reala se lupta insa sa supravietuiasca. Potrivit unui studiu efectuat de KeysFin, numarul procedurilor de faliment a explodat in 2015.

HotNews.roFoto: Hotnews

Datele analistilor de la KeysFin, prelucrate pe baza informatiilor oficiale de la Ministerul Finantelor si Registrul Comertului, arata ca, anul trecut, 7446 de firme se aflau in procedura de faliment, in crestere cu peste 2000 de firme fata de anul 2014 (5434 societati).

Cele mai multe societati comerciale aflate in procedura de faliment erau in sectorul constructiilor (9%), urmate de cele din comertul cu alimente, bauturi si tutun (5%) si transporturi (4%). Comertul cu material lemnos, restaurantele si comertul cu produse nealimentare se aflau, de asemenea, in topul falimentelor.

"Statistica prezinta, cu alte cuvinte, domeniile unde riscul de faliment este cel mai ridicat. In constructii, de exemplu, sunt cu peste 150 de firme in faliment mai multe decat in 2014, semn ca acest segment prezinta riscuri semnificative. Sa construiesti un bloc nu reprezinta o afacere sigura, pentru ca depinde de fluctuatia preturilor materialelor de constructii, de forta de munca angajata si mai ales de nivelul cererii de apartamente. Iar Legea darii in plata va face, cel mai probabil, acest segment si mai riscant, inasprirea conditiilor de creditare urmand sa reprezinte un risc suplimentar in 2016, explica analistii de la KeysFin.

Nici comertul cu amanuntul nu reprezinta un sector unde business-ul sa mearga ca pe roate, dovada ca, anul trecut, 355 de firme care vindeau alimente, bauturi si tutun se aflau in procedura de faliment, cu peste 100 mai multe decat in 2014. Coroborate cu datele privind comertul cu produse nealimentare, rezulta un numar de aproape 500 de societati comerciale aflate in procedura de faliment.

"Comertul este, fara indoiala, cel mai atractiv domeniu de activitate din economia romaneasca, insa comporta si riscuri pe masura. Chiar daca banii circula mai repede, chiar daca stocurile sunt mai mici, concurenta acerba influenteaza decisiv evolutia companiilor. Datele statistice arata ca cele mai multe firme aflate in faliment sunt unitati mici, firme cu un singur spatiu comercial, cu un volum de activitate redus, mici magazine de cartier, afaceri micro care nu au mai reusit sa faca fata concurentei marilor jucatori din domeniu care vin cu preturi de dumping, cu oferte promotionale, cu un marketing agresiv", explica analistii KeysFin.

O concurenta acerba se manifesta si in sectorul de restaurante, iar noua legislatie privind fumatul pare sa inaspreasca si mai mult conditiile din piata. "Din semnalele primite de la oamenii de afaceri, rezulta ca numarul clientilor a scazut foarte mult dupa aparitia legislatiei anti fumat. Barurile care traiau din consumul de alcool si tutun sunt cele mai afectate, iar semnalele de la investitori arata ca 2016 ar putea atrage un volum record de proceduri de faliment pe acest segment", estimeaza cei de la KeysFin.

Un numar semnificativ de proceduri de faliment erau deschise,anul trecut, si in activitati de consultanta pentru afaceri si management (129), intretinerea si reparatie autovehiculelor (98), intermedieri in comertul cu diverse produse (97). Alte 5182 de firme aflate in procedura de faliment proveneau din alte domenii de activitate.

Un alt aspect interesant, care reiese din statistica KeysFin, arata ca cele mai multe societati comerciale care ajung in procedura de faliment au, in medie, intre 7 si 9 ani de activitate. "Datele arata ca tendinta generala, cum ca o firma care a rezistat mai multi ani pe piata este mai sanatoasa, mai de incredere decat una nou infiintata, nu este una in totalitate adevarata. Graficul falimentelor arata ca riscul major de faliment este consemnat in cazul firmelor cu 7-9 ani de activitate, urmat de cele care au intre 20-23 de ani de la infiintare. Asta arata ca, pana la urma, experienta in business este importanta, insa nu genereaza neaparat un comportament imun la provocarile mediului de business", spun analistii.

Astfel ca, atunci cand vreti sa semnati un contract cu o firma, uitati-va mai degraba la evolutia indicatorilor financiari decat la experienta de business. "Nu vechimea firmei cat calitatea rezultatelor financiare trebuie sa primeze in decizia privind dezvoltarea unui contract, a unui parteneriat de business", afirma cei de la KeysFin.

Business-ul in Bucuresti, cel mai periculos

Statistica KeysFin arata ca cele mai multe firme care au ajuns in situatie de faliment in 2015 au fost in Bucuresti (1402), un numar dublu fata de anul precedent (699). In topul judetelor cu societati comerciale aflate in faliment, pe locurile urmatoare se afla Maramures (428), Timis (295), Brasov (294), Iasi (288), Mures (286), Constanta (260) si Arges (252). La polul opus s-au situat judetele Vaslui (38), Caras Severin (44), Ialomita (44), Salaj (48), Calarasi (50).

"Cele mai multe falimente sunt in Bucuresti pentru ca si numarul firmelor este mai mare. De altfel, cu cat business-ul este mai dezvoltat, cu atat si riscurile de insolvente si falimente sunt mai mari. Situatia din Vaslui, Caras Severin si Ialomita nu inseamna ca in aceste zone este un vad economic excelent, ci ca afacerile sunt mai putine decat in alte locuri", au explicat analistii KeysFin.

Statistica arata, pe de alta parte, ca exista judete in care numarul procedurilor de faliment a crescut spectaculos fata de 2014. "In Arad avem inregistrate 124 de faliment fata de 75 in 2014, in Braila sunt 127 fata de numai 43 cu un an inainte, iar in Cluj avem un numar dublu de proceduri de faliment (216). Situatia generala arata ca numarul falimentelor s-a accentuat in 2015, semn ca evolutia macroeconomica a Romaniei nu se traduce, neaparat, intr-o bunastare pentru intregul spectrul de business, cum nici toti romanii nu percep cresterea economica la acelasi nivel", au mai spus analistii KeysFin.

Informatiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societatile comerciale si PFA-urile active din Romania.