Leul isi continua cu pasi marunti deprecierea, urcand vineri la 4,4731 unitati in fata euro, dupa ce joi cotatia medie calculata de BNR fusese de 4,4714 lei/euro. Economistii pun aceasta miscare pe seama efectelor adoptarii legii darii in plata, un raport de vineri al unei banci comerciale atragand atetia ca Ministerul Finantelor a vandut obligatiuni cu scadenta in decembrie 2022 de numai 386 milioane lei fata de planul de 500 milioane lei. "Cererea slaba a fost, probabil, o consecinta a adoptarii recente a legii darii in plata, care ar putea afecta negativ fundamentele Romaniei", mai mentioneaza raportul citat..

Leul a inchis joi putin mai slab, langa 4,4740/EUR. In pofida apetitului pentru risc la nivel global, pastrarea incertitudinilor interne privind legea darii in plata, adoptata saptamana aceasta de Parlament, au dus la lichidari de detineri de obligatiuni suverane in lei, care par sa continue, impingand EUR/RON in sus, mai noteaza autorii raportului.

In opinia autorilor, demisia Ministrului muncii reprezinta un avertisment cu privire la posibile stiri negative pe plan fiscal. "Decizia a venit in contextul in care guvernul negocia cu sindicatele o noua lege a salarizarii bugetare, care ar fi dus la cresterea medie a salariilor cu 5% (cu majorari mai mari ale veniturilor mici). Masura putea fi acoperita de buget, conform ministrului de finante. Legea a fost retrasa la presiunea sindicatelor, probabil sprijinite de partidele politice in contextul alegerilor de anul acesta. Sindicatele vor cere probabil mai mult. Avand in vedere spatiul bugetar limitat (deficitul pentru 2016 este deja prognozat la -3% din PIB) , vedem riscuri in crestere pentru derapaje fiscale mari, mai ales in 2017. Presiunile tot mai mari asupra guvernului tehnocrat sa implementeze o agenda populista ridica si riscuri serioase pentru declansarea de alegeri anticipate (nu este scenariul nostru de baza). Totusi, partidele politice se chinuie sa isi gestioneze problemele istorice, investigate acum de catre principala institutie anti-coruptie, DNA. Pentru moment, credem in continuare ca noul guvern rezultat dupa alegerile de la finalul anului va demara un proces de consolidare fiscala. Totusi, exista posibilitatea ca deficitul prognozat sa fie prea ridicat la acel moment, fapt ce ar duce la nevoia adoptarii unor decizii dureroase", se mai arata in raport.