​Ca e vorba de efecte ale legii darii in plata sau ca e o miscare bazata pe alte calcule este greu de spus cu claritate. Cert e ca de la adoptarea legii cu pricina, moneda nationala a intrat pe o panta de usoara depreciere. Mai intai a testat nivelul de 4,48 fata de euro, apoi s-a instalat acolo mai confortabil iar miercuri si-a consolidat pozitia. BNR a calculat o medie de 4,4854 lei/eur fata de 4,4812/eur cat a fost cotat marti.

Volumele tranzactionate nu au fost sensibil mai mari in aceste zile, iar monedele din zona Europei emergente au pierdut la randul lor teren fata de euro miercuri dimineata. Motivul: au fost afectate de scaderea apetitului global pentru risc, spun traderii locali. Leul a deschis in scadere la 4.4793/EUR si dupa ce a testat nivelul 4.4860/EUR s-a intors spre 4.4830/EUR. Ne asteptam ca RON sa ramana pe trendul usor descrescator azi, mai spun traderii.

"Leul s-a depreciat cu 0,2% marti, inchizand langa 4,4840/EUR, un maxim al ultimelor doua luni pentru pereche. In tranzactiile de seara, din afara orelor obisnuite, EUR/RON s-a mutat ceva mai jos, dar in deschiderea de astazi, perechea se tranzactiona iar langa 4,4800. Monda romaneasca a ramas oarecum indiferenta la atmosfera globala, sugerand ca deprecierea din ultima perioada ar fi legata de cauze interne (incertitudini privind legea darii in plata si riscuri de derapaje fiscale). Acest lucru inseamna ca presiunile pe termen scurt asupra EUR/RON raman orientate in sus in conditiile in care perechea s-ar

putea misca treptat spre 4,50, in timp ce astazi ar putea continua sa urce usor", se arata intr-un raport destinat investitorilor, raport intocmit de economistii unei banci locale.

Evolutiile negative au revenit ieri pe piata secundara de titluri de stat, iar randamentele obligatiunilor cu scadente lungi au crescut cu aproximativ 3 puncte de baza. Randamentele titlurilor cu scadente scurte au crescut de asemenea, fapt ce a oprit, temporar, tendinta recenta de majorare a pantei curbei. Datoria suverana in lei a continuat sa evolueze mai slab decat obligatiunile tarilor din regiune in conditiile in care participantii la piata probabil incep sa includa in pret incertitudinile politice si riscurile fiscale dinaintea alegerilor generale de la sfarsitul anului 2016.

Ieri ne-am revizuit prognozele de inflatie pentru finalul de 2016 si 2017 la 0,0%/2,7% de la 1,3%/3,5% pe fondul evolutiei mai slabe a preturilor alimentelor, combustibililor si energiei (preturi administrate). Avand in vedere ca presiunile inflationiste, privind dincolo de taierile de taxe, raman ridicate (si se majoreaza), credem ca BNR va incepe sa intareasca politica monetara in 2016 prin ingustarea coridorului ratelor facilitatilor permanente, dar nu la sedinta din 30 septembrie, ci la cea din 4 noiembrie, mai spun autorii raportului.