Traditia si economia subterana face ca aproape 300.000 de romani sa apara in complicatele definitii ale Statisticii ca fiind "subocupati". Adica cei care lucreaza part-time desi ar vrea sa fie angajati cu norma intreaga, dar si -cei mai multi- romanii care ar putea munci dar nu vor. Aici sunt incluse in primul rand femeile din mediul rural, care trebaluiesc prin gospodarie, procurarea banilor ramanand in grija barbatului. Cand am vorbit despre economia subterana m-am referit la tinerii care au venituri nefiscalizate. A, si mai e un motiv: sistemul de educatie care de 15 ani produce "pe langa" nevoile pietei.
In anul 2015, ne transmit luni oficialii Institutului National de Statistica, unul din trei romani care lucrau part-time (adica 268.000 de personae) doreau si erau disponibili sa lucreze mai multe ore decat in prezent, fiind considerate persoane subocupate. Din randul populatiei inactive in varsta de 15-74 ani (6,066 milioane persoane), 361.000 persoane faceau parte din forta de munca potentiala aditionala. Dintre acestea: 357.000 erau disponibili sa inceapa lucrul, dar nu cautau un loc de munca. Asta inseamna cam unul din 25 de romanii din categoria populatie active. Doar un numar nesemnificativ de persoane care faceau parte din forta de munca potentiala aditionala desi cautau un loc de munca, nu erau disponibile sa inceapa lucrul.
Majoritatea celor care formeaza forta de munca potentiala aditionala sunt persoane din mediul rural care nu isi cauta activ un loc de munca si care asteapta sa li se ofere un job sezonier.
Trebuie sa spunem ca la nivelul intregii economii, alaturi de somaj, subocuparea este o forme de ne-utilizare a capitalului uman care franeaza cresterea productivitatii muncii la nivel national si afecteaza capacitatea economiei.
Cei care cauta loc de munca dar nu sunt dispusi sa se angajeze daca l-ar gasi, fac parte, formal, din populatia activa dar se comporta ca populatie inactiva. Cei care nu cauta loc de munca sunt parte a populatiei inactive dar pentru ca sunt dispusi sa inceapa lucrul daca ar gasi un angajator se comporta ca populatie economic active.
Aproape toti romanii care formeaza forta de munca aditionala potentiala (circa 96%) aveau ca studii de baza cel mult liceul .
Pe planul individual, subocuparea "reteaza" din veniturile pe care persoana le-ar putea obtine, facandu-l dependent de castigurile celorlalti membri ai familiei precum si de alocatiile guvernamentale.
Acest lucru scade securitatea financiara personala si creste presiunea pe bugetul public.
Circa un sfert dintre persoanele subocupate lucreaza in domenii care nu au legatura cu domeniul in care s-au calificat sau pe posture inferioare pregatirii. De fapt, doar 11% dintre cei care lucreaza part-time au joburi conforme cu gradul de pregatire si calificarea ontinuta. Avand o activitate mai scazuta decat capacitatea lor, acest lucru afecteaza satisfactia si nivelul de trai al lucratorilor (Wilkins 2007). Subocuparea a fost asociata de asemenea cu aparitia mai multor probleme psihologice. Intr-un studio publicat in SUA (Dooley si Prause, 2004) s-a constatat ca subocuparea conduce la riscuri de sanatate, stima de sine scazuta, consum de alcool si depresie.
- Sa ne uitam putin pe ce absolventi a produs Scoala in ultimii 15 ani
De departe, suntem un popor de economisti si juristi Daca in materie de drept, lucrurile pot fi justificate prin numarul mare de procese, a nu ajusta numarul economistilor dupa ce ai trecut printr-o recesiune care a pus pe liber muti absolventi din profesia respectiva poate fi un semn de inadecvare la piata. Asa cum a insista pe invatamantul pedagogic intr-o perioada in care populatia imbatraneste si numarul copiilor care se nasc se contracta de la an la an, tot inadecvare poate parea. Poate ca, daca si-ar reuni creierele luminate din Comisia de Prognoza, Ministerul Muncii si cel al Educatiei , Romania ar putea gasi o strategie cu privire la oferta Educatiei, care sa se cupleze mai bine la nevoile pietei muncii.
- Ce ne facem cu "descurajatii"? Unul din trei tineri inactivi nu e interesat sa munceasca
Intre persoanele inactive se contureaza segmentul populatiei descurajate , reprezentand 2,2% din totalul populatiei inactive. Persoanele descurajate sunt persoane inactive disponibile sa lucreze in urmatoarele doua saptamani (inclusiv saptamana in care s-a desfasurat interviul), care au declarat ca in ultimele 4 saptamani (inclusiv saptamana de referinta) au cautat un loc de munca folosind metode pasive sau ca nu cauta un loc de munca din urmatoarele motive: au crezut ca nu exista locuri libere sau nu au stiut unde sa caute; nu se simt pregatite profesional; cred ca nu vor gasi de lucru din cauza varstei; au cautat altadata si nu au gasit.
In ultimii 10 ani, evolutia celor descurajati a urmat tendintele inregistrate de populatia inactiva. Astfel, inaintea crizei, cand Romania avea rate ridicate de crestere economica, populatia descurajata a scazut treptat, atingand, in anul 2008, un minim (nivelul a scazut la 32,8% comparativ cu cel inregistrat in 2004). In perioada care a urmat, populatia descurajata a crescut pana in anul 2011, dupa care s-a plasat pe o panta de scadere usoara/stabilizare.
1
4
