In anul 2015, ne transmit luni oficialii Institutului National de Statistica, unul din trei romani care lucrau part-time (adica 268.000 de personae) doreau si erau disponibili sa lucreze mai multe ore decat in prezent, fiind considerate persoane subocupate. Din randul populatiei inactive in varsta de 15-74 ani (6,066 milioane persoane), 361.000 persoane faceau parte din forta de munca potentiala aditionala. Dintre acestea: 357.000 erau disponibili sa inceapa lucrul, dar nu cautau un loc de munca. Asta inseamna cam unul din 25 de romanii din categoria populatie active. Doar un numar nesemnificativ de persoane care faceau parte din forta de munca potentiala aditionala desi cautau un loc de munca, nu erau disponibile sa inceapa lucrul.
Majoritatea celor care formeaza forta de munca potentiala aditionala sunt persoane din mediul rural care nu isi cauta activ un loc de munca si care asteapta sa li se ofere un job sezonier.
Trebuie sa spunem ca la nivelul intregii economii, alaturi de somaj, subocuparea este o forme de ne-utilizare a capitalului uman care franeaza cresterea productivitatii muncii la nivel national si afecteaza capacitatea economiei.
Cei care cauta loc de munca dar nu sunt dispusi sa se angajeze daca l-ar gasi, fac parte, formal, din populatia activa dar se comporta ca populatie inactiva. Cei care nu cauta loc de munca sunt parte a populatiei inactive dar pentru ca sunt dispusi sa inceapa lucrul daca ar gasi un angajator se comporta ca populatie economic active.
Aproape toti romanii care formeaza forta de munca aditionala potentiala (circa 96%) aveau ca studii de baza cel mult liceul .
Pe planul individual, subocuparea "reteaza" din veniturile pe care persoana le-ar putea obtine, facandu-l dependent de castigurile celorlalti membri ai familiei precum si de alocatiile guvernamentale.
Acest lucru scade securitatea financiara personala si creste presiunea pe bugetul public.
Circa un sfert dintre persoanele subocupate lucreaza in domenii care nu au legatura cu domeniul in care s-au calificat sau pe posture inferioare pregatirii. De fapt, doar 11% dintre cei care lucreaza part-time au joburi conforme cu gradul de pregatire si calificarea ontinuta. Avand o activitate mai scazuta decat capacitatea lor, acest lucru afecteaza satisfactia si nivelul de trai al lucratorilor (Wilkins 2007). Subocuparea a fost asociata de asemenea cu aparitia mai multor probleme psihologice. Intr-un studio publicat in SUA (Dooley si Prause, 2004) s-a constatat ca subocuparea conduce la riscuri de sanatate, stima de sine scazuta, consum de alcool si depresie.
- Sa ne uitam putin pe ce absolventi a produs Scoala in ultimii 15 ani
De departe, suntem un popor de economisti si juristi Daca in materie de drept, lucrurile pot fi justificate prin numarul mare de procese, a nu ajusta numarul economistilor dupa ce ai trecut printr-o recesiune care a pus pe liber muti absolventi din profesia respectiva poate fi un semn de inadecvare la piata. Asa cum a insista pe invatamantul pedagogic intr-o perioada in care populatia imbatraneste si numarul copiilor care se nasc se contracta de la an la an, tot inadecvare poate parea. Poate ca, daca si-ar reuni creierele luminate din Comisia de Prognoza, Ministerul Muncii si cel al Educatiei , Romania ar putea gasi o strategie cu privire la oferta Educatiei, care sa se cupleze mai bine la nevoile pietei muncii.

- Ce ne facem cu "descurajatii"? Unul din trei tineri inactivi nu e interesat sa munceasca

In ultimii 10 ani, evolutia celor descurajati a urmat tendintele inregistrate de populatia inactiva. Astfel, inaintea crizei, cand Romania avea rate ridicate de crestere economica, populatia descurajata a scazut treptat, atingand, in anul 2008, un minim (nivelul a scazut la 32,8% comparativ cu cel inregistrat in 2004). In perioada care a urmat, populatia descurajata a crescut pana in anul 2011, dupa care s-a plasat pe o panta de scadere usoara/stabilizare.
Dar, paradoxal, este bine ca este asa: vedem bine ca si pe penurie de resurse bugetare raportat la suprafata tarii si tot se fura in draci si statul nu lasa omul sa munceasca si tot statul are salariile cele mai mari dintre toti, de ce ar munci cineva in acest sistem? Practic salariatul care ia 5000 de lei in mana trebuie sa constientizeze ca da inca 5000 de lei statului mafiot luna de luna ca acest stat mafiot sa dea salarii in medie mai mari la bugetari decat la privat, sa impuna niste reguli atat de draconice incat daca vrei sa faci ceva pe cont propriu nici macar taximetrie sa nu ai voie sa faci, sa dea pensii speciale militienilor, judecatorilor, securistilor, parlamentarilor, decuplate de cat contribuie el, salariatul la privat.
Asadar cei care nu muncesc fac un bine, le taie resurse la acesti banditi care se autointituleaza stat. Bine ar fi sa apara un fenomen de revolta si in cadrul salariatului-sclav la privat care sclavageste pentru taxele patronului la stat, sclavageste pentru profitul patronului, sclavageste pentru taxele lui la stat si abia apoi munceste pentru salariul lui! In momentul cand salariatii-sclavi isi vor da demisia si vor refuza sa sclavageasca, se vor retrage la tara si vor trai din agricultura de subzistenta, atunci sistemul hotesc care se cheama stat roman va pica. Deci grijile reale nu sunt de ce nu muncesc atat de multi romani ci de ce muncesc atat de multi incat le asigura importanta acestor borfasi care-si spun Presedinti, Primi Ministi, parlamentari, inspectori, militieni, securisti, etc. Sunt 100.000 care au voie la orice din borcanul cu miere si toti privatii muncesc si pentru acestia! Doar dandu-si demisia calculat sau plecand in strainatate poti lupta cu sistemul hotesc numit stat!