Patronatele bancare isi exprima dezamagirea pentru faptul ca Presedintele Romaniei nu a solicitat verificarea constitutionalitatii legii darii in plata la Curtea Constitutionala a Romaniei, CPBR mentinandu-si opinia ca legea contine elemente de neconstitutionalitate, se arata intr-o scrisoare remisa presei de Consiliul Patronatelor Bancare din Romania. De partea cealalta, utilizatorii de servicii financiare acuza doi comisari europeni ca sustin interesele bancilor prezente in Romania si nu pe consumatori.

Legea darii in plata ramane un subiect extrem de fierbinteFoto: sxc.hu

"Consideram ca promulgarea legii in aceasta forma este regretabila cu atat mai mult cu cat inclusiv autoritati internationale relevante, precum Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International si-au exprimat public rezerve extrem de serioase asupra acestei legi si a consecintelor pe care le produce, inclusiv prin lipsa de predictibilitate privind mediul de afaceri si a climatului investitional din Romania", se mai arata in textul scrisorii.

• UPDATE Legea darii in plata a fost publicata in Monitorul Oficial si va intra in vigoare peste 15 zile. ''Legea nu are nevoie de norme de aplicare, ca atare peste 15 zile puteti notifica bancile ca nu mai puteti plati rata si asteptati 30 de zile sa va cheme banca la negocieri. Daca nu se intampla asta, mergeti la un notar si transferati in proprietatea bancii imobilul ipotecat si s-a terminat cu orice datorie pe care o aveti la banca!'', a explicat pe Facebook initiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir, potrivit Mediafax.
  

In acest sens, mai spun reprezentantii patronatelor bancare, consideram ca forma Legii adoptata de Parlamentul Romaniei si promulgata de Presedintie urmare a parcurgerii procedurii de reexaminare, nu este de natura a inlatura ingrijorarile exprimate de Comisia Europeana in "Raportul de tara al Romaniei pentru 2016, respectiv:

•  Legea este de natura a afecta disciplina de plata si activitatea de creditare;

•  Legea introduce modificari semnificative ale cadrului juridic aplicabil contractelor de credit, contravenind cadrului juridic existent la nivel national si international (e.g. Legea introduce un drept general al debitorilor de a se descarca de datoria rezultata dintr-un contract de credit prin transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat catre creditori, in locul rambursarii creditului, fara a fi nevoie de consimtamantul creditorului);

• aplicabilitatea retroactiva a dispozitiilor Legii ridica motive serioase de ingrijorare privind securitatea juridica, principiului increderii legitime si stabilitatea sectorului financiar;
• Legea este aplicabila debitorilor ce se incadreaza in niste criterii ce nu au legatura cu situatia lor financiara si cu capacitatea de a-si achita in continuare datoriile, ceea ce este susceptibil sa sporeasca hazardul moral in sectorul bancar si sa slabeasca disciplina in domeniul creditarii;
• investitorii straini ar putea considera ca acest act legislativ este o sursa de insecuritate juridica si si-ar putea modifica strategia de investitii in ceea ce priveste Romania;
• legea ar putea avea un impact negativ asupra profitabilitatii si capitalizarii bancilor.
  

Printre elementele de neconstitutionalitate pe care consideram ca legea le prezinta in continuare mentionam incalcarea de principii cum ca cel al previzibilitatii si accesibilitatii normei legale, al securitatii juridice, al neretroactivitatii legii civile (prin aplicarea Legii la creditele in vigoare), al respectarii dreptului de proprietate, liberatatii economice, etc.

Nu mai putin important, odata cu intrarea in vigoare a acestei legi, raman de clarificat o serie de probleme de aplicare derivate din textul lacunar al acesteia. Printre acestea mentionam aspecte fiscale/contabile, precum regimul de impozitare al debitorilor care vor da imobilele in plata, mecanismul de provizionare din punct de vedere fiscal pentru portofoliul de credite ipotecare al bancilor, tratamentul specific din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata pentru anumite imobile si altele asemenea, pentru care nu exista prevederi specifice.

Comunitatea bancara din Romania a efectuat demersuri repetate fata de Parlamentul Romaniei pentru stabilirea unui grup de lucru la nivel de experti in care toate partile afectate de/implicate in aplicarea acestei Legi sa discute si sa identifice cea mai buna solutie care sa atinga scopul declarat al ei (ex. ajutorarea debitorilor aflati in situatie de dificultate financiara, cum se afirma in insasi Expunerea de Motive a legii) insa cu respectarea cadrului legislativ existent (intern si international).

"Propunerile s-au referit inclusiv la necesitatea limitarii cadrului de aplicare la persoane aflate in dificultate financiara severa, care necesita protectie sociala si nu dispun de alte bunuri imobile (terenuri, case de vacanta etc.) in afara de locuinta familiei. In acest sens, comunitatea bancara a transmis Parlamentui Romaniei o serie de amendamente tocmai pentru a contribui la rezolvarea situatiilor mentionate mai sus si a respecta cadrul legislativ existent. Cu toate aceste, niciuna dintre propunerile comunitatii bancare, astfel cum le-am mentionat mai sus, nu au fost luate in considerare de catre Parlamentul Romaniei.￯ , mai spun bancherii.

• Reprezentantii utilizatorilor de servicii financiare din Romania, le reproseaza comisarilor europeni Jonathan Hill si Pierre Moscovici ca tin cont doar de interesele bancilor

De partea cealalta, comunitatea reprezentantilor utilizatorilor de servicii financiare Utilizatorii de servicii financiare acuza doi comisari europeni ca sustin interesele bancilor prezente in Romania si nu pe consumatori, noteaza Agerpres.

Reprezentantii utilizatorilor de servicii financiare din Romania, impreuna cu organizatiile similare la nivel european, au transmis o scrisoare comisarilor europeni Jonathan Hill si Pierre Moscovici, prin care le reproseaza ca, intr-un punct de vedere transmis autoritatilor din Romania cu privire la Legea privind darea in plata, au tinut cont doar de interesele bancilor, nu si de cele ale clientilor.

Scrisoarea este semnata de presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare din Romania, Alin Iacob, de directorul general al Organizatiei Europene a Consumatorilor (BEUC), Monique Goyens, de directorul general al Federatiei Europene a Investitorilor si Utilizatorilor de Servicii Financiare (Better Finance), Guillaume Prache, si de presedintele Confederatiei Organizatiilor Familiale din Uniunea Europeana (COFACE), Annemie Drieskens.

'Va scriem pentru a ne exprima ingrijorarea cu privire la scrisoarea pe care ati trimis-o ministrului roman al Finantelor Publice, Anca Dragu.

Comentariile dumneavoastra nu au tinut cont de amendamentele care au fost aduse Legii, la cererea presedintelui Romaniei, a Bancii Nationale a Romaniei si a Guvernului, cele mai importante fiind plafonul de 250.000 de euro sau echivalent, excluderea programului 'Prima Casa' de sub incidenta legii si mentiunea clara ca legea se va aplica doar consumatorilor si ipotecilor pe imobile cu destinatie de locuinta', se arata in scrisoare.

In plus, reprezentantii consumatorilor la reproseaza celor doi comisari europeni ca, in formularea opiniei lor, s-au bazat doar pe informatiile primite de la banci, de la BNR sau de la Banca Centrala Europeana, nu si pe cele furnizate de asociatiile de consumatori.

'Este regretabil ca serviciile Comisiei Europene nu au cautat si opiniile consumatorilor si utilizatorilor de servicii financiare pe aceasta tema, mai ales ca BEUC a transmis o scrisoare deschisa presedintelui Romaniei, in decembrie 2015, iar AURSF, membra a Better Finance, a fost foarte implicata in toate dezbaterile pe marginea acestei legi.

Din pacate, scrisoarea dumneavoastra nu mentioneaza si efectele pozitive pe care darea in plata le-ar putea avea asupra consumatorilor romani aflati in dificultate financiara, insa se concentreaza exclusiv pe interesele si stabilitatea institutiilor financiare', se mai spune in scrisoare.

In document se reaminteste si angajamentul Comisiei Europene de a pune in centrul reformei pietei financiare consumatorul de astfel de servicii si promisiunea comisarilor vizati de a veghea ca drepturile si interesele utilizatorilor sa constituie punctul central in orice decizie la nivelul Uniunii.

Din cauza acestor omisiuni, reprezentantii consumatorilor readuc in atentia comisarilor europeni problemele cu care se confrunta debitorii din Romania.

'Multi consumatori se confrunta cu practici comerciale incorecte in zona serviciilor financiare, in special la creditele de consum sau ipotecare.

Multi dintre ei au fost puternic loviti de criza financiara si sunt sufocati de plata obligatiilor lunare. Pe de alta parte, dobanzile in Romania au fost printre cele mai ridicate din UE, in ciuda veniturilor care se afla la extrema cealalta.

Multe din contractele de credit, semnate inainte de criza, cand Romania nu era membra a UE, contin clauze abuzive.

In ultimii ani, tribunalele din tara au emis numeroase decizii in favoarea consumatorilor care au contestat in instanta contractele', se mentioneaza in scrisoare.

Totodata, in document se atrage atentia ca, in ciuda acestor aspecte, consumatorii nu sunt protejati de nicio lege, iar bancile au fost reticente in a negocia cu clientii solutii convenabile.

'De aceea, credem ca Legea privind darea in plata adoptata de Parlament reprezinta o solutie pentru un numar mare de debitori aflati in dificultate financiara.

De asemenea, este esential ca legea sa se aplice si contractelor in derulare, astfel incat sa fie ajutati si cei care nu-si mai pot rambursa creditele pentru case', se afirma in documentul citat.

Comisarii europeni Jonathan Hill (stabilitate financiara, servicii financiare si uniunea pietelor de capital) si Pierre Moscovici (afaceri economice si financiare, impozitare si vama) au transmis, in urma cu doua saptamani, o scrisoare ministrului roman al Finantelor Publice, Anca Dragu, prin care isi exprimau ingrijorarea cu privire la efectele pe care Legea privind darea in plata le va avea asupra stabilitatii sistemului financiar din Romania, dar si a economiei in ansamblul ei.