Dupa ce si-a retras salariul de la bancomat, dl Ionescu a plecat acasa, unde alaturi de doamna Ionescu, a inceput impartirea banilor. Primii pusi deoparte au fost banii pentru plata ratei la creditul pentru locuinta in care stau. Restul banilor i-a pus pe masuta din sufragerie si a inceput sa-i organizeze pe caprarii si pe aia: pentru intretinerea la bloc, pentru energia electrica, pentru abonamentul la cablu samd. Statistica tocmai a anuntat luni ca salariul mediu net a urcat la 20151 lei. Dl Ionescu citeste comunicatul INS, isi numara banii ramasi pentru consum si isi spune in gand: Nici luna asta Isarescu sa nu se bazeze pe mine pentru cresterea consumului!

HotNews.roFoto: Hotnews

Dl Ionescu face parte din categoria celor cu venituri medii. Din decila a cincea, ca sa discutam tehnic. Pentru masurarea nivelului salarizarii, statistica imparte populatia in "portii" mici de cate 10% asa-numitele decile. Apoi pentru fiecare decila se calculeaza o medie a veniturilor. Prima decila este cea in care sunt romanii cu cele mai mici venituri, iar ultima decila ii cuprinde pe cei cu veniturile cele mai mari.

Salariul mediu brut a urcat in martie la 2829 lei, cu 5,1% mai mare decât în luna februarie 2016. Cel net a fost de 2051 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 101 lei (5,2%). Cele mai mari salarii au fost in fabricarea produselor din tutun (6347 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1161 lei).

Dincolo de analizele comparative intre salarizarea diferitelor segmente de business, statisticile privind salariile medii sunt importante pentru ca iti ofera o imagine despre cum ar putea evolua consumul sau economisirea intr-o economie. Ceea ce e foarte important intr-o tara in care economia creste pe consum (cam nepotrivit motor de crestere, dar asta-i situatia).

Prin urmare, o sa ne uitam putin la cine, ce si cat consuma in Romania de azi. De fapt, in Romania anului 2015, caci datele corespund valorilor din anul respectiv. Concluzia este aceea ca pe termen mediu, in Romania o crestere a consumul ui va fi asigurata de cheltuielile facute de catre romanii din ultimele decile, cei cu veniturile cele mai mari.

Evident, cheltuielile de consum depind direct de cat castigi. Iar asta se vede cel mai bine daca ne uitam la cheltuielile de consum pe decile.

Familiile din prima decila au beneficiat de circa 5% din veniturile totale ale tuturor familiilor iar cele din a zecea decila de peste 20 % din totalul veniturilor. Astfel, populatia din familiile cu cele mai ridicate venituri - reprezentand 7-8 % din totalul populatiei - detine mai multe venituri decat populatia din primele trei decile - reprezentand peste 35% din totalul populatiei - si beneficiaza de aproape cinci ori mai mult din totalul veniturilor.

Diferentele dintre veniturile familiilor care fac parte din cele doua decile extreme sunt cauzate in principal de diferentele dintre salarii, in bugetele familiilor cele mai bogate intrand salarii mai mari decat in ale celor din prima decila de aproape 50 ori in ultimii ani, potrivit unei cercetari statistice. In anii 2006, 2007 diferentele erau mult mai mari intre veniturile salariale obtinute de gospodariile din D1 si D10, de aproape 90 ori. In general, veniturile gospodariilor din primele trei decile se formeaza in mare parte din venituri in natura si sunt situate in mediul rural, iar peste 50% din persoanele care compun gospodariile din cele trei decile apartin unor gospodarii de pensionari si agricultori.

Tinand seama de faptul ca sursele de venituri in cazul gospodariilor sarace din primele trei decile sunt intr-o propotie mare venituri in natura se poate deduce ca decalajul intre decilele extreme in ceea ce priveste veniturile banesti este mult mai mare.

Cateva detalii interesante (cred) legate de cine, cum si unde se consuma in Romania:

  • Diferenta intre banii alocati consumului intre ultima si prima decila a fost anul trecut de circa 1500 de lei.
  • Apoi, ne uitam la banii dati pe alimente: in familiile din prima decila (cu veniturile cele mai mic, ca sa nu spunem cele mai sarace) peste 60% din totalul cheltuielilor se aloca pentru alimentatie (62,3%). Doar in familile din decilele D8, D9 si D10 se aloca pentru consumul alimentar mai putin de 40% (38,2%, 37,0%, respectiv 32,6%).
  • Pe regiuni, cheltuielile de consum ale sunt apropiate, exceptie face regiunea Bucuresti-Ilfov, unde acestea sunt mai mari cu 488,3 lei , respectiv cu 29,8% fata de media pe tara.
  • Ceva mai diferentiate sunt cheltuielile de consum pentru diferitele servicii, cel mai inalt nivel fiind atins  tot in Bucuresti, unde sunt de 1,7 ori mai mari decat media pe tara si de 2,2 ori mai mari decat in Nord-Est, regiunea cu cel mai scazut nivel al banilor alocati pentru servicii.
  • Si structura cheltuielilor pe cele trei grupe - consum alimentar, marfuri nealimentare si servicii - este relativ omogena. Conform Clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si bauturile nealcoolice detin, in medie, 40,0% din consumul familiilor.
  • O alta cheltuiala care produce frisoane multora dintre noi este cea legata de locuinta. Acesteia i se aloca in medie  21,2% din cheltuielile de consum, cea mai mare parte fiind "absorbita" de consumul de utilitati (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili. Urmatorul loc e  ocupat de cheltuielile  cu bauturile alcoolice si tutunul (7,7%) si de cele pentru transport (6,2%).

  • Cheltuielile cu sanatatea figureaza in statistici cu o pondere scazuta, in special din cauza ca satisfacerea lor  se realizeaza in mare parte prin servicii publice in cadrul sistemului asigurarilor sociale sau gratuit. Nivelul mediu cel mai scazut al cheltuielilor pentru locuinta, sanatate, comunicatii, recreere si cultura, diverse produse si servicii se inregistreaza in cazul familiilor de agricultori- sub o treime  din medie.
  • Tigarile si accesoriile pentru fumat reprezinta si in cazul familiilor cu copii, o componenta importanta a cheltuielilor pentru cumpararea de marfuri nealimentare, detinand o pondere de 16,0%.
  • Cand vine vorba de marfuri nealimentare, raportul intre cheltuielile medii/familie  din decila cu veniturile cele mai scazute (D1) si cea cu veniturile cele mai mari (D10) a fost de 1 : 3,6. Analiza pentru diferite grupe de produse arata ca, pentru anumite grupe de marfuri nealimentare, discrepantele cresc foarte mult intre decilele extreme. Cel mai frapant este raportul 1 : 10,4 la cheltuielile pentru cumpararea de mijloace auto-moto si alte mijloace de transport, carburanti, lubrifianti si alte produse de intretinere.Cheltuielile pentru tigari, tutun, articole si accesorii pentru fumat detin o pondere foarte inalta (in jur de 17 - 20%) in toate familiile indiferent de decila in care se incadreaza. Pentru familiile situate in primele trei decile cheltuielile pentru combustibili impreuna cu cele pentru tigari, tutun, articole si accesorii pentru fumat depasesc 37% din total.
  • La oras, cei mai multi bani dati pe marfuri nealimentare sunt cei pe imbracaminte, incaltaminte si cei dati pe tigari. Impreuna, ecestia detin o pondere de 38,1% in total.
  • In mediul rural, peste 50% (53,7%) din totalul cheltuielilor pentru cumpararea de marfuri nealimentare s-au efectuat pentru procurarea a trei grupe de bunuri: imbracaminte si incaltaminte, combustibili (lichizi si solizi) si tigari, tutun, articole si accesorii pentru fumat.
  • Cheltuielile pentru plata serviciilor in familiile in care capul gospodariei are studii de nivel primar sunt directionate in proportie de 48,9% spre plata a doua servicii: energie electrica si telefonie. Raportul intre cheltuielile pentru plata serviciilor, medii lunare pe o gospodarie, din decila D10 si decila D1 a fost de 4,8 : 1. Decalajele cele mai mari se constata in cazul acelor servicii pentru care accesul familiilor tine atat de marimea veniturilor, cat si de existenta infrastructurii specifice. Astfel, raportul intre cheltuielile pentru serviciile legate de locuinta ce revin pe o gospodarie din D10 si D1 a fost  de 4,5 : 1, in cazul energiei termice ajungand la 84,3 : 1. In familiile din prima decila, cheltuielile pentru energie electrica au reprezentat aproape 36% din totalul cheltuielilor pentru plata serviciilor, fata de familiile din ultima decila unde au fost de 11,7%.
  • Nivelul si structura cheltuielilor pentru plata serviciilor din ultimile doua decile, in special din decila D10, semnaleaza si extinderea gamei serviciilor la care familiile pot avea acces intr-o masura mai mare, intre care se numara, de exemplu, serviciile de educatie, turism, ingrijire personala etc.
  • In toate regiunile, cheltuielile cu serviciile legate de locuinta detin ponderea cea mai inalta, cuprinsa intre 49,1% in regiunea Nord-Vest si 56,6% in regiunea Bucuresti-Ilfov. Doua dintre serviciile legate de locuinta, respectiv cele de energie electrica si gaze naturale, absorb din totalul cheltuielilor pentru plata serviciilor, intre 21% in regiunea Bucuresti-Ilfov si 36% in regiunea Centru. Serviciile legate de locuinta, impreuna cu cele de transport si telefonie, reprezinta peste 70% din cheltuielile pentru plata serviciilor in toate regiunile, in regiunile Sud-Est si Centru acestea ajung aproape de 80% (79,2%). Aceasta inseamna dupa ce platesc  prioritar serviciile cu caracter obligatoriu, romanilor le raman resurse care nu le permit accesul, decat intr-o foarte mica masura, la o gama mai larga de servicii.
  • Daca ne uitam la banii pe care ii pun deoparte din salarii, treaba sta in felul urmator: cele mai mici economii (pana in 10% din veniturile totale) s-au regasit la familiile cu 1, 2, 3, 4 si mai multi copii (+8,5%, +6,3%, +2,0%, +1,9%), la familiile formate din persoane singure, trei, patru, cinci, sase si mai multe persoane (+5,2%, +9,0%, +9,2%, +9,4%, +8,0%), la cele din grupele de varsta 15-24 ani, 25-34 ani, 35-49 ani (+3,8%, +8,3%, +7,7%), la cele conduse de persoane cu nivelul de pregatire primar si secundar (+6,9%, +8,3%).
  • Veniturile au depasit cheltuielile cu aproape 15% numai la familiile incadrate in categoria celor cu nivel de pregatire superior (+13,5%). Familiile din prima decila inregistreaza un deficit de 9,9% din totalul veniturilor, iar familiile din urmatoarele noua decile inregistreaza economii, care ajung la decila D10 la 17,7% din veniturile totale.
  • Cat de sanatos mancam? Pe ansamblul familiilor, consumul mediu zilnic pe o persoana a fost  anul trecut de 2413 calorii si 81,0 g protide. Consumul cel mai inalt s-a remarcat in familiile de pensionari (2555 calorii si 85,6 g protide) iar cel mai scazut in familiile de someri (2078 calorii si 70,5 g protide). Consumul alimentar mediu zilnic exprimat in calorii si protide se diferentiaza mai mult in functie de dimensiunea familiilor, de numarul copiilor sub 18 ani si de marimea veniturilor. Cele mai mari diferente s-au inregistrat in raport cu marimea familiilor. Astfel,  consumul cel mai inalt s-a inregistrat in familiile formate dintr-o singura persoana: 3222 calorii si 107,8 g protide cu 33,5% mai mare fata de media pe total familii si cu 66,8% mai mare decat consumul unei persoane ce face parte dintr-o gospodarie compusa din 6 si mai multe persoane. Exista de asemenea, diferente semnificative intre familiile care au in componenta copii sub 18 ani si familiile fara copii.
  • De altfel categoria de familii cu nivelul cel mai scazut al consumului alimentar mediu zilnic pe o persoana (1925 calorii si 65,2 g protide) este cea formata din familiile in care exista 4 si mai multi copii sub varsta de 18 ani.


    De remarcat ca in familiile conduse de persoane de sex feminin si in cele conduse de persoane de 65 ani si peste, continutul energetic si proteic al consumului alimentar este mai inalt comparativ cu cel al unei persoane din celelalte grupe. In mediul rural consumul a fost mai mare cu 71 calorii si 1,6 g protide decat in mediul urban. In teritoriu, consumul mediu zilnic de calorii si protide cel mai mare a fost in regiunea Vest (2707 calorii si 89,7 g protide), iar cel mai mic in regiunea Bucuresti-Ilfov (2285 calorii si 80,4 g protide). Aceste din urma situatii se explica prin proportiile dintre sursele consumului alimentar. In mediul rural si in regiunile in care predomina ocupatiile agricole si este localizata o pondere mai mare a persoanelor cu nivel mai scazut de pregatire scolara, resursele proprii joaca un rol important in satisfacerea nevoilor alimentare, ducand si la un consum relativ mai mare de alimente cu continut energetic ridicat. Structura si calitatea consumului alimentar sunt puse in evidenta de aportul caloric si nutritiv al diferitelor grupe de produse. Pe ansamblul familiilor, ca de altfel pentru toate categoriile de familii analizate, contributia preponderenta o au alimentele de origine vegetala, mult sporita in raport cu reperele stiintei nutritiei. Practic, 74% din numarul de calorii si in jur de 50% din cantitatea de protide au fost asigurate anul trecut de alimentele de origine vegetala. (Mediul de rezidenta nu are, din acest punct de vedere, o influenta prea mare, ponderea caloriilor de origine vegetala fiind de 73,7% in urban, respectiv 74,7% in rural, in timp ce ponderea proteinelor de origine animala este de 52,1% in urban si 47,1% in rural)
  • Cerealele si produsele din cereale asigura aproape 40% din numarul de calorii. Acest aport este mare la aproape toate categoriile de familii analizate, variind intre 42,5% la familiile de agricultori si 37,6% la familiile de salariati. In cadrul acestei grupe de alimente, in medie pe ansamblul familiilor, predomina aportul caloric al painii si produselor de franzelarie, (25,5%). La familiile de agricultori, alaturi de paine si produse de franzelarie, malaiul are un aport caloric important, reprezentand 7,8% din total.
  • Pe ansamblul familiilor, carnea si preparatele din carne au detinut o pondere modesta in numarul de calorii continut de alimentatie, (11,3%). Caloriile provenite din lapte, produse lactate (branzeturi si smantana) si oua, au o pondere de 11,3% in numarul total de calorii din consumul familiilor. Aceste produse au cel mai mare aport la familiile de agricultori (12,4%), iar cel mai scazut la familiile de someri (10,4%).
  •  Painea si produsele de franzelarie reprezinta unul din alimentele de baza pentru toate categoriile de familii analizate. Pe ansamblul familiilor consumul mediu lunar a fost de 8,33 kg/persoana, insemnand anual 100 kg/persoana. Consumul cel mai scazut de paine si produse de franzelarie s-a inregistrat la familiile de salariati (8,00 kg/persoana). Diferente semnificative intre nivelul consumului de paine si produse de franzelarie se constata in familiile grupate pe decile. Consumul cel mai scazut s-a inregistrat in decila D10 (7,72 kg/persoana), iar cel mai inalt in decila D3 (8,90 kg/persoana), in decilele urmatoare fiind ceva mai mic. Se observa in acest caz manifestarea uneia dintre legitatile consumului, conform careia de la un anumit nivel consumul de produse din cereale scade, fiind substituit cu alte alimente cu valoare nutritiva mai mare
  • Consumul de carne si preparate din carne este de nivel relativ scazut comparativ cu standardele din tarile dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspata pe o persoana a fost de 3,25 kg/persoana. Impreuna cu preparatele din carne, acesta se ridica la 4,29 kg/persoana lunar, ceea ce inseamna un consum mediu anual de 51,5 kg/persoana. Cele mai mari diferente, din punct de vedere al consumului de carne proaspata si preparate din carne, se constata pe decile, reflectand dependenta puternica a consumului de carne de nivelul veniturilor. Diferenta intre consumul de carne al romanilor din decila D10 si decila D1 a fost, in anul 2014, de 2,28 kg/persoana de carne proaspata lunar si de 2,94 kg/persoana lunar daca luam in considerare si preparatele din carne.Diferente semnificative se constata si intre familiile care au in componenta un numar diferit de persoane. Familiile formate dintr-o singura persoana au cel mai bogat consum de carne (4,54 kg/persoana lunar carne proaspata si respectiv 6,01 kg/persoana lunar carne proaspata si preparate din carne).
  • Consumul de lapte a fost anul trecut de 5,79 litri/persoana,  nivelul cel mai ridicat fiind in cazul familiilor de agricultori (6,77 litri/persoana), iar cel mai scazut in cele de someri ( 4,38 litri/persoana). Intre familiile din mediul rural (6,03 litri/persoana) si cele din mediul urban (5,60 litri/persoana) s-a inregistrat un decalaj lunar de 0,43 litri/persoana. Cel mai mare consum de lapte se inregistreaza in familiile formate dintr-o singura persoana (7,32 litri/persoana lunar). Aceasta se explica si prin faptul ca in cele mai multe cazuri in familiile formate dintr-o singura persoana predomina persoanele varstnice.
  • Cartoful este un aliment care se consuma in cantitati relativ apropiate in toate categoriile de familii. Pe ansamblul familiilor consumul mediu lunar pe o persoana a fost de 3,31 kg. Agricultorii si pensionarii depasesc usor acest nivel, consumul cel mai scazut inregistrandu-se in familiile de salariati. Factorii cei mai importanti de diferentiere sunt numarul persoanelor care compun gospodaria si numarul copiilor sub 18 ani din gospodarie. Intr-o gospodarie formata dintr-o singura persoana s-a consumat 4,69 kg/persoana lunar, fata de 2,75 kg/persoana lunar in familiile formate din 6 si mai multe persoane.
  • Consumul de fructe este de nivel relativ scazut, pe ansamblul familiilor, consumul mediu lunar pe o persoana fiind de 3,57 kg. Diferente mai importante (4,36 kg/persoana) se semnaleaza intre decila D10 (6,34 kg/persoana) si decila D1 (1,98 kg/persoana), explicate de marimea venitului familiilor. Diferentieri semnificative se constata si intre familiile grupate dupa marimea acestora, in familiile formate dintr-o singura persoana consumandu-se 5,19 kg/persoana fructe lunar, mai mult decat dublu fata de consumul mediu al familiilor de 6 si mai multe persoane (2,09 kg/persoana