Domnul Ionescu a ramas somer. Isi cauta acum un loc de munca, dar foarte greu isi gaseste, desi Statistica tocmai a transmis vineri ca avem 58.300 de locuri de munca vacante. "Patronii nu mai platesc dom`ne cum plateau odata", le povesteste el tuturor celor care il intreaba de ce nu se angajeaza. Desi domnul Ionescu are studii superioare si un master, salariul care i se ofera este cel minim pe cartea de munca. "Inaceptabil! De aia am facut eu facultate?", spune ferm, Ionescu. Ceea ce nu stie domnul Ionescu este ca de cate ori tehnocratii anunta cresteri ale salariului minim, in sectorul privat angajatorii isi cheama contabilii si intreaba unde e loc de taieri: din personal sau din salarii?

Romanii care isi cauta de lucru se potrivesc greu cu asteptarile angajatorilorFoto: sxc.hu

Costurile angajatorilor cu forta de munca au crescut pentru mai mult de 70 % dintre firme in ultimii ani, iar recentele cresteri ale salariului minim brut din 2014- 2015 (cu 22%) a contribuit la mentinerea acestei tendinte. Si cum unul din cinci salariati din sectorul privat sunt incadrati la salariul minim brut pe economie.... (sursa datelor: BNR, Tendinte comportamentale pe piata muncii, Militaru&Pandioniu)

Firmele stabilesc pretul produselor pe care le scot pe piata adaugand o marja fixa sau/si variabila peste costul cu forta de munca. Acest cost cu forta de munca este de circa o treime din costurile unei firme si al doilea cel mai important factor pentru cresterea preturilor.

Aproape 6 din 10 firme private (57% dintre companii) spun ca la o majorare a salariului minim vor creste preturile. Pentru ca le cresc costurile si le transfera cel putin partial in preturi.

Majoritatea companiilor modifica preturile cel putin o data la sase luni, in timp ce salariile sunt stabilite in anual sau chiar mai rar

Flexibilitatea mai redusa a salariilor poate explica fenomenul de inertie a inflatiei (Gertler,1999)

Companiile din industria fabricarii bauturilor sunt cele mai flexibile in modificarea salariilor (de cel putin doua ori pe an in peste 90% din cazuri), iar firmele care activeaza in industria echipamentelor electrice si electronice sunt cele mai rigide (modificarea salariului are loc mai rar de doua ori pe an in aproximativ 40% din cazuri)

Cum reactioneaza firmele private din Romania de cate ori Guvernul anunta cresterea salariului minim brut:

  • Doua firme din 10 (ne referim aici la sectorul privat) ingheata salariile de baza
  • Una din cinci trece la reducerea numarului de angajati
  • Una din noua firme apeleaza la pensionari anticipate
  • Una din 10 nu mai innoieste contractele ajunse la scadenta
  • Jumatate din firme reduc bonusurile financiare sau taie din alte beneficii nefinanciare
  • Circa 40% din firme renunta la angajatii cu salarii mari si aduc in locul lor oameni pe bani mai putini, daca vechii angajati nu accepta tieri din salarii
  • Una din 4 firme modifica programul de lucru  (sursa: Tendinte comportamentale pe piata muncii, Militaru&Pandioniu, BNR)

In ramuri precum industria alimentara, usoara sau constructii, cresterea salariului minim brut pe economie din perioada 2008-2015 este superioara cresterii productiei, toate cele trei ramuri avand mai mult de 40% dintre angajati incadrati la pragul minim.

La cresterea salariului minim brut pe economie, 47% dintre companii au afirmat ca vor limita recrutarile

Aproximativ jumatate dintre firmele care s-au confruntat cu o scadere a cererii au declarat ca au fost nevoite sa faca disponibilizari sau sa inghete angajarile. Alte lucruri care au influentat procesul de recrutare sunt legate in principal de taxele mari pe munca, politica salariului minim, dificultatea de a gasi personal calificat si de existenta contractelor colective.

Din cauza sau pe fondul acestor probleme de pe piata muncii, nu e greu de estimat ca impusurile de politica monetara ale BNR se transmit mai greu in economia reala. Ca, din punct de vedere al politicii fiscale promovate de-pana acum inconsistenta doamna Dragu, accentuarea decalajelor de competitivitate intre sectoare poate fi atenuata prin reducerea impozitarii muncii dar si prin masuri de stimulare a productivitatii firmei (investitii in educatie si infrastructura)

Cel mai bun indicator al pietei muncii (si a disfunctionalitatilor care apar este curba Beveridge. Pozitia pe Curba Beveridge a unei tari la un moment dat poate indica situatia economica a acesteia, daca se afl a intr-o perioada de recesiune sau de boom economic. Aceasta curba analizeaza legatura dintre somaj si locurile de munca vacante. Ea spune multe despre capacitatea unei economii de a genera locuri de munca.

Rezultatele calculelor facute in laboratoarele BNR arata o relatie dintre inflatie si somaj, coeficientul gap-ului de somaj situandu-se in jurul valorii de -0,7.

Astfel, manifestarea unui "efect de histerezis" ulterior declansarii crizei, care a constat intr-o depreciere a capitalului uman odata cu prelungirea perioadei in care dl Ionescu ramane somer a facut ca acesta sa devina mai putin atractiv pentru angajatori. In plus, redresarea economiei romanesti s-a realizat pe o structura mai competitiva si, prin urmare, companiile au devenit mai exigente in privinta aptitudinilor candidatilor. Din acest punct de vedere, au aparut neconcordante mai accentuate intre cererea si oferta de forta de munca, amplificata de incapacitatea sistemului de educatie de a genera personal cu o calificare adecvata necesitatilor economiei (reflectata intr-o rata ridicata a somajului in randul tinerilor).

"Dezvoltarea ramurilor cu o inzestrare tehnologica superioara, alaturi de actiunea inhibitoare a unor factori precum majorarea accelerata a salariului minim brut pe economie in ultimii doi ani, impozitarea ridicata a muncii si/sau existenta contractelor colective au condus la diminuarea capacitatii economiei de a crea locuri de munca. Cresterea somajului structural poate reprezenta un element important in evaluarea pozitiei ciclice a economiei (relevant in procesul de elaborare a politicii monetare), in contextul in care persoanele ramase in cautarea unui loc de munca, dar care nu au abilitatile cautate de companii, nu concureaza de fapt pentru locurile de munca existente. Prin urmare, aceste persoane nu pot influenta procesul de stabilire a salariilor si, prin urmare, nici pe cel de stabilire a preturilor.", se arata intr-un studiu elaborat de BNR.

Asa ca, ce sa faca dl. Ionescu? Citeste datele din comunicatul transmis vineri de Statistica, numara locurile de munca vacante si nu pricepe ce au patronii cu el de-i ofera un salariu "necompetitiv" din punctul lui de vedere.