"Traim de foarte mult timp cu doua mituri, cu o obsesie si cu o poveste de succes. Cele doua mituri sunt agricultura si turismul. Obsesia pe care o avem este bucuria nemarginita de a avea locuri de munca la lopata, tristetea de a nu le avea dar si efortul extraordinar pe care il facem de 600 de ani incoace pentru a avea locuri de munca la lopata. Desi locul de munca la lopata creeaza in viitor doar loc de munca la lopata. Iar povestea de succes este povestea IT-ului, care a inceput in 1952, nu in 2000", a spus marti Varujan Pambuccian, la o conferinta pe tema capitalului uman, conferinta organizata de site-ul Curs de guvernare, la care au participat bancheri, oameni de afaceri, dar si oficiali din Ministerul Educatiei.

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Pambuccian: Turismul se vede cu ochiul liber. Atata vreme cat mobila e mai bune decat oamenii, nu putem avea turism. E simplu

"Traim in mijlocul tarii granarului Europei. E o poveste care a fost spusa in 1936 in Parlament de catre un deputat de atunci, mare mosier. El a numit asa Romania pentru ca in acel an, de mare seceta, a fost mare nevoie de cereale pe piata internationala. Romania si-a creat in

Varujan Pambuccian

Varujan Pambuccian

Foto: Agerpres

interior o criza ingrozitoare a painii, dar oferind la export ultima boaba din cerealele recoltate. Asa a ajuns sa aiba 6,5% din totalul exporturilor europene de cereale. Asta a fost povestea marelui granar al Europei, ca sa stim despre ce vorbim. Turismul se vede cu ochiul liber. Atata vreme cat mobila e mai bune decat oamenii, nu putem avea turism. E simplu. Obsesia pe care o avem este cel mai periculos lucru . Obsesia asta e bucuria nemarginita de a avea locuri de munca la lopata, tristetea de a nu le avea dar si efortul pe care il facem de 600 de ani incoace pentru a avea locuri de munca la lopata. Locul de munca la lopata creeaza in viitor loc de munca la lopata. Este fenomenul care se replica cel mai usor. Avem obsesia asta care e mare, e nationala", a mai spus Pambuccian. Cat despre povestea de succes, ea este una singura." E din IT. Dar povestea asta nu a inceput in 2000 ci in 1952. Romania e a sasea natiune din lume care a proiectat si a produs un calculator electronic. Atunci s-a infiintat o scoala care functioneaza o scoala care creaza neintrerupt de atunci si care nu a fost deranjata prea mult nici de comunisti nici de post-decembristi. In anii 80 aveam o industrie in IT care crea tot ce se putea crea. De la minicalculatoare, calculatoare, pana la toata gama de periferie. Scriam sisteme de operare, compilatoare, software de aplicatii, in anii 80. Imediat dupa Revolutie, industria s-a prabusit", mai subliniaza Pambuccian.

De ce? Din simplul motiv ca scoala economica s-a prabusit, mai spune deputatul armean. "Noi nu stiam sa ne vindem, nu am avut cine sa vorbeasca despre ce facem, pe scurt nu am avut marketing de vanzari. Se creaza inca multe produse la noi, dar vine cel care stie sa vanda, care are o piata, isi pune eticheta pe produs si il vinde. Problema mea este ca se termina si cu genul de a face genul de vanzari clasic, corporatist, ceea ce se invata in scoala economica actuala. Cotitura in marketing a fost facuta de , culmea, o mare corporatie-Unilever. E vorba de "I want your hair. A doua campanie a fost -prima in care s-a folosit inteligenta artificiala- Chef Wendy. Cui dintre Dv nu i-ar placea sa ii trimita un sms unui star, in cazul asta Chef Wendy, care sa va raspunda? Numai ca in spatele lui Chef Wendy era un soft de inteligenta artificiala care raspundea in limbaj natural. Se schimba totul in jur. Avem un blocaj major in scoala economica romaneasca pentru tot potentialul creativ. Nimeni nu ne invata asta in scoala.De ce avem o singura poveste de succes in IT, anume BitDefender? Pentru ca nu avem o scoala economica. ", spune Pambuccian.

Povestea se complica si mai mult pentru viitor, crede deputatul. "Intr-o carte- "Sapiens" se intituleaza-, prof Yuval Harari, la care eu tin foarte mult, spunea asa: Daca prima revolutia industriala a venit cu clasa muncitoare, a treia revolutie va veni cu clasa oamenilor inutili". Si asa este. Tehnologia distruge mai multe locuri de munca decat creaza. Si aduce locuri de munca absolut noi, care te iau pe nepregatite. De pilda fabricatia aditiva. Tot mai multe lucruri simple se fac cu masina si se vor face cu masina. Anul trecut, General Electric Aviation a construit primele motoare cu reactie fara oameni, cu imprimante 3D. Mai mult, ganditi-va ca in zona de consumer, lupta se va duce pe cine va cumpara blue-printul cui", crede matematicianul roman.

  • Manea, BCR: Lipsa infrastructurii de transport si lipsa unei forte de munca mediu calificate au devenit principalul impediment

Problema lipsei fortei de munca dotata cu calificare a fost subliniata si de pexecutivul celei mai mari banci din tara-BCR, Sergiu Manea. "Lipsa infrastructurii de transport si lipsa unei forte de

Sergiu Manea, noul sef al BCR

Sergiu Manea, noul sef al BCR

Foto: BCR.ro

munca mediu calificate au devenit principalul impediment pentru atractivitatea Romaniei fata de investitorii straini existenti sau potentiali.", a spus acesta. Manea a pus accentul in prezentarea lui pe datele macro ale economiei,

Cresterea economica inregistrata de Romania este una peste potential, acesta fiind calculat la 2,5% - 2,6%, in conditiile in care tara creste cu 3,5% - 3,6%. "Nu avem in momentul acesta un asa numit GDP growth potential - cresterea produsului intern brut in termeni de potentialitate, suficient de robust. In momentul acesta Romania creste peste potential. Potentialul calculat este 2,5% - 2,6%, iar Romania creste cu 3,5% ￯ 3,6%. Daca compari cresterea Romaniei foarte buna, nemaipomenit, extraordinar si sunt foarte bucuros ca ea exista, cu tipul de crestere din Cehia si Suedia, la nivel calitativ, intr-adevar incepem sa avem o problema pentru ca avansul peste potential se cheama bubble", a spus Sergiu Manea la conferinta "Capitalul uman al Romaniei - forta de munca adecvata din economie si producatorul de valoare adaugata in societate: cum recuperam ce am ignorat in ultimii 25 de ani".

Potrivit acestuia, cu o crestere de 2 - 3%, Romania nu va trece de 75% din nivelul tarilor de la Visegrad (Cehia, Polonia, Slovacia si Ungaria - n.r.).

Slabiciunea noastra consta in slabiciunea leaderilor, in slabiciunea oamenilor inteligenti, pentru ca si-au pierdut increderea si speranta in capitalul uman si in forta acestei tari, a admis marti ministrul Comunicatiilor si pentru Societatea Informationala, Marius Bostan, la o conferinta de specialitate "Daca toti oamenii care au incredere in tara asta s-ar pune traista in bat si o zi din viata lor sa mearga intr-un sat din Romania, intr-o comunitate defavorizata din cartierul

Ferentari, sa incerce sa stea de vorba cu leaderii, eu cred ca vom schimba Romania foarte repede. 2018 este o tinta rezonabila sa facem acest lucru", a afirmat Bostan.

De asemenea, acesta a lansat ideea ca 1.000 de companii sa "adopte" fiecare cate un sat si sa incerce schimbarea mentalitatilor.

"Pentru 2018, an in care vom sarbatori 100 de ani de la Marea Unire, nu mai trebuie sa avem doua Romanii, o Romanie aici, o Romanie in afara. Trebuie sa fie strans legate aceste Romanii. O Romanie in mediul rural, o Romanie in mediul urban. Iata doua Romanii fantastic de dezunite, sa spunem asa. Iar aceasta nu tine doar de Guvern, tine de fiecare dintre noi. Tine de fiecare companie. Ce ar insemna daca fiecare din 1.000 companii din top spune "eu adopt un sat". Adoptare in sensul ca macar o data pe luna sa mearga din board-ul companiei, sau o data la trei luni, sa mearga in acel sat, sa discute cu leaderii comunitatii si sa faca

aceasta vizita doar pentru schimbarea mentalitatilor, intarirea unor principii si valori fundamentale si oferirea unui drum. Aceasta au facut inaintasii nostri acum 100 de ani cand au modernizat Romania. Au mers din sat in sat si atunci nu era internet, nu erau telefoane mobile, nu erau masini. De ce au putut?", a afirmat Marius Bostan.

  • Dumitru, Consiliul Fiscal : Efectul unor programe de calificare profesionala este extrem de slab din punct de vedere economic

Efectul unor programe de calificare profesionala este extrem de slab din punct de vedere economic, a spus la aceeasi conferinta Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal". Vorbeam de calificarea aceea continua pe parcursul vietii. Se pare ca din acest punct de vedere programele POSDRU, de calificare profesionala, au esuat complet. Si stiu foarte multe cazuri si s-au luat foarte multi bani, mai ales de catre aceia care au gestionat acele proiecte, iar efectul loc economic este extrem de slab. Sa nu fim chiar negativisti si sa spunem ca este zero, dar efectul este extrem de slab. Imi aduc aminte, imi povestea tatal meu care e profesor, ca au venit la tara la el unii care aveau un proiect POSDRU de recalificare profesionala a femeilor de la tara.A venit cineva la caminul cultural, le-a aratat un film si la sfarsit le-a spus ca au facut nu stiu ce program de calculator. Cam asa s-au desfasurat lucrurile si sunt convins ca nu este caz singular", a afirmat Ionut Dumitru.

Potrivit acestuia, programele de formare profesionala sunt putine si nu isi ating scopul desi au avut foarte multi bani la dispozitie. In schimb, cheltuielile pentru Educatie sunt destul de scazute, comparativ cu alte state din UE.

Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal

Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal

Foto: HotNews.ro

"Daca punem pe grafic cheltuielile cu educatia, fie ca procent din PIB, fie ca procent din total cheltuieli bugetare, o sa constatam ca Romania nu este nicaieri, suntem izolati complet. Ca procent din PIB avem cea mai mica alocare, 3% din PIB, iar urmatoarea tara este Italia, cu 4 si ceva la suta din PIB. Deci noi alocam Educatiei cu mult mai mult de 1% din PIB mai putin decat cel mai mic nivel din Europa. Suntem practic in afara Europei din punctul acesta de vedere", a declarat Ionut Dumitru. Acesta a spus ca, in ceea ce priveste Educatia, nu numai salariile profesorilor conteaza, ci si calitatea acestora.

"Stiu foarte bine despre ce vorbesc. Tata este director de scoala la tara de vreo 40 de ani si stiu foarte bine cu ce probleme se confrunta. Calitatea profesorilor din mediul urban s-a degradat foarte mult, imaginati-va ca in mediul rural este catastrofal. Nu sunt cadre didactice calificate, sunt foarte multi suplinitori. Cine sta pe 800 - 1.000 de lei salariu? Cineva care nu isi gaseste un loc de munca alternativ", precizat Ionut Dumitru. De asemenea, a mai adaugat el, o alta problema o constituie lipsa copiilor, numarul acestora fiind de o treime din cati erau inainte de 1990.

Despre lipsa unui cuplaj intre Educatie si piata muncii s-a tot scris in presa. De la lipsa educatiei in trafic (soferi care nu tin cont de regulile elementare de circulatie) la lipsa educatiei in privinta ofertelor electorale, ca sa nu vorbim de lipsa educatiei financiare, concluzia este una singura: Educatia are o mare problema, dar nu se gaseste niciun Profesor care sa n-o puna sa repete clasa.