Reabilitarea rolului statului, prin cresterea finantarii sistemului public, adoptarea unei politici coerente si active de incurajare a natalitatii, avand ca tinta atingerea, in 2035, a unui echilibru demografic - fertilitate 2,2, unificarea Pilonului II cu Pilonul III ale sistemului de pensii, dar si constituirea unui sistem public independent de monitorizare si evaluare a procesului de dezvoltare a tarii- acestea sunt principalele puncte ale Strategiei de dezvoltare a Romaniei pentru urmatorii 20 de ani. Documentula fost elaborat in cea mai mare parte de Academia Romana si luat in calcul de catre Presedinte, Premier si Guvernator pentru stabilirea unei forme finale. (vezi documentul in atasament)

Tintele pentru 2035 sunt considerate in trei sau doua variante.

Performanta maxima: atingerea in 20 de ani a nivelul mediu actual (2014) realizat de tarile UE 18. Desigur ca si acest grup de tari va evolua in 20 de ani, dar atingerea nivelului lor actual poate fi considerata o performanta notabila.

Performanta minima, foarte modesta: atingerea nivelelor medii actuale ale grupului de tari UE 8. Dupa cum se vede si atingerea acestui nivel presupune schimbari importante in 20 de ani, dar pe care le putem considera insuficiente.

Performanta medie: media performantelor dintre grupul UE18 si UE8.

Pentru a ne inscrie pe calea dezvoltarii sociale, in primul rand, trebuie sa ne eliberam de gravele probleme care ne blocheaza in prezent. Care sunt aceste probleme? In aprilie 2015, populatia considera ca cea mai importanta problema a Romaniei este coruptia (30%), urmata de saracie (28%); apoi, la mare distanta, starea economiei, cu doar 8%", se arata in Strategia propusa.

Nu se doreste o crestere economica "oricum", se mai spune in document, ci o economie activa si responsabila social, eliminarea coruptiei si a saraciei, o organizare a societatii mai rationala, mai eficienta si centrata pe nevoile oamenilor.

In al doilea rand, trebuie sa adoptam un obiectiv pozitiv. Calitatea vietii este valoarea finala care va trebui sa dea substanta directiei globale a actiunii colective.

Sintetic, putem distinge 6 domenii, calitatea vietii find rezultanta calitatii tuturor acestora.

•  Economia este o sursa esentiala de calitate a vietii in principal prin oferta de locuri de munca si venituri.
  
•  Calitatea conducerii societatii/ guvernarii: sistemul politic, calitatea organizarii sociale, a administrarii. Evenimentele din ultimele zile probeaza faptul ca in situatia actuala de criza, guvernarea, ceea ce se numeste "calitatea clasei politice" este un factor decisiv. Dar nu este nevoie de o guvernare elitista, separata de comunitate, ci una care asigura largi oportunitati de participare a comunitatii la procesul de conducere si administrare a vietii colective.
  
• Calitatea conducerii societatii/ guvernarii: sistemul politic, calitatea organizarii sociale, a administrarii. Evenimentele din ultimele zile (noiembrie 2015) probeaza faptul ca in situatia actuala de criza, guvernarea, ceea ce se numeste ￢calitatea clasei politice￢ este un factor decisiv.
  
•  Calitatea principalelor servicii sociale: educatia, sanatatea, protectia sociala/ asistenta sociala, securitatea, justitia.
  
• Calitatea mediului uman. Increderea in oameni, cum ceilalti se comporta pe strada, la munca, in vecinatate. Capacitatea lor de a se mobiliza pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta. Sintetic, "moralul" populatiei este un factor esential determinant al calitatii vietii.
  
• Stilul de viata al fiecarei persoane in parte: capacitatea, "stiinta" fiecaruia de a mobiliza resursele disponibile si de a organiza o viata de calitate.
  
• Dar si calitatea mediului natural si a celui construit, a locuintei, alcatuiesc un cadru important al unei vieti de calitate. Fiecare domeniu necesita strategii de dezvoltare si programe de actiune proprii.

Intr-un context social sau altul, un domeniu poate avea un rol mai important sau mai scazut. Un nivel accentuat de precaritate economica va face din starea economiei un factor decisiv. Prosperitatea economica ofera un spatiu mai liber de diversificare a nevoilor umane, dincolo de preocuparile economice. In momente de criza sociala, se poate instala demoralizarea, blocanta a increderii in viitor sau, dimpotriva, mobilizarea unei actiuni consensuale si rationale pentru promovarea schimbarilor necesare.

Citeste intreaga Strategie pe urmatorii 20 de ani in atasament.