Preturile au scazut cu 3,5% in luna mai 2016 comparativ cu luna mai 2015,a transmis vineri INS. Doua din cauzele interne ale faptului ca avem inflatie mica este si eficienta luptei impotriva coruptiei, dar si imbatranirea populatiei. Cazul Hexi Pharma, care isi revindea produsele pana acestea isi triplau pretul este una dintre situatiile care tehnic, aduceau inflatie in zona preturilor dezinfectantilor. "Parandaraturile" contractelor din institutiile publice, acele 10-20% "intoarse" la diferiti functionari publici pentru a aproba platile sau chiar semnarea contractelor scumpeau serviciile respective pentru ca banii trebuiau recuperati de undeva. Cat despre legatura dintre imbatranire si inflatie, studiile care le confirma sunt numeroase si de buna calitate.
Preturile de consum, masurate prin indicele preturilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 3,5% in luna mai 2016 comparativ cu luna mai 2015, spune Statistica. In luna mai 2016, ponderea marfurilor si serviciilor care au inregistrat o scadere a preturilor, comparativ cu aprilie 2015, este de 66,9%, cele care au avut cresteri cuprinse in intervalul 0 - 2,5% detin o pondere de 19,8%. Marfurile si serviciile ale caror preturi au crescut cu mai mult de 2,5% detin o pondere de 13,3%. Citeste aici comunicatul de vineri al Institutului National de Statistica.
Rata medie a preturilor de consum in ultimele 12 luni (iunie 2015 - mai 2016) fata de precedentele 12 luni (iunie 2014 - mai 2015), calculata pe baza IPC, este de -2,1%.
Inainte de a incepe DNA si DIICOT lupta cu spagarii, lucrurile stateau asa cum le descriam aici.
Lucrurile intra acum in normal din acest punct de vedere, dar mai avem o problema: imbatranirea Romaniei.
Pe la 1500, erau vreo doua milioane de romani. La 1820, eram 6 milioane. Pragul de 10 milioane l-am trecut prin 1900, iar cel de 20 de milioane de romani, in 1969. Acum suntem 19 milioane si ceva, scadem incontinuu si, in plus, stam foarte prost la structura pe grupe de varsta.
Cifrele comunicate vineri de Statistica chiar nu ar trebui sa ne surprinda. Intr-o societate, cei care consuma si ar putea genera cresterea preturilor prin gonflarea cererii de consum, sunt tinerii. Batranii sunt mai putin cheltuitori (prefera sa economiseasca sau au pur si simplu pensii mici si isi cumpara doar strictul necesar), la fel ca si somerii. Cu cat o tara are o populatie mai imbatranita, cu atat pericolul unei inflatii ridicate este mai mic. N-o spun eu, o arata cercetarile celor de la FED Saint Louis.
Ca avem o populatie care imbatraneste e de domeniul evidentei. S-a scris atat de mult pe tema asta, s-au tras atat de multe semnale ca, daca nu apar politici care sa incurajeze natalitatea, o sa ne para rau.
Potrivit datelor Statisticii, se fac tot mai putini copii. Copii mai putini inseamna somaj potential mai mare in randul profesorilor si a medicilor pediatri, care nu vor mai avea acelasi numar de ￢clienti￢. In cazul profesorilor, asistam deja la un prim efect: coborarea stachetei invatamantului, care accepta sa ii faca studenti si pe cei care nu au BAC-ul, numai ca sa isi pastreze catedrele. Cand spunem someri, din punct de vedere al inflatiei ne referim la cetateni care isi reduc consumul si franeaza cresterea preturilor.
Copii mai putini mai inseamna de asemenea si reducerea viitoarei forte de munca active, adica a celor care vor plati contributiile la pensii, dar si o scumoire a aceleiasi forte de munca. Atunci cand nu ai de unde recruta, fie platesti mai bine fie importi chinezi, vientamezi, magrebieni samd. Daca cresc salariile din aceasta cauza, cresterea se va duce fix in inflatie.
Drept este ca fiecare dintre noi percepe inflatia intr-un mod personal, in functie de obiceiurile de consum private. Iata mai jos 5 feluri in care percepem inflatia:
1. De regula, acordam o atentie mai mare preturilor care cresc decat celor care sunt stabile sau scad - majorarile de preturi ne raman, de asemenea, mai mult timp in memorie.
2. Cheltuielile marunte si frecvente sunt mai puternic percepute decat cele ocazionale. In ultimii ani, preturile unor bunuri si servicii achizitionate in mod frecvent au crescut peste medie. Printre acestea se numara painea si biletele de transport in comun. Adeseori, acordam o atentie prea mare variatiilor acestor preturi atunci cand ne gandim la inflatie, ceea ce ar putea insemna ca, in cele din urma, supraestimam rata reala a inflatiei.
3. Inflatia "personala" - indicele armonizat al preturilor de consum (IAPC) are la baza un cos mediu de bunuri si servicii. Acest cos mediu este reprezentativ pentru toate gospodariile populatiei. Cu toate acestea, s-ar putea ca unele familii sa resimta o inflatie mai mare decat altele. Exemplu: daca pretul benzinei creste mai mult decat preturile altor bunuri si servicii, persoanele care folosesc frecvent autoturismul propriu pot "simti" o rata a inflatiei care este mai mare decat IAPC, cheltuielile acestora cu benzina depasind media. Spre deosebire de acestea, persoanele care folosesc mai rar sau nu folosesc deloc un autoturism propriu inregistreaza o rata a inflatiei "personale" mai scazuta. Exista Ionescu, Popescu si Georgescu. Fiecare dintre acestia are un comportament de consum diferit. Ionescu e gurmand si da pe mancare 80% din venit. Popescu e cinefil si renunta la snitele pentru a vedea ultimele filme. Prin urmare, in cosul lui de consum, cinema-ul ii atarna pana la 75%. Georgescu vrea haine noi, de firma. Face foamea pentru un costum Armani. Nu mai zic de altii care dau pe chirie sau rata la apartament 80% din venituri. Fiecare isi are inflatia lui, cu alte cuvinte.
4. Ratele inflatiei sunt anuale, dar memoria noastra pastreaza informatii mult mai indepartate IPC este inclus, de obicei, in rapoarte ca ritm anual de crestere, ceea ce inseamna ca nivelul general al preturilor pentru o anumita perioada de timp - de exemplu, mai 2016 - este comparat cu cel din aceeasi perioada a anului anterior - respectiv mai 2015. In formarea perceptiilor personale, populatia are in vedere preturile din anii anteriori. Pe parcursul unei lungi perioade, tendinta preturilor este de a creste substantial, chiar si atunci cand se inregistreaza o rata anuala a inflatiei scazuta. De exemplu, daca ritmul anual de crestere a IPC este de 2%, dupa 10 ani nivelul general al preturilor va fi crescut cu peste 20%.
6. Variatii ale preturilor comparativ cu variatii ale nivelului de calitate - de cele mai multe ori credem ca variatiile pretului unui produs inseamna inflatie. Uneori, se produce in acelasi timp si o modificare a calitatii produsului. Acest lucru e luat in considerare de IAPC prin scaderea variatiei datorate calitatii. Exemplu: este posibil ca preturile autoturismelor sa fi crescut, dar noile modele includ, cel mai adesea, in versiunea standard echipamente care, anterior, erau vandute ca optiuni suplimentare (cum ar fi sistemele de navigare prin satelit, sistemul de aer conditionat sau airbag-urile). In astfel de cazuri, cresterea preturilor se datoreaza in parte unei cresteri a calitatii, si nu doar inflatiei. Daca preturile autoturismelor au crescut, sa zicem, in medie cu 5%, dar cresterea calitatii reprezinta doar 1%, atunci IAPC va indica o crestere de 4% pentru preturile la acest produs.
Franta are chiar pe site-ul Statisticii lor o aplicatie prin care fiecare isi poate masura inflatia personalizata. Pentru ca , in mod corect au remarcat ei, nu exista consumator mediu.
Despre legaturile dintre imbatranire si inflatie, puteti citi "Can demography affect inflation and monetary policy?" sau acest articol din The Economist.
0
1
