Azi, dupa pranz, termometrul de la bordul masinii imi arata ca afara, undeva in centrul Capitalei, erau 35 de grade. O temperatura ideala pentru o sueta la o terasa, cu o bere langa tine, in niciun caz o temperatura care sa te imbie la munca. La noi in tara nu am cunostinta sa se fi facut studii despre impactul riguros al caniculei asupra productivitatii muncii, insa in alte state exista asemenea cercetari care arata ca in medie, productivitatea scade cu circa 1,7% pentru fiecare grad in plus peste 30 de grade. Si ca pierderile economice generate de canicula variaza (in functie de cat dureaza perioada caniculara) intre 0.5 si 4.5% din PIB.
Canicula are un puternic impact in agricultura, unde necesitatea de a iriga culturile se reflecta in pretul recoltei, in zootehnie (vacile de pilda dau mai putin lapte atunci cand sunt expuse unui val de tempertaturi ridicate) dar si in randul consumatorilor industriali de energie, care ar plati oricat pentru a produce marfurile in siguranta si a le livra conform contractelor incheiate.
Canicula din 2003 de pilda a costat Franta 15 miliarde de euro, insa evident ca un asemenea calcul e dificil de comparat cu impactul caniculei din Romania.
Consumul de energie creste, nu doar din cauza aparatelor de aer conditionat pe care consumatorii individuali le pornesc pentru a se simti confortabil, ci si din cauza unitatilor care coaguleaza un numar consistent de oameni (spitale, scoli, biserici samd).
Cei mai fericiti in timpul perioadelor de canicula sunt producatorii si distribuitorii de bauturi racoritoare si de bere, cei de inghetata, precum si hotelierii de la mare si de la munte, care mizeaza pe cresterea numarului de turisti. Nu mai vorbim de vanzatorii de aparate de aer conditionat, care pe timp de canicula nu mai fac fata cererii.
Surse:
- Heat stress causes substantial labour productivity loss. (martie, 2015)
- Productivity Losses Ignored in Economic. (sept 2014)
0
0
