O posibila iesire a Marii Britanii din UE poate avea consecinte economice si sociale relativ insemnate asupra statelor membre si indirect, asupra Romaniei. Efectele directe asupra economiei autohtone sunt temperate: in cadrul sistemului bancar romanesc nu sunt prezente institutii de credit cu capital provenind din Marea Britanie, iar companiile cu actionariat britanic joaca un rol redus in economie. De asemenea, catre piata britanica sunt orientate doar 4,6% din totalul exporturilor de bunuri si servicii, iar Marea Britanie detinea 2,5% din investitiile straine directe, se arata intr-un raport al BNR.

Mugur IsarescuFoto: Agerpres

Incepand cu luna decembrie a anului 2015, lira sterlina s-a depreciat atat fata de euro, cat si fata de dolarul SUA. In contextul mentinerii incertitudinilor referitoare la iesirea Marii Britanii din UE, cel mai probabil moneda americana va fi considerata o moneda de refugiu (safe-haven).

Pe fondul incertitudinilor externe, trebuie evitate riscurile suplimentare interne derivate din politici prociclice sau dintr-un cadru legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar-bancar, se mai arata in raport.

  • Cu ce scenarii lucreaza Banca centrala

Intr-o prezentare cu titlul "Implicatiile negocierilor dintre Marea Britanie si Uniunea Europeana", sustinuta intr-o recenta sedinta a Comitetului de pregatire a trecerii la euro, Valentin Lazea-economistul sef al lui Isarescu si Liviu Voinea, viceguvernator al BNR, au pus pe masa urmatorul scenariu:

  • In cazul in care Marea Britanie alege sa ramana in UE, asistam la o impartire a Uniunii in doua niveluri/zone: un nivel interior, care va continua armonizarea, mergand pana la uniunea fiscala si politica, respectiv un nivel exterior, compus din state care nu isi propun cedarea suveranitatii, mergand chiar pana la a reclama o serie de atribute care actualmente se exercita la nivelul Uniunii. Iesirea Marii Britanii din UE ar slabi Uniunea. Ramanerea Marii Britanii in UE in conditiile negociate va slabi, de asemenea, Uniunea, dar va conduce la necesitatea consolidarii grupului tarilor dedicate proiectului european (zona euro si statele non-euro dispuse sa semnalizeze o apropiere rapida).
  • In acest context, ar fi de dorit ca Romania sa faca o alegere clara privind strategia sa pe termen lung: fie ca membru al nivelului interior, integrat (atunci cand va fi suficient de pregatita pentru aceasta), fie ca membru al nivelului exterior, independent.
  • O decizie in sensul integrarii a devenit mai dificila din cauza problemelor cu care se confrunta zona euro.
  • Totusi, punand in balanta argumentele economico-financiare,  geostrategice, psihologice etc., optiunea continuarii integrarii europene pare, in continuare, mai atractiva pentru Romania decat optiunea unui drum separat. Daca asa stau lucrurile, atunci ar fi indicat ca Romania sa semnalizeze in mod clar organismelor europene dorinta sa de continuare a integrarii, inclusiv prin adoptarea la un moment dat a monedei euro, chiar daca starea zonei euro nu este actualmente dintre cele mai bune. Iar ca o preconditie la aceasta, Romania ar putea sa faca o optiune clara privind participarea (sau nu) la Uniunea Bancara.
  • Alegerile de mai sus (pro sau contra integrarii continue; pro sau contra adoptarii euro; pro sau contra intrarii in Uniunea Bancara) nu sunt imperative. Totusi, avand in vedere dinamica probabila a evenimentelor (separarea Uniunii Europene in doua zone conceptual diferite), decizii privind aceste probleme vor fi necesare mai devreme decat se estima anterior.
  • In concluzie, are loc o clarificare: o Europa cu doua niveluri. Apreciem ca devine necesara conturarea unei pozitii de tara cu privire la optiunea Romaniei: de a face parte din grupul statelor euro cand va fi pregatita, dar demarand procesul de aderare prin pregatirea unei foi de parcurs, sau de a ramane in grupul statelor non-euro care au obligatia de aderare la zona euro pe termen lung, dar care nu realizeaza demersuri in viitorul apropiat. Decizia este in primul rand politica si abia apoi economica si tehnica.