Guvernul intarzie de aproape 4 luni sa introduca in legislatia nationala noi masuri cerute de Uniunea Europeana pentru protectia clientilor in relatia cu bancile, in cadrul contractelor de credite imobiliare. Intarzierile apar si in contextul in care Banca Nationala a Romaniei (BNR) a trimis Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), initiatoarea masurilor pro-clienti, observatii in care arata ca unele dintre masuri dezavantajeaza bancile comerciale fara ca UE sa ceara asta. Una dintre masurile contestate de BNR este eliminarea comisionului de rambursare anticipata la creditele cu dobanda variabila, masura pro-consumatori prevazuta deja de legislatia aflata in vigoare - Ordonanta de urgenta 50/2010. La randul lor, si bancile s-au plans de unele dintre masurile favorabile consumatorilor. De precizat ca, la masa Guvernului, ministrul Economiei, vicepremierul Costin Borc, in subordinea caruia se afla ANPC, este cel care trebuie sa coordoneze procesul de promovare si adoptare a proiectului de ordonanta de urgenta in care se prevad masurile de transpunere a directivei europene de protectie a clientilor bancilor.

BNRFoto: Wikimedia Commons

UPDATE. BNR a dat in cele din urma aviz pozitiv pentru proiectul de ordonanta de urgenta privind protectia consumatorilor de credite imobiliare, dupa ce observatiile i-au fost acceptate de ANPC, a declarat, pentru HotNews, purtatorul de cuvant al Bancii Nationale, Dan Suciu.

"BNR a dat aviz pozitiv, cu preluarea unora dintre observatiile formulate in proiect si clarificarea altor prevederi. Proiectul se afla in curs de avizare la alte institutii" - a spus Suciu.

Potrivit acestuia, avizul BNR a fost dat in 23 iunie, pe ultima suta de metri in care Guvernul mai putea emite ordonante de urgenta. Guvernul nu a adoptat, insa, ordoanta de urgenta privind creditele, pentru ca mai erau de primit avize de la Ministerul Justitiei, conform unor surse oficiale, preluate de HotNews.

De asemenea, Consiliul Concurentei ar urma sa fie implicat in proiect, au mai aratat sursele, ceea ce ar implica noi amanari.

Articolul initial:

Inca din februarie 2014, prin Directiva 17/2014 (privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale si de modificare a Directivelor 2008/48/CE si 2013/36/UE si a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010), Uniunea Europeana a cerut statelor membre sa ia o serie de masuri suplimentare pentru protectia clientilor in relatia cu bancile.

Masurile trebuia luate pana pe 21 martie 2016, cand a expirat termenul de transpunere a directivei europene in legislatiile nationale ale tarilor membre UE.

Autoritatile romane - Guvern, Parlament - nu au reusit sa transpuna in legislatia nationala masurile cerute de Uniunea Europena pentru protectia consumatorilor de credite imobiliare.

Totusi, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), aflata in subordinea Ministerului Economiei, a initiat un proiect de act normativ, inca din luna februarie 2015, devenit in ultima o forma proiect de ordonanta de urgenta, pentru transpunerea directivei europene. Avantajul ordonantei de urgenta este ca intra in vigoare dupa ce este adoptata de Guvern si publicata in Monitorul Oficial si transmisa la Parlament, inainte de aprobarea de catre Legislativ.

Ministerul Economiei, ca minister de linie in problema protectiei consumatorilor, trebuie sa promoveze in Guvern, spre adoptare, proiectul de ordonanta de urgenta, odata avizele altor ministere si institutii competente.

Dar acest proces nu s-a finalizat nici pana acum, la aproape 4 luni de la expirarea termenului de transpunere a directivei europene. Mai rau este ca parlamentarii au intrat in vacanta la sfarsitul lunii iunie, iar Guvernul nu mai poate folosi solutia ordonantei de urgenta pana in luna septembrie, cand se intoarce Parlamentul din vacanta.

Cum se opune BNR masurilor pro-clienti propuse de Protectia Consumatorilor

Initiatoarea proiectului de ordonanta e urgenta privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, prin natura domeniului ei de reglementare, vine cu o abordare favorabila clientilor, uneori fara ca Directiva Eurpeana 17/2014 sa ceara expres prevederile respective, dupa cum au declarat, pentru HotNews, surse guvernamentale.

Institutia-cheie de reglementare si supraveghere in domeniul bancar romanesc, Banca Nationala a Romaniei, a transmis o serie de observatii la proiectul de ordonanta de urgenta al ANPC, in care cere eliminarea unor masuri favorabile clientilor in relatia cu bancile de la care iau credit imobiliar.

Intrate in posesia HotNews, observatiile BNR se refera in principal la masurile in care consumatorii ar urma sa primeasca protectie suplimentara in cazuri cum sunt cresterea cursului de schimb valutar sau majorarea de catre banca a dobanzilor la creditele cu dobanda variabila, de exemplu. Observatiile BNR ating, insa, si un drept deja castigat de clienti, prin OUG 50/2010, si anume eliminarea comisionului de rambursare anticipata la creditele cu dobanda variabila.

"Proiectul (de ordonanta de urgenta al ANPC - n.r.) suscita in continuare o serie de probleme de natura sa genereze impact negativ asupra sistemului financiar-bancar si, respectiv, asupra indeplinirii de catre Banca Nationala a Romaniei a obiectivelor stabilite prin lege" - arata BNR intr-o adresa transmisa ANPC, Ministerului Economiei si altor institutii guvernamentale implicate in procesul de initiere a noii legislatii.

"In raport cu textul Directivei 2014/17/UE, proiectul de ordonanta de urgenta sabileste obligatii suplimentare pentru creditori, fara ca acestea sa fie insotite de un studiu de impact, cadrul legal propus putand avea si un efect negativ asupra modului de functionare a pietei creditului, precum si o influenta substantiala in ceea ce priveste stabilitatea institutiilor si a pietelor financiare" - mai critica BNR proiectul de ordonanta, sarind astfel in apararea bancilor comerciale.

Ce vrea BNR sa se elimine din proiectul de ordonanta pro-clienti, punct-cu-punct:

Comisionul de rambursare anticipata a creditului

  • Proiectul de ordonata de urgenta al ANPC subliniaza un avantaj pentru consumator: sa poata returna imprumutul inainte de termenul final (rambursare anticipata a creditului), fara sa plateasca bancii un comision de rambursare anticipata, daca imprumutul este cu dobanda variabila.

"Art. 41. - (1) In cazul rambursarii anticipate a creditului, creditorul este indreptatit la o compensatie echitabila si justificata in mod obiectiv pentru eventualele costuri legate direct de rambursarea anticipata a creditului, cu conditia ca rambursarea anticipata sa intervina intr o perioada in care rata dobanzii aferente creditului este fixa.

Art. 42. - Nu se solicita o compensatie pentru rambursare anticipata in niciunul dintre urmatoarele cazuri: b) rambursarea anticipata intervine intr-o perioada in care rata dobanzii aferente creditului nu este fixa" - prevad doua dintre articolele noului proiect de ordonanta de urgenta al ANPC.

Banca Nationala a Romaniei obiecteaza aici, aratand ca de fapt, Directiva europeana 17/2014 - care trebuie traspusa in legislatia nationala prin acest proiect de ordonanta de urgenta - nu limiteaza doar la creditele cu dobanda fixa dreptul bancii comerciale la compensatii, in caz de rambursare antcipata.

Mai mult, BNR, arata ca Directiva 17/2014 prevede posibilitatea statelor membre de a introduce anumite conditii in care consumatorul sa poata rambursa anticipat imprumutul cu dobanda fixa, si anume clientul sa se afle intr-o situatie exceptionala, cum ar fi divortul sau pierderea locului de munca.

"Apreciem necesara revizuirea textelor prin prisma prevederilor art. 25, alin. 5 din Directiva 2014/17/UE, potrivit carora Statele Membre pot conditiona de existenta unui interes legitim al consumatorului, exercitarea dreptului de rambursare anticipata in cazul in care dobanda aferenta creditului este fixa (Paragraful 66 - divort, pierderea locului de munca). In opinia noastra, abordarea propusa de ANPC este contrara prevederilor art. 25, alin. 3 din Directiva 2014/17/UE, in sensul in care stabileste dreptul creditorului la compensatie doar in cazul in care dobanda aferenta creditului este fixa" - spune BNR.

Aici apare o chestiune foarte importanta. In anul 2010, tot prin ordonanta de urgenta (OUG 50/2010), Guvernul de atunci (Emil Boc) a transpus o alta directiva europeana, Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin OUG 50/2010, clientii au primit dreptul de a rambursa anticipat creditele fara sa plateasca niciun comision de rambursare anticipata in cazul imprumuturilor cu dobanda variabila, sau sa plateasca un comision limitat strict (maximum 1%) in cazul creditelor cu dobanda fixa (art. 66, 67 si 68 din OUG 50/2010).

Prin noul proiect de OUG (de transpunere a Directivei 2014/17/UE), ANPC scoate creditele imobiliare si ipotecare de sub incidenta OUG 50/2010. Aceasta miscare se face prin art. 137 din noul proiect de ordonanta de urgenta, care prevede o noua exceptie de la aplicarea OUG 50/2010: "j) contractelor de credit privind vanzarea, respectiv cumpararea unor bunuri imobile, contractelor de credit garantate cu ipoteca asupra unor bunuri imobile, contractelor de credit ce implica un drept legat de un bun imobil".

Cu toate astea, Protectia Consumatorilor introduce in noul sau proiect de OUG aceleasi avantaje conferite de OUG 50/2010 clientului, la rambursarea anticipata. Aceste avantaje sunt cuprinse in art. 41 si 42 din noul proiect de ordonanta de urgenta, mentioate mai sus, pentru care Banca Nationala cere revizuirea, asa cum se arata in observatia facuta la aceste prevederi.

Creditele cu dobanda variabila

  • Prin art. 52, proiectul de ordonanta de urgenta al Autoritatii Nationale pentru protectia Consumatorilor (ANPC), prevede anumite restrictii aplicate bancilor, cand acestea vor sa majoreze dobanda la creditele cu dobana variabila.

"Art. 52 (1) In cazul imposibilitatii consumatorilor de a accepta majorarea dobanzii cu cel putin doua puncte procentuale raportat la momentul incheierii contractului, creditorul depune toate diligentele pentru a transmite in scris consumatorului solutii corespunzatoare de reesalonare sau de refinantare a creditului, in raport cu veniturile actuale ale consumatorului, astfel cum rezulta acestea din documentele justificative. Partile agreeaza propunerea prin act aditional ce va fi valabil pana la disparitia cauzei, dar cu mai mult de 12 luni" - prevede proiectul de ordonanta.

In adresa sa, BNR cere eliminarea acestui articol.

"Propunem eliminarea, intrucat introducerea acestei prevederi va afecta piata creditelor cu dobanda variabila. Totodata, intrucat imposibilitatea de a accepta majorarea dobanzii trebuie dovedita de catre consumatori, apreciem ca ar fi necesara stabilirea de criterii obiective. In forma actuala, articolul creeaza premise pentru abuzuri" - spune Banca Nationala.

BNR se mai plange ca masurile prevazute in acest articol "presupun costuri" pentru banci, costuri care "ar trebui evaluate in studiul de impact si care se vor reflecta in pretul produselor comerciale pentru toti consumatorii".

"Totodata, creditorii nu pot fi obligati sa acorde refinantari unui debitor cu probleme, care nu se mai incadreaza in cerintele prevazute de reglementarile prudentiale. Astfel, propunem eliminarea. In plus, este posibil ca si dupa acordarea facilitatilor sa intervina din nou starea care a determinat acumularea restantelor, determinand aceleasi premise" - mai spune BNR, cerand eliminarea articolului 52 din proiectul de OUG.

In apararea bancilor, BNR invoca si economia de piata: "In ceea ce priveste dispozitiile care stabilesc, in anumite situatii, plafonarea nivelului dobanzii variabile (art. 52 din Poiect), precizam ca, intr-o economie de piata, dobanda este determinata de legea cererii si ofertei, precum si de alte elemente exogene care nu pot fi controlate de creditor (evolutia ratei inflatiei, riscul suveran etc.) si care afecteaza costul de finantare a acestuia".

Executarea silita si restantele la plata creditului

  • O alta masura pro-consumator prevazuta in proiectul de ordonanta de urgenta al ANPC obliga bancile sa instuie si sa actualizeze permanent "proceduri pentru a identifica, in cel mai scurt timp, consumatorii aflati in dificultate de plata, in scopul prevenirii acumularii restantelor" (art. 45.).

De asemenea, cand clientul are dificultati de plata a ratelor, "creditorul trebuie sa conlucreze cu consumatorul pentru a stabili motivele aparitiei dificultatilor si pentru a se lua masuri adecvate de catre creditor", prevede art. 46 al proiectului.

Mai departe, ANPC impune bancilor ca, atunci cand acestea ofera solutii de relaxare a platilor consumatorilor aflati in dificultate, sa nu perceapa costuri suplimentare pentru acele solutii.

"Art.48. (1) Creditorul, respectiv entitatea de recuperare creante, trebuie sa tina cont de circumstantele individuale ale consumatorului, de interesele si drepturile consumatorului, precum si de capacitatea de rambursare a acestuia atunci cand ofera solutii.

(2) Solutiile oferite pot include una sau mai multe din urmatoarele concesii acordate consumatorului:

i) refinantarea totala sau partiala a contractului de credit utilizand una din ofertele curente ale creditorului;

ii) modificarea termenilor si conditiilor din contractul de credit, care poate include, printre altele:

a) prelungirea duratei contractului de credit;

b) schimbarea tipului contractului de credit;

c) amanarea platii sumei totale sau partiale a ratei de rambursare pentru o perioada;

d) schimbarea ratei dobanzii;

e) oferirea unei perioade fara plati;

f) reducerea pe perioade scurte a ratei;

g) consolidarea mai multor credite care poate oferi un termen mai lung de creditare si o rata mai mica;

h) rescadentarea ratelor;

i) reesalonarea ratelor.

(3) In orice situatie, solutiile oferite potrivit alin. (1):

a) nu impun costuri suplimentare pentru consumator;

b) nu determina o reevaluare a bunului adus in garantie si, de asemenea, nu impun o alta garantie, decat la solicitarea expresa a consumatorului" - prevede proiectul de ordonanta de urgenta al ANPC.

Baca Nationala a Romaniei reproseaza ANPC ca, prin articolul 48 din proiectul sau, poate ajuta clientii rau-platnici sa tergiverseze ratele datorate bancilor.

"(...) Gratuitatile acordate debitorilor (art. 48 din proiect) care, din punct de vedere juridic, sunt raspunzatori pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale, creeaza, de asemenea, un dezechilibru intre partile contractante si pot constitui premise de tergiversare a achitarii datoriilor de catre debitorii rau-platnici" - reclama BNR in observatiile sale catre Guvern.

  • Pentru ca o banca sa poata executa un bun imobiliar in caz de neachitare a ratelor de catre client, trebuie sa existe o declaratie a scadentei anticipate a creditului.

La Art. 54, alin. 5 si 6, proiectul de Ordonanta de urgenta al ANPC prevede o serie intreaga de masuri de protectie pentru consumatori in procedura scadentei anticipate.

"Art. 54. (5) Creditorul poate declara creditul scadent anticipat dupa inregistrarea unui numar de 90 de zile consecutive restanta de catre consumator.

(6) Perioada dintre declararea scadentei anticipate si declansarea executarii silite nu poate fi mai mica de 3 luni. La solicitarea expresa a consumatorului, creditorul reduce aceasta perioada. In cazul in care executarea silita nu este initiata in cel mult 6 luni de la data declararii scadentei anticipate, incepand cu ziua imediat urmatoare expirarii acestui termen, creditorul nu va mai percepe dobanzi penalizatoare, cu exceptia situatiei in care intre parti a intervenit un acord scris si a celei prevazute la art. 55" - prevede proiectul de OUG.

Banca Nationala contesta si aceste prevederi.

"Potrivit acestor dispozitii, creditorul poate declara creditul scadent anticipat dupa 90 de zile consecutive, de restante, iar perioada dintre declararea scadentei si declansarea executirii silite nu poate fi mai mica de 3 luni. Dupa declararea scadentei anticipate se percepe doar dobanda penalizatoare (art. 54, alin. 3 din Proiect)" - explica BNR cum acest articol va dezavantaja bancile.

Mai departe, BNR se plange ca clientii bancilor ar putea abuza de drept in aceste cazuri:

"Consideram ca prevederile sunt de natura sa genereze hazard moral si abuz de drept, in conditiile in care acestea permit debitorului sa efectueze o plata la 89 de zile, fara ca institutia de credit sa poata declara creditul scadent anticipat. Consideram, de asemenea, ca dispozitiile lezeaza drepturile creditorilor, in mod disproportionat, in conditiile in care, pe parcursul a cel putin 6 luni, creditorul poate incasa numai dobanda penalizatoare aferenta a 3 luni" - mai afirma BNR.

  • Un alt articol din proiectul de ordonanta de urgenta elaborat de ANPC, art. 55, prevede o facilitate in plus pentru clientul care nu-si plateste ratele: in cazul declararii scadentei anticipate a creditului, clientul sa aiba posibilitatea ca el sa vanda imobilul ipotecat.

"Art.55. In situatia premergatoare declararii scadente a creditului sau a executarii silite consumatorul are dreptul sa solicite creditorului vanzarea bunului imobil ipotecat direct de catre consumator. Creditorul acorda acest drept pentru o perioada de cel putin 6 luni. In aceasta situatie, executarea se poate declansa doar dupa expirarea perioadei in care consumatorul are dreptul sa vanda direct imobilul" - prevede proiectul de ordonanta de urgenta pentru transpunerea Directivei 17 din anul 2014.

Si acest articol nemultumeste Banca Nationala, care cere "mecanisme de protejare" a bancilor in fata clientilor.

"Este necesara completarea textului astfel incat sa se asigure evitarea abuzurilor in ceea ce priveste obligatia creditorului e a permite debitorului, in situatia premergatoare declararii scadente a creditului sau a executarii silite, vanzarea de catre acesta a bunului ce constituie granatia. Astfel, in timp ce executarea sila se face potrivit regulilor din Codul de procedura civila, care au ca scop protejarea intereselor atat ale creditorilor, cat si celor ale debitorilor, aceasta forma speciala de asigurare a indeplinirii obligatiilor debitorilor, vizata a fi introdusa prin proiect, este intemeiata exclusiv pe buna lui credinta, nefiind stabilite mecanisme de protejare a creditorului. De altfel, poibilitatea valorificarii bunului de catre debitor este prevazuta de Codul de procedura civila la art. 826, corobrat cu art. 754, in conditii care sa conere siguranta ambelor parti" - reclama BNR.

  • Proiectul de ordonata de urgenta mai prevede in acest sens inca un articol favorabil clientilor in raport cu banca.

"Art. 19, alin. 3, lit. c - Se interzice introducerea in contractele de credit a clauzelor prin care creditorul poate declara scadent anticipat creditul in cazul in care consumatorul nu si-a indeplinit obligatiile din alte contracte incheiate cu acelasi creditor, cu alti creditori sau cu terti, cu conditia ca aceste credite sa fie garantate cu ipoteci asupra unor imobile diferite" - prevede proiectul.

BNR cere si in acest caz eliminarea prevederii din proiecul de ordonanta de urgenta.

"Consideram necesara eliminarea dispozitiilor ce interzic introducerea in contractele de credit a clauzelor prin care creditorul poate declara scadent anticipat creditul in cazul in care consumatorul nu si-a indeplinit obligatiile din alte contracte incheiate cu acelasi creditor, cu alti creditori sau cu terti, cu conditia ca aceste credite sa fie garantate cu ipoteci asupra unor imobile diferite, acestea constituind o interventie nefundamentata a legiuitorului asupra mecanismelor de cost si a conditiilor de acordare a serviciilor de intermediere financiara" - spune Banca Nationala a Romaniei.

Comisioane si dobanzi

  • Proiectul de ordonanta de urgenta pentru transpunerea directivei europene de protectie a consumatorilor de credite, intarziat deja de aproape 4 luni, mai prevede, la art. 16, o serie de masuri pro-clienti, in ceea ce priveste modificarea comisioanelor bancare si a dobanzilor, in timpul derularii contractului.

"Art. 16. - (1), lit. g) Pe parcursul derularii contractului de credit se interzice modificarea in sens crescator a marjei de dobanda, sau dupa caz a ratei dobanzii fixe, introducerea/ majorarea comisioanelor aplicabile, precum si introducerea unor elemente noi de cost prin acte aditionale intocmite pentru acordarea de rescadentari, reesalonari, perioade de gratie acordate la solicitarea consumatorului" - se arata in proiectul de ordonata de urgenta pro-clienti.

Banca Nationala a Romaniei cere eliminarea acestei prevederi din proiect.

"Consideram necesara eliminarea dispozitiilor ce interzic modificarea in sens crescator a marjei de dobanda, sau dupa caz a ratei dobanzii fixe, introducerea / majorarea comisioanelor aplicabile, precum si introducerea unor elemente noi de cost prin acte aditionale intocmite pentru acordarea de rescadentari, reesalonari, perioade de gratie acordate la solicitarea consumatorului, acestea constituind o interventie nefundamentata a legiuitorului asupra mecanismelor de cost si a conditiilor de acordare a serviciilor de intermediere financiara" - obiecteaza BNR asupra proiectului de ordonanta de urgenta.

"(...) Una dintre principalele probleme de natura sa genereze impact negativ asupra entitatilor aflate in aria de supraveghere prudeniala a bancii centrale se refera la interventia nefundamentata a legiuitorului asupra mecanismelor de cost si a conditiilor de acordare a creditelor, inclusiv prin interzicerea modificarii in sens crescator a costurilor creditului pentru acordarea de rescadentari, reesalonari, perioade de gratie oferite la solicitarea consumatorului (art. 16 din Proiect)" - insista Banca Nationala.

Tot BNR mai obiecteaza: "Consideram ca actuala varianta a Proiectului poate genera un vadit dezechilibru contractual, care este de natura sa incurajeze conduita debitorilor de a nu isi achita obligatiile de plata asumate".

Creditul in valuta si riscul valutar

  • Proiectul de ordonata de urgenta vrea sa introduca expres obligatia bancilor ca, in contractele de credit in moneda straina, sa lase posibilitatea clientului sa isi converteasca oricand datoriile intr-o moneda alternativa, care poate fi cea in care clientului isi primeste venitul (leul, pentru cei mai multi romani) sau moneda statului in care era rezident atunci cand a facut creditul.

"Art. 31 (1) Creditorul se asigura ca, in cazul in care un contract de credit se refera la un imprumut in valuta, contractul prevede dreptul consumatorului de a putea converti, oricand pe parcursul relatiei contractuale, contractul de credit intr-o moneda alternativa, precum si alte aranjamente de reducere a riscului valutar, conform art. 35, astfel incat consumatorul sa poata alege fie conversia, fie alte aranjamente de reducere a riscului valutar" - prevede proiectul de ordonanta de urgenta aflat in intarziere la Guvern.

"Art. 34. - Cursul de schimb la care se efectueaza conversia este cursul de schimb publicat de Banca Nationala a Romaniei in ziua solicitarii conversiei sau cursul de schimb stabilit in contract ori agreat de parti, numai daca acesta este mai avantajos pentru consumator" - se mai arata in proiectul de OUG.

Aceasta din urma formulare, "numai daca acesta este mai avantajos pentru consumator", nemultumeste BNR, care cere eliminarea sa.

"Ne mentinem punctul de vedere referitor la necesitatea eliminarii sintagmei <> pentru a asigura conformarea la interpretarea Comisiei Europene asupra textului, asa cum a fost comunicata in cadrul intalnirilor ce au avt loc pe marginea transpunerii Directivei 2014/17/UE" - spune Banca Nationala a Romaniei.

  • La art. 35, proiectul de OUG ofera clientilor protectie suplimentara la riscul valutar, obligand bancile sa ofere solutii alternative in cazul in care cursul de schimb al valutei in care s-a facut imprumutul creste foarte mult, ca in cazul crizei francului elevetin, de exeplu.

Aici, proiectul de ordonanta de urgenta facut de Protectia Consumatorilor prevede:

"Art. 35 - (1) In cazul aranjamentelor de reducere a riscului valutar, creditorul ofera consumatorului cel putin una din urmatoarele posibilitati:

a) reducerea marjei dobanzii;

b) reducerea comisionului de administrare;

c) reducerea soldului creditului, cu un anumit procent, in urma conversiei.

(2) Reducerea prevazuta la lit. a) si b) trebuie sa fie semnificativa, respectiv de cel putin 10% din costul

aferent ratei lunare.

(3) Reducerea costurilor se aplica atunci cand valoarea totala platibila de consumator care ramane de

rambursat sau valoarea ratelor periodice variaza cu mai mult de 20% in raport cu valoarea la care s-ar

ridica daca s-ar aplica cursul de schimb de la momentul incheierii contractului intre moneda contractului

de credit si moneda nationala.

(4) Reducerea prevazuta la alin. (1) si (2) se mentine atat timp cat se indeplinesc conditiile de la alin. (3)".

De partea cealalta, Banca Nationala a Romaniei cere eliminarea acestui articol.

"Consideram necesara eliminarea sau inlocuirea, conform directiei, cu angajamente / instrumente pentru limitarea riscului valutar (nu reduceri de cost). Forma actuala nu numai ca nu asigura transpunerea dispozitiilor Directivei 2014/17/UE privind aranjamentele alternative de stopare a riscului valutar, dar instituie cerinte diferite pe aspectele reglementate de Directiva 2014/17/UE, ceea ce contravine directivei" - reclama BNR, in observatiile pe care le-a trimis la Guvern asupra proiectului de ordonanta de urgenta.

"Debitorul are ca alternativa la dreptul de conversie reduceri de cost (si nu alte aranjamente pentru limitarea riscului valutar, asa cum prevede directiva), dintre care unele ar putea fi imposibil de implementat (reducerea marjei/comisionului de administrare, astfel incat sa reprezinte cel putin 10% din costul ratei lunare (art. 35 din Proiect)). O astfel de masura va determina, cel mai probabil, scumpirea creditelor in valuta (deoarece institutiile financiare vor dori incorporarea in calculul marjei a unei prime suplimentare pentru riscul valutar)" - mai afirma Banca Nationala a Romaniei, in setul sau de observatii la proiectul de ordonanta de urgenta din Guvern.

Recuperatorii de creante

  • In proiectul sau de ordonanta de urgenta, Protectia Consumatorilor a introdus si firmele de recuperare de creante. De exemplu, acolo unde se prevad solutii acordate de creditori clientilor in dificultate, in proiect apar si recuperatorii, care pot, alaturi de banci, sa acorde astfel de solutii.

"Art.48. (1) Creditorul, respectiv entitatea de recuperare creante, trebuie sa tina cont de circumstantele individuale ale consumatorului, de interesele si drepturile consumatorului, precum si de capacitatea de rambursare a acestuia atunci cand ofera solutii.

Art.49. Creditorul, respectiv entitatea de recuperare creante, documenteaza motivele pentru care optiunea/ optiunile oferita/ oferite consumatorului este/ sunt adecvata/ adecvate pentru circumstantele individuale ale acestuia si trebuie sa elaboreze si sa tina evidente ale interactiunilor dintre acesta si consumatorul aflat in dificultate de plata pentru o perioada rezonabila de timp" - prevede proiectul de ordonanta de urgenta al ANPC.

De partea cealalta, BNR cere scoaterea recuperatorilor din aceste prevederi.

"Este necesara eliminarea entitatilor de recuperare creante din cadrul acestor articole care reglementeaza activitati ce pot fi desfasurate exclusiv de creditori (refinantarea contractului de credit, schimbarea tipului contractului de credit etc)" - solicita Banca Nationala.

Banci comerciale: Ne afecteaza mecanismele de protectie pentru cazurile de devalorizare a monedei

Discutiile privind transpunerea Directivei 17/2014 in legislatia nationala au inceput inainte si apoi s-au suprapus peste dezbaterea privind celebra Lege a darii in plata, care a declansat proteste vehemente ale bancilor comerciale din Romania, culminand cu avertismente date de sefi ai bancilor-mama din strainatate catre presedintele Klaus Iohannis, asa cum a dezvaluit, in exclusivitate, HotNews, in decembrie 2015.

In cele din urma, Legea 77/2016, privind darea in plata unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, a fost adoptata de Parlament si promulgata de presedinte, intrand in vigoare deja. Aceasta da posibilitatea clientilor care si-au luat imobile cu credit bancar sa scape de datorie cedand bancii imobilele respective.

Prevederi asemanatoare (dar totusi diferite) continea si proiectul de ordonanta de urgenta al ANPC, insa acestea au fost eliminate, in conditiile in care mecanismul este reglementat de Legea darii in plata.

Bancile comerciale se plang insa ca, suplimentar fata de legea darii in plata, in proiectul de OUG al ANPC sunt masuri care le afecteaza.

"In rest, raman ca o serie de alte prevederi, dintre care amintim cateva: mecanismele de protectie pentru cazurile de devalorizare a monedei pentru creditele in valuta, prevederi privitoare la restructurare si cesionare a creantelor, prevederi privitoare la evaluatorii implicati in evaluarea bunurilor imobile si altele" - a transmis Consiliul Patronatelor Bancare din Romania, la solicitarea HotNews.

Patronatul a subliniat ca sprijina transpunerea Directivei 2014/17/UE in legislatia nationala, dorind insa doar adoptarea masurilor prevazute in directiva, fara adaugiri nationale.

"Bancile membre CPBR au declarat in repetate randuri ca sprijina implementarea directivelor si a legislatiei UE in Romania si si-au exprimat speranta ca forma finala a actului normativ de transpunere a Directivei 17 va tine cont de spriritul si litera directivei europene in cauza. Proiectul de act normativ fiind inca in procesul de avizare inaintea transpunerii acestuia prin Ordonanta de Urgenta, nu putem cunoaste inca forma finala a acestuia, deci nu ne putem exprima cu privire ca consecintele pe care le-ar putea produce" - mai spune CPBR.

Observam astfel ca pozitia BNR coincide de fapt cu pozitia bancilor comerciale, in acest caz a celor membre CPBR.

Bancile comerciale, prin organizatiile lor patronale, Consiliul Patronatelor Bancare din Romania si Asociatia Romana a Bancilor, au trimis propuneri catre Ministerul Economiei si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, in procesul de consultare privind proiectul de act normativ pentru traspunerea Directivei europene 17/2014.

"Membrii comunitatii bancare reprezentanti prin CPBR si ARB au avut o serie de intalniri cat si corespondenta scrisa cu ANPC si Ministerul Economiei in care au avansat propuneri si au prezentat explicatii si argumente ce sustin aceste propuneri. In acest moment, din ceea ce cunoastem, proiectul de act normativ se afla inca in faza de avizare inter-ministeriala" - a transmis Consiliul Consiliului Patronatelor Bancare din Romania, la solicitarea HotNews.

HotNews a cerut si Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) puncte de vedere, insa aceasta nu a raspuns.

Epilog - Ministerul Economiei si ANPC: Protectia adecvata a consumatorilor este o alta preocupare a noastra

Ministerul Economiei si ANPC recunosc ca termenul de transpunere a Directivei 17/2014 a fost depasit si ca sunt constiente de prerogativele Comisiei Europene de a declansa procedura de infringement pentru sanctionearea Romaniei cu amenzi financiare si politice pentru netranspunerea Directivei.

"Asa cum stiti, Comisia Europeana are o serie de modalitati de verificare in cazul nerespectarii termenului de transpunere si poate deschide procedura formala de constatare a neindeplinirii obligatiilor, care are mai multe etape", spun Ministerul Economiei si ANPC, intr-un raspuns transmis HotNews.

"Insa, va asiguram ca Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri depune toate diligentele in vederea obtinerii tuturor avizelor necesare si adoptarii actului normativ intr-un termen cat mai scurt, astfel incat obligatiile ce ne revin sa fie indeplinite, cu atat mai mult cu cat o protectie adecvata a consumatorilor pe aceasta zona este o alta preocupare atat a noastra cat si a ANPC" - mai spune Ministerul Economiei, in raspunsul transmis HotNews in 3 iunie.

In conditiile in care in vacanta parlamentara, care tine pana in septembrie, Guvernul nu poate legifera prin ordonante de urgenta, o posibila solutie ar fi emiterea unei ordonante simple, in masura in care transpunerea directivei creditelor ar putea intra in domeniul finante publice si economie - unul dintre domeniile pentru care Parlamentul a dat voie Executivului sa emita ordonante simple, prin legea de abilitare.

Insa o varianta tot mai vehiculata in Guvern, in ultima perioada, a fost solutia greoaie a legiferarii prin proiect de lege, care necesita adoptarea in Parlament si promulgarea, pana la intrarea in vigoare.

Ministerul Economiei si ANPC-ul din subordinea sa motiveaza intarzierea prin faptul ca mai este nevoie de o serie intreaga de avize de la alte ministere si institutii.

"Procesul de avizare presupune obtinerea avizelor de la institutiile responsabile, primirea si analizarea punctelor de vedere primite de la asociatiile de consumatori, precum si de asociatiile profesionale. La aceasta, ca urmare a schimbarilor survenite la nivelul administratie publice centrale, o data cu instalarea noului Guvern, s-a adaugat necesitatea reluarii procesului de avizare din partea institutiilor responsabile. Totodata, pentru ca s-a constatat existenta unor propuneri legislative care cuprindeau elemente specifice acestui act normative, a fost necesara efectuarea de modificari a propunerii acestuia, pentru a nu exista o suprapunere legislativa" - spun Ministerul Economiei si ANPC intr-un raspuns adresat HotNews.

Si Ministerul Finantelor trebuie sa dea aviz asupra proiectului de ordonanta de urgenta privind protectia consumatorilor de credite imobiliare.

"Referitor la solicitarea dumneavoastra cu privire la Directiva 2014/17/UE, va informam ca aceasta este in analiza in directiile de specialitate din cadul Ministerului Finantelor Publice. De indata ce vom avea un raspuns, o sa revenim cu informatii suplimentare" - a transmis MFP catre HotNews, in 13 iunie.

Pana la publicarea acestui articol e HotNews, nu am primit niciun raspuns de la Ministerul Finantelor Publice.