Romancele au o contributie mai mica decat romanii la crearea produsului intern brut, de circa 41 - 43%, in functie de metoda aleasa de calculare a PIB, se arata intr-o cercetare a Institutului National de Prognoza. Proportia apare ca veridica, se mai spune in lucrare, daca avem in vedere ca femeile se pensioneaza in medie mai devreme decat barbatii si de ponderea mai mica a femeilor in industrie, agricultura si constructii, desi romancele domina numeric alte sectoare economice (banci, industria hoteliera, administratie publica sau comert.
In general in analiza macroeconomica s-a incercat de-a lungul timpului diferite moduri de cercetare a formarii PIB. Dupa Revolutie s-a folosit des structura produsului intern brut pe forme de proprietate-public, privat sau mixt. Pana in anul 2009, chiar Institutul National de Statistica producea si publica structura produsului intern brut si a valorii adaugate brute pe forme de proprietate evidentiindu-se contributia sectorului privat.
In prezent in Uniunea Europeana s-a dezvoltat o statistica pentru a vedea contributia sectorului investitiilor straine, respectiv a filialele straine la formarea PIB.
Intrucat practic e aproape imposibila impartirii pe sexe a contributiei capitalului si a muncii la crearea produsului intern brut, o statistica pe sexe nu s-a dezvoltat. Activitatea economica nu poate fi evidentiata separat pe criterii de sex, educatie, actionariat, etc., pentru ca rezultatele economice (productie, produs intern brut, exporturi, importuri) sunt rezultatul actiunii combinate a capitalului si a fortei de munca, in proportii si cu productivitati diferite, care nu pot fi inregistrate statistic.
Comisia Nationala de Prognoza a pornit de la urmatoarele ipoteze:
- PIB-ul este generat exclusiv de catre populatia ocupata;
- productivitatile sunt aceleasi intre barbati si femei;
- combinarea muncii salariale si a celei nesalariale nu influenteaza rezultatele economice dintr-o ramura.
In cadrul Comisie Nationale de Prognoza, sub forma de cercetare, s-a evaluat cu aproximatie o asemenea contributie, prin corelarea structurilor produsului intern brut cu structurile de ocupare. Pentru a lua in calcul toate categoriile de ocupare, unde ponderea femeilor este evidentiata statistic, s-au utilizat: structura produsului intern brut pe sectoare institutionale, pe ramuri de activitate si pe venituri. Importanta este structura pe sectoare institutionale a produsului intern brut, deoarece se poate analiza distinct sectorul public si sectorul financiar, unde ponderea femeilor in populatia ocupata este mult peste media nationala.
Ponderea femeilor in total populatie ocupata la nivelul anului 2014 era de 43,8%, in scadere fata de anul 2013 cu 0,2 puncte procentuale.
Activitatile cu un pronuntat grad de feminizare a populatiei ocupate sunt: activitatile financiare (66,3%), administratie publica (62,7%) invatamant (62%), comert (54%) sanatate, asistenta sociala, activitatile culturale si recreative:.
De remarcat ponderea inca foarte ridicata a populatiei ocupate feminine in agricultura, silvicultura si pescuit (45,2% din totalul populatiei ocupate in agricultura).
Imbunatatirea ocuparii feminine in "activitati profesionale, stiintifice si tehnice, activitati de servicii administrative" cu aproximativ 17.000 locuri de munca (pana la 150.300 locuri in anul 2014) se datoreaza si nivelului superior de pregatire a femeilor.
Evaluarea contributiei femeilor la realizarea produsului intern brut s-a realizat pe baza datelor publicate de Institutul National de Statistica pentru anul 2014, respectiv 2013 (pentru PIB pe sectoare institutionale).
Pentru calcule, Comisia Nationala de Prognoza a folosit trei metode, si anume:
- Metoda de productie, unde PIB este suma valorii adaugate brute pe ramuri de activitate la care se adauga impozitele nete pe produs. S-a utilizat o structura a valorii adaugate brute pe zece ramuri de activitate. In ceea ce priveste populatia de sex feminin s-a utilizat o structura pe sexe a populatiei ocupate pe cele zece ramuri de activitate. Ca structura pe activitati ale economiei nationale, de departe contributia cea mai mare o are sectorul serviciilor in ansamblul sau (51,6% din produsul intern brut), dar cu o pondere a femeilor in populatia ocupata de 48%. Sunt de remarcat ramuri in care ponderea femeilor este mai mare de 60% (intermedieri financiare si asigurari 66,3%; administratie publica, invatamant, sanatate 62,7%; activitati de spectacole, culturale si recreative si alte activitati 60,1%), dar contributia acestora la realizarea produsului intern brut se situeaza in jurul a 16%. O alta ramura cu participare semnificativa la formarea PIB este industria, cu o pondere de circa 25%, dar cu o pondere a femeilor in populatia ocupata de doar 39,3%. De remarcat este ponderea foarte redusa a populatiei de sex feminin in sectorul constructiilor (7,9%). Conform acestei metode contributia femeilor la realizarea PIB a fost estimata la 40,9%.
- Metoda veniturilor unde produsul intern brut este format din remunerarea salariatilor si excedentul brut de exploatare si venitul mixt la care se adauga impozitele nete. Conform acestei metode contributia femeilor la realizarea PIB a fost estimata la 42,2%.
- PIB pe sectoare institutionale - s-a utilizat structura pe 4 sectoare institutionale. Chiar daca in sectoarele administratie publica (inclusiv IFSLSGP) si societati financiare ponderea populatiei ocupate de sex feminin depaseste 60%, aceste doua sectoare furnizeaza mai putin de 15% din PIB. In schimb, in sectoarele societatile nefinanciare si gospodariile populatiei care dau circa 73% din PIB, populatia ocupata de sex feminin are o pondere mai redusa. Conform acestei metode contributia femeilor la formarea produsului intern brut a fost estimata la 42,6%.
In toate cele 3 situatii, contributia romancelor la crearea Prodului Intern Brut a fost mai mica decat a barbatilor, conchid autorii lucrarii, care poate fi consultata aici(pdf).
7
6
