Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Momentul acordarii distinctiei :
" Tezaurul de la Tismana este al nostru. Nu este vorba numai despre aur masiv, ci si de alte obiecte scumpe ale tarii noastre. Aici, sub pestera Sfantului Nicodim, si-a aflat adapostul aceasta comoara. Ca urmare a contributiei si implicarii domnului guvernator al Bancii Nationale in dezvoltarea Muzeului Tezaurului din pestera aflata sub Manastirea Tismana, Mitropolia Olteniei a hotarat acordarea domniei sale a Ordinului Sf. Nicodim clasa I', a afirmat mitropolitul Olteniei, la deschiderea simpozionului 'Odiseea aurului BNR. Tismana 1944 - 1947', organizat, marti, la Tismana.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, alaturi de mitropolitul Olteniei, Irineu, participa, marti, la inaugurarea Muzeului Tezaurului BNR de la Manastirea Tismana, o investitie de aproape doua milioane de lei, demarata cu mai bine de trei ani in urma.
Moment din timpul discursului Guvernatorului:
Lucrarile propriu-zise au inceput in luna octombrie a anului 2013, insa au fost intarziate cu doi ani din cauza problemelor cauzate de infiltratiile cu apa, provenite de la paraul care curgea la intrarea in manastirea Tismana. Ca atare, ulterior, s-a luat decizia de a devia cursul apei, iar lucrarile derulate in acest sens au fost destul de complicate.
Muzeul este dotat cu obiecte specifice din perioada 1944 - 1947. Pestera de langa Manastirea Tismana a adapostit, in acea perioada, peste 200 de tone de aur, tezaurul fiind ascuns de teama ca piesele de o valoare inestimabila sa nu ajunga in posesia rusilor.
In data de 25 ianuarie 2007, conducerea BNR ia decizia de a amenaja in pestera de la Manastirea Tismana un Muzeu al Tezaurului Bancii Nationale a Romaniei. Initiativa Bancii Nationale a avut sustinerea lui Irineu Ion Popa, Arhiepiscop al Craiovei si mitropolit al Olteniei, precum si a sfantului asezamant monahal de la Tismana, staretit de monahia Antonia Popescu.
Locul in care a stat 3 ani ascuns aurul Romaniei pentru a nu fi gasit de rusi:
Prin intermediul unei Conventii civile parafata in anul 2009, Mitropolia Olteniei a pus la dispozitia BNR, in mod gratuit, terenul aferent construirii accesului in pestera si pestera propriu-zisa.
In vara anului 2012, prin licitatie publica, a fost selectata firma constructoare - "Impex Lumy Nico" -, iar in august 2013 Primaria orasului Tismana a eliberat autorizatia de construire. Ordinul de incepere de lucrarilor a fost semnat pe 20 august 2012.
In august 2013, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a participat la depunerea actului de fundatie a Muzeului Tezaurului de la Tismana, evenimentul marcand la acea vreme incheierea lucrarilor de infrastructura si de amenajare a pesterii, respectiv demararea procesului de amenajare a amplasamentului.
Acelasi loc ca mai sus:
Proiectul, initiat de banca centrala in anul 2007, pune in lumina actiunea cunoscuta sub numele de "Operatiunea Neptun" sau "Tismana", desfasurata in anul 1944. Atunci, Banca Nationala, in colaborare cu Guvernul, Armata, CFR si Mitropolia Olteniei, a organizat adapostirea, in secret, a celor 242 de tone de aur din tezaurul BNR, impreuna cu trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat in tranzit prin Romania. Intreaga cantitate de aur a fost pastrata pana in 1947 in pestera din apropierea Manastirii Tismana.
ce stie isarescu in plus fata de opinia publica?
Guvernul rus s-a angajat nu doar să pregătească transferarea, dar a și garantat integritatea necondiționată a Tezaurului României atât în timpul transportării, cât și pe întreaga durată a ulterioarei lui păstrări.
In Rusia au fost trimise nu numai rezervele de aur ale Băncii Centrale a României, dar, efectiv, toate economiile băncilor private românești, ale companiilor și ale cetățenilor.
Acordul de la Strasbourg pe care Rusia l-a semnat în 28 februarie 1996 cu Comisia Europeana prevedea ca în termen de zece ani Federaţia Rusă să-şi rezolve ca stat toate neinţelegerile cu alte state, achitând in totalitate datoriile si obligaţiile materiale restante ale fostei URSS şi rezolvând eventualele litigii de frontiera ori de altă natura cu alte state. Cerinţa care a fost îndeplinită de Federaţia Rusa.
„Aurul românesc” a fost transmis în Rusia în două etape: la 12 și 14 decembrie 1916 – în 17 vagoane cuprinzând 1738 lăzi, cu un conținut în valoare de 314 580 456 lei și 84 de bani. Acestor lăzi li s-au adăugat altele două cu bijuteriile Reginei Maria, toate în valoare de 7 milioane de lei. În zilele de 23-27 iulie 1917 (deja după revoluția din februarie), a fost trimis la al doilea eșalon cu părți ale Tezaurului României: 24 de vagoane, bunurile având o valoare de inventar de 7,5 miliarde de lei. Sub paza unei unități de cazaci, trenul a ajuns cu bine la Moscova, la 3 august 1917.
România avea in iulie 1944 unul dintre cele mai mari tezaure aurifere. Ea dispunea de 244 tone de aur şi de peste 2 tone de pietre preţioase şi platină. Mareşalul Ion Antonescu a dat ordin ca tot acest aur să fie pus la adăpost în nişte ascunzători secrete pentru a nu cădea (aţi ghicit!) pe mâna ruşilor care se apropiasera de Iaşi. Marele Stat major al Armatei române şi serviciile secrete au luat hotărârea să duca aurul acesta în grotele de la Tismana, care erau obiectiv secret.
Vai de crestinismul nostru!
Ne batem joc de ce avem mai scump...