Romania are 81 de cinematografe si o caravana, acestea generand anul trecut aproape 500.000 de proiectatii vizionate de peste 11 milioane de spectatori (sursa datelor). Numarul mediu de spectatori/film a fost de 23 de persoane. In 2015 au fost distribuite 442 de filme, din care 57 de filme nationale. Productia nationala de filme pentru marele ecran a fost de 43 de filme, din care 18 de filme artistice. Pe acest fond, consultantii de la Pwc au recomandat includerea industriei cinematografice intre sectoarele eligibile pentru acordarea ajutoarelor de stat. Despre cum a pornit ideea, cum se deruleaza in alte state proiecte similare si cum s-ar putea "replica" reteta in Romania, am discutat cu Vlad Paunescu, presedintele Castel Film, cat si cu Mihaela Mitroi, seful Departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica, PwC Romania.

Vlad Paunescu, Castel Film si Mihaela Mitroi, Pwc RomaniaFoto: Hotnews

Rep: Recent, ati anuntat o initiativa interesanta: aplicarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectorul cinematografic, schema care ar duce afacerile industriei la un sfert de miliard de euro si ar crea 4000 de locuri de munca? De unde v-a venit ideea?

Mihaela Mitroi, Pwc: Trebuie spus că acesta este un proiect la care PwC România lucrează de mai mulţi ani, alături de cei de la Castel Film. Încă din 2005 am demarat un astfel de studiu, iar în toţi aceşti ani am avut întâlniri cu zeci de jucători din industria cinematografică, inclusiv cu mari case de producţie internaţionale, care şi-au arătat interesul pentru potenţialul deosebit al industriei de film româneşti.

De asemenea, prin intermediul reţelei PwC am analizat care sunt modalităţile folosite de alte state membre ale Uniunii Europene pentru stimularea sectorului cinematografic. Aşa am realizat că România lasă nedezvoltat un sector care ar putea crea mii de locuri de muncă, ar genera venituri de sute de milioane de Euro la bugetul de stat şi ar contribui la dezvoltarea sectoarelor conexe precum turismul şi industria hotelieră.

Să ne aducem aminte ce promovare extraordinară a adus ţării noastre turnarea peliculei de Oscar Cold Mountain în România.

Prin aplicarea unei scheme de ajutor de stat care este similară cu cele deja puse în practică de alte ţări europene, am putea atrage în România multe alte astfel de producţii cinematografice importante.

Şi ca dovadă că PwC România crede în potenţialul industriei locală de film, trebuie spus că am dat posibilitatea unei case de producţie, care lucra la filmul german Tony Erdmann, să folosească sediul nostru din Bucureşti pentru o parte din filmări, iar colegii mei au făcut inclusiv figuraţie în acest film nominalizat la Cannes în acest an.

Vlad Paunescu: Ideea vine de fapt dintr-o realitate a pietei, a economiei de piata. Nu este nimic nou sub soare, iar noi nu este nevoie sa inventam roata, dar trebuie sa ramanem competitivi, sa ne dezvoltam, sa crestem. In urma cu aproape 11 ani am inceput sa gandim un astfel de proiect tinand cont de situatia internationala, de pasii facuti de alte tari sau regiuni cu care tara noastra se afla in competitie directa.

Atunci am luat legatura cu PwC, o fima de prestigiu la nivel mondial implicata si in elaborarea programelor similare in alte tari europene precum Ungaria sau Cehia si care avea know how-ul necesar, dar si interesul de a dezvolta acest proiect pentru Romania.

Castel Film cunostea industria cinematografica autohtona dar si internationala, se confrunta cu realitatile din teren si simtea foarte bine presiunea concurentiala a pietei. Inca din anii ‘90 am participat la numeroase targuri si festivaluri internationale promovand in primul rand Romania ca destinatie de film si apoi compania noastra. In acei ani tara noastra era foarte putin cunoscuta, deloc promovata la nivelul acestei industrii.

Incepand cu un prim proiect cu adevarat important la nivel mondial, si anume “Cold Mountain” in 2003, am inteles ca un astfel de film este nu numai o afacere foarte buna, in cel mai corect sens al cuvantului, dar un imens act de promovare pe toate planurile a tarii noastre. De atunci si pana astazi Castel Film a contribuit prin numeroase alte filme la consolidarea si cresterea acestui prestigiu: “Hatfields & McCoys” castigator a nu mai putin de 16 premii Emmy, “Concertul” in regia lui Radu Mihaileanu, “Ghost Rider”, sau recent “What Happened to Monday” si “Harley & Davidson”; in total peste 250 de filme artistice in 24 de ani de la infiintare.

Importanta domeniului, dar si necesitatea sprijinirii sale este cunoscuta la nivelul Comisiei Europene care a emis in 2013 o comunicare referitoare la scheme de ajutor de stat in industria cinematografica si recomanda tuturor tarilor adoptarea de astfel de masuri. Dar inca mult inainte de aceasta comunicare numeroase tarii membre aveau deja adoptate astfel de programe. Recent chiar si tari ne-membre precum Serbia au adoptat si implementat astfel de programe, lasand practic doar tari precum Bulgaria, Moldova sau din pacate Romania in afara pietei competitionale.

Recent, in urma cu circa 1 luna de zile, intr-o vizita pe care prim ministrul Cehiei a intreprins-o in Los Angeles (inima industriei cinematografice a SUA) a declarat: “desi industria filmului reprezinta doar o fractie din PIBul tarii noastre, este foarte importanta. Asigura numeroase locuri de munca pentru diverse profesii, dar creste si recunoasterea tarii noastre si deci atrage turisti in Cehia, lucru care creaza locuri de munca in sectorul turismului. Incercam sa sprijinim iar statul finanteaza crearea de filme cehesti, dar asiguram de asemenea stimulente pentru a atrage productiile internationale si pana acum am avut succes in acest demers in general”. Din pacate pentru noi statul roman nu a intreprins nici un pas in acest sens. Este momentul de a trece la fapte concrete pentru ca deja am ramas cam singuri si izolati in acest domeniu la nivel international.

Rep: Cine sunt partenerii din industria cinema care au stat la baza consultarilor si care fost pozitia lor?

Mihaela Mitroi: Cum spuneam, i-am avut alături de noi în acest proiect pe cei de la Castel Film, care prin vocea lui Vlad Păunescu, sunt susţinători neobosiţi ai industriei de film româneşti. Prin intermediul lor am avut şi prilejul de a ne întâlni cu reprezentanţii multor case de producţie internaţionale şi de a discuta detaliile acestui proiect.

Vlad Paunescu: Castel Film este un sustinator activ al unui astfel de program, a sprijinit nemijlocit proiectul legislativ coordonat de PwC, a oferit informatiile si detaliile necesare elaborarii studiului. Am reusit sa adunam la aceeasi masa mai multe case de productie interesate in acest domeniu si fiecare a fost de acord cu necesitatea unui astfel de proiect. Este meritul PwC ca pe baza acestor date, a datelor oferite de statistici, dar si a informatiile legate de proiectele din alte tari si care au fost oferite de catre reteaua PwC globala sa elaboreze un proiect modern, viabil si solid menit sa dezvolte industria locala

Rep: Spuneati de asemenea ca 20 de state europene aplica asemenea scheme de ajutor de stat. Dati-ne va rugam unul sau doua exemple despre cum opereaza aceste scheme acolo.

Mihaela Mitroi: Voi da ca exemplu ţările din Europa Centrală şi de Est, care mi se par potrivite pentru o comparaţie cu ţara noastră.

Cehia acordă subvenții și facilități fiscale de 20% din valoarea cheltuielilor locale, cu un buget mediu anual de 45 milioane euro pentru anii 2015-2018. Ungaria acordă subvenții și facilități fiscale de 25% din valoarea cheltuielilor locale, cu un buget mediu anual de 38,5 milioane euro (231 milioane pentru perioada 2008-2013). În Polonia se acordă subvenții și facilități fiscale de 50% din bugetul unui film, dar nu mai mult de 1 milion de Euro, cu un buget mediu anual total de 30 milioane euro. Croația a introdus în 2012 o schemă de ajutor de stat prin care acordă facilități de 20% din costurile eligibile, dar nu mai mult de 2,65 milioane Euro pentru un film.

Creșterea producției de film, după implementarea schemelor de ajutor de stat, a fost remarcabilă: Ungaria a realizat 133 milioane Euro după implementarea schemei în 2003, crescând industria cu 500% din punct de vedere valoric. Cehia, care a realizat 100 milioane Euro după implementarea schemei din 2010, a înregistrat o creştere de 300% faţă de perioada în care schema nu era implementată. Polonia a realizat peste 134 milioane Euro după implementarea schemei în 2007. În Polonia funcționează și 9 scheme de ajutor de stat regionale. Sectorul a cunoscut o creștere medie anuală de 63% în Cehia, de 50% în Ungaria și de 13% în Polonia.

Vlad Paunescu: In Europa astfel de scheme de ajutor de stat functioneaza de multi ani. Marea Britanie a initiat inca din anii ’90 astfel de programe si a reusit salvarea si relansarea industriei autohtone. In Belgia facilitatile fiscale ajung pana la 40% din valoarea cheltuielilor locale, iar domeniul de post productie in aceasta tara este extrem de dezvoltat si asigura numeroase locuri de munca in domenii legate de IT. Germania are un buget mediu anual de peste 100 milioane de euro la nivel national, dar si numeroase programe regionale (la nivel de land) care contribuie fiecare cu alte zeci de milioane de euro anual.

Cele mai relevante pentru a se compara insa cu tara noastra ar fi tarile din Centrul si Estul Europei: Ungaria (care este si prima tara care a implementat astfel de masuri inca din 2004) acorda facilitati fiscale de 25% din valoarea cheltuielilor eligibile (in crestere de la 20%). Cehia a implementat programul de subventii si facilitate fiscale in 2010 si acorda in acest moment 20% din valoarea cheltuielilor dar considera in prezent cresterea nivelului pana la 25%. Foarte recent, o tara ne-membra UE si anume Serbia a introdus de asemenea un program de sprijin prin acordarea de rabaturi in cash de 20% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Prim ministrul Cehiei declara recent in Statele Unite: “Cehia apreciaza foarte mult prezenta filmelor straine. Aproape 41 milioane de euro sunt cheltuiti anual in productia filmelor cehe. Firmele straine au cheltuit anual insa peste 125 milioane de euro… Este o competitive enorma in aceasta regiune deoarece producatorii pot selecta dintre numeroase destinatii ideale”.

Nu trebuie uitate insa si tarile mai indepartate de continentul nostru si cu care suntem in competitive: Canada ofera facilitati fiscale de pana la 40% (in functie de stat); Noua Zeelanda ofera granturi incepand cu 2014 de 20% din cheltuielile eligibile cu un bonus de inca 5% daca se demonstreaza beneficii economice suplimentare pentru economia tarii; SUA are programe individuale pentru fiecare stat in parte in cuantumuri de 20-40% (in functie de stat). si exemplele pot continua.

Toate aceste exemple si faptul ca tarile respective au majorat in ultimii anii sau iau in considerare majorarea cuantumurilor dovedeste nu numai interesul major pentru guvernele respective a acestor programe dar si faptul ca acestea sunt de succes. Cifrele o demonstreaza: cresteri de peste 60% in Cehia in numai 4 ani, crestere de 50% in Ungaria, crestere de 400% a cheltuielilor straine; un exemplu concret si foarte recent care se refera la aceasta tara este productia “Martianul” in regia lui Ridley Scott a fost filmat in Ungaria tocmai datorita programului de stimulente foarte bun, un film cu un buget de peste 108 milioane USD; in Croatia in numai 3 ani (atragand spre exemplu super productii TV ca Game of Thrones) cresterea a fost de 400%!!; samd

Rep: In mod concret, cum ar putea Statul sa-si utilizeze resursele, limitate in Romania si supuse unor restrictii legate de tinta de deficit, pentru a sprijini sectorul cinematografic local?

Mihaela Mitroi: O astfel de schemă funcţioneză sub forma unor granturi prin care se decontează o parte din cheltuielile eligibile pentru producţia unui film efectuate pe teritoriul României (cu actorii, costumele, decorurile etc.).

Noi am propus, pe baza discuţiilor cu autorităţile române, aplicarea unei scheme de ajutor de stat pentru industria cinematografică din România, aplicată pentru o perioadă de 5 ani, cu sumă medie anuală de 30 de milioane de Euro, care să acopere rambursarea a 25% din totalul cheltuielilor eligibile pentru producţia internaţională de film realizate pe teritoriul României şi a 50% din impozitul pe venit al persoanelor nerezidente, eligibile, plătit în România.

Nu vorbim despre un efort bugetar foarte mare şi, ceea ce este mai important, potrivit calculelor PwC, impactul bugetar efectiv ar fi unul pozitiv, în sensul în care veniturile rezultate în urma atragerii producţiilor internaţionale în România, prin crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea afacerilor jucătorilor din sectoarele conexe – transport, turism, hoteluri, servicii etc. – ar fi mult mai mari decât cheltuielile cu ajutoarele de stat.

Studiul PwC estimează venituri bugetare anuale rezultate în urma aplicării schemei de 120-130 de milioane de Euro pe an. Prin urmare, vorbim de o investiţie care ar fi recuperată foarte rapid şi încă cu profit pentru autorităţile române.

În plus, statul român poate contribui la sprijinirea sectorului prin elemente nemonetare, cum ar fi facilitarea accesului caselor de producţie la locaţii de filmare aflate în proprietatea statului sau prin acordarea de autorizaţii de filmare în centrele istorice ale oraşelor din România.

Vlad Paunescu: Un astfel de program functioneaza si este gandit in toate aceste tari ca un business in cel mai corect sens. Acestea sunt de fiecare data autofinantate si anume statul acorda aceste granturi prin rambursarea sau decontarea unei parti a cheltuielilor eligibile si practic realizate in acea tara, respectiv Romania.

Un studiu realizat in Italia in 2010 a demonstrat ca la o investitie straina de 49 milioane de euro si un grant de 12 milioane de euro, castigul statului a fost de 37 milioane de euro. Un alt studiu realizat in Marea Britanie de catre Oxford Economics in 2011 a aratat ca UK Tax Relief a generat 14,1 euro pentru fiecare 1 euro cheltuit. In continuare s-a aratat ca productia de film in Marea Britanie ar scadea cu 71% reprezentand 1,65 miliarde euro in absenta programului UK Tax Relief. Aceste studii precum si studiul realizat de PwC in Romania indica faptul ca in practica, in toate cazurile, impactul bugetar este unul pozitiv si realizat inca de la inceputul progr

Rep: In consultarile si demersul Dvs ati avut discutii si cu oficiali ai MFP cu privire la posibila acordare a acestei scheme? Care au fost reactiile lor?

Mihaela Mitroi: Am avut în toată această perioadă consultări nu doar cu oficialii Ministerului de Finanţe, ci şi cu cei de la Ministerul Economiei, Ministerul Culturii şi ai Consiliului Concurenţei, în aşa fel încât să ne asigurăm că o astfel de iniţiativă respectă întru totul reglementările europene şi naţionale relevante.

Adoptarea unui astfel de proiect este un proces ce necesită susţinere din partea mai multor instituţii, iar noi sperăm ca autorităţile să ia până la urmă o decizie pentru introducerea unei astfel de scheme de sprijin a industriei cinematografice locale.

Rep: Care sunt pasii necesari pentru ca propunerea Dvs sa nu ramana doar o (tentanta) propunere ci sa se concretizeze si sa devina operationala?

Mhaela Mitroi: Adoptarea unui astfel de proiect poate fi făcută printr-o Hotărâre de Guvern, care să vizeze crearea unei schemei de ajutor de stat specifică sectorului cinematografic. Trebuie spus că în acest caz nici nu este nevoie de notificarea Comisiei Europene, având în vedere că aceasta a emis în 2013 o comunicare specifică privind schema de ajutor de stat în industria cinematografică, iar atât cât schema avută în vedere de România respectă condiţiile şi principiile enunţate de Comisia Europeană, aceasta poate fi pusă în aplicare fără notificarea autorităţilor europene.